revista Profitul Agricol nr. 30, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 30 din 2 august 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 30/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Un ziarist în furcile caudine ale ADS Când ministrul Florin Barbu l-a numit pe tizul Florin Nicolae director al ADS, angaja¡ii cu atribu¡ii de comunicare s-au precipitat så dea un comunicat. De emo¡ie cå lucreazå, au uitat ¿i cum îi spune agen¡iei, a¿a cå au rebotezat-o frumos, Administra¡ia Domeniilor Statului. Presa, învå¡atå, ca ¿i politicienii, mai mult cu copy paste-ul, a preluat cum au scris ¿i a låsat a¿a, cåci tot una e, fie Agen¡ie, fie Administra¡ie. Fårå nicio legåturå cu cele de mai sus, dupå doar câteva zile, noul director general al Agen¡iei a decis så-i propunå ziaristei Lumini¡a Moroianu så îi fie consilier de imagine. ¥n lumea cândva micå a ziari¿tilor de agriculturå, doamna Moroianu este cunoscutå ca un interlocutor clon¡os. I-o tåia ministrului în plinå conferin¡å, pe un ton studiat vehement, cu întrebåri a¿a bine punctate cå stârneau zâmbete de simpatie. Pentru ea, nu pentru bietul ministru. Sigur, pute¡i spune cå încå un jurnalist decide så punå jos condeiul cu sarcasm ¿i så se înhame la angrenajele statului. Eu unul sper ca Lumini¡a Moroianu så punå la muncå echipa de comunicare din ªtirbei Vodå, unde are sediul ADS. Dacå reu¿e¿te, probabil urmåtoarea oprire va fi în Carol I, unde este Palatul Agriculturii ¿i Domeniilor, sediul ministerului. Deocamdatå, doamna Moroianu a început bine, cu o lunå rågaz de organizare. O lunå la finalul cåreia eu, ca ziarist, abia a¿tept så aflu cum sus¡ine ADS intrarea tinerilor în agriculturå cu arenzi de 3 tone la hectar. Apoi ar fi de spus de ce nu sunt contractate, de ani de zile, vreo 50.000 de hectare din patrimoniul agen¡iei. Când bugetul scânce¿te dupå bani, cine råspunde cå Agen¡ia nu a încasat nu 3, måcar o tonå la hectar, ca în agricultura realå? La banii de aståzi, numai arenda pierdutå ar fi 10 milioane de euro pe an.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

ªi ar mai fi chestiunea subven¡iei. Cine a încasat-o pentru cele 50.000 de hectare pe care ADS nu le-a atribuit nimånui?

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 30/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Curtea de Conturi dezvåluie ineficien¡a MADR

Exporturile agroalimentare ale UE au încetinit

Barbu propune prelungirea derogårilor

Traderii stau calmi, båncile nu

Rusia promite cereale gratuite

Pledoarie pentru mai mult sprijin financiar

Efectul complex al erbicidårii de toamnå la grâu

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Pachetul erbicid Alliance 660 WG + Fence

SUA: produc¡ia ¿i exporturile de soia, în scådere 16 UPL merge mai departe cu multe solu¡ii noi Scade produc¡ia de semin¡e oleaginoase 18 Alcedo: solu¡ia optimå pentru încâlcitul GAEC 6 55 milioane tone de floare 20 România nu ¿tie cât produce, nici cât exportå

Culturi rezistente la ar¿i¡å ¿i boli, ma¿ini agricole pe måsurå

Ilie Van: Crescåtorii de påsåri sunt într-un echilibru firav

Claudiu Davi¡oiu: Plåtesc 10.000 de euro pe lunå curentul. Energia pentru bunåstarea vacii meritå subven¡ie! 42

Ma[ini & utilaje 26

Noutå¡i INMA - o sapå rotativå ¿i utilaje de recoltat cânepa

Produc¡ii bune la grâu în Bihor, dar pre¡ul tot mic este

Cultivator de miri¿te Pöttinger Terria cu buncår Tegosem 46

Speran¡e mari în Arad

Anvelopele BKT un partener de nådejde

Noutå¡ile Lemken pentru 2024

O combinå construitå cu gândul la nevoile fermei mici

Speciali¿tii BASF s-au întâlnit cu viticultorii din Arad 21

CEC Bank a finalizat preluarea pachetului majoritar la FGCR

Hobby

Gr\dina, via [i livada

FarmConect, o expozi¡ie completå

WUXAL BORON PLUS. Borul 100% absorbit. Microelementul preferat al rapi¡ei de toamnå

Culturi vegetale

Gestionarea riscurilor, în viziunea FAPPR

Cre[terea animalelor Se dau banii pentru registrele genealogice

Nori de grauri

Nespusa legendå a sarmalelor

Concurs de re¡ete culinare studen¡e¿ti

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Curtea de Conturi dezv\luie ineficien]a MADR Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandåri Ministerului Agriculturii, în urma auditului privind prevenirea ¿i combaterea efectelor schimbårilor climatice în agriculturå. Auditul, efectuat în perioada februarie 2022 martie 2023, a ¡intit intervalul 2000 2021, deci fårå emo¡ii pentru Florin Barbu, actualul ministru. Curtea a re¡inut cå nu a fost implementatå o strategie na¡ionalå unitarå. De fapt, în ultimii 20 de ani, Strategia na¡ionalå pentru combaterea de¿ertificårii, degradårii terenurilor a fost implementatå într-o måsurå reduså. “Este de remarcat faptul cå de la ratificarea Conven¡iei Na¡iunilor Unite pentru Combaterea De¿ertificårii, în anul 1998, ¿i pânå în anul 2021, când a intrat în vigoare Legea nr. 246/2020 (legea solului), nu a existat un cadru legal integrat privind utilizarea, conservarea ¿i

protec¡ia solului”, subliniazå raportul de audit. În domeniul îmbunåtå¡irilor funciare, auditorii Cur¡ii de Conturi au semnalat cå MADR nu a elaborat ¿i implementat o strategie na¡ionalå care så cuprindå întregul sistem de amenajåri de iriga¡ii, desecare-drenaj ¿i combaterea eroziunii solului. “Cu toate cå efortul financiar al statului pentru asigurarea apei pentru iriga¡ii a crescut semnificativ, MADR nu a evaluat impactul måsurilor de sprijin ¿i, în consecin¡å, nu se cunoa¿te dacå acest efort se reflectå în cre¿terea produc¡iei agricole. Suprafa¡a irigatå råmâne reduså, reprezentând în anul 2021 doar 12,44% din totalul suprafe¡ei amenajate pentru iriga¡ii ¿i 35,23% din totalul suprafe¡ei func¡ionale”, aratå Curtea de Conturi. Nici în sectorul de cercetare agricolå

MADR nu a implementat o viziune strategicå. De fapt, la nivelul ministerului, aspectele privind schimbårile climatice nu sunt gestionate în mod integrat ¿i nici nu sunt coordonate de cåtre o structurå de specialitate. Nu existå un inventar centralizat al terenurilor degradate ¿i nici un program pentru împådurirea acestora, cu toate cå era o obliga¡ie impuså de lege. Având în vedere gradul redus de împådurire din perioada 2010-2022 (numai 1,021 ha de terenuri degradate împådurite ¿i preluate în fondul forestier na¡ional, pânå în anul 2015, dupå care nu au mai fost efectuate lucråri), auditorii au exprimat rezerve rezonabile cu privire la realizarea, pânå în anul 2035, a ¡intei prevåzute în Codul silvic, de “împådurire a unor terenuri cu altå destina¡ie decât cea silvicå, în suprafa¡å de 2 milioane ha”.

Ministerul Agriculturii se apårå cu argumentele lui MInisterul Agriculturii a reac¡ionat, acuzând Curtea de Conturi de necunoa¿terea ori neîn¡elegerea atribu¡iilor institu¡iilor statului ¿i domeniul fiecåreia de competen¡å, ¿i paseazå chestiunea strategiei privind adaptarea la schimbårile climatice Ministerului Mediului, condus acum de liberalul Mircea Fechet. ªi, mai spune Ministerul Agriculturii, existå o strategie în ce prive¿te dezvoltarea agriculturii, care trateazå inclusiv combaterea de¿ertificårii ¿i Profitul Agricol 30/2023

eroziunea solului. Este vorba de Planul Na¡ional Strategic 2023-2027. Totodatå, prin intermediul ANIF se desfå¿oarå un amplu program de reabilitare a infrastructurii principale de iriga¡ii, cu alocarea a 1,5 miliarde euro pânå în 2027 pentru investi¡ii. ¥n prezent, suprafa¡a irigabilå a României a ajuns la aproximativ 2 milioane de hectare, fermierii români beneficiazå de apå gratuitå pe 2.600 km de canale de iriga¡ii, fapt ce contribuie la un randament superior al culturilor, se

laudå reprezentan¡ii MADR. Nu în ultimul rând, existå ¿i o strategie în domeniul combaterii fenomenelor meteo extreme ¿i de stimulare a precipita¡iilor, adoptat în anul 2010. În baza investi¡iilor realizate prin acest program, suprafa¡a totalå protejatå a României este în prezent de 2,5 milioane hectare, cu 99 de puncte de lansare de rachete antigrindinå.

a consemnat Andrei OSTROVEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Sergiu Mul¡escu este directorul general executiv al Artesana Sergiu Mul¡escu s-a alåturat echipei Artesana în anul 2014, ¿i de atunci a condus echipa de vânzåri, având func¡ia de director comercial. Såptåmâna trecutå a avansat în func¡ia de director general executiv al producåtorului de lactate. ¥nfiin¡at în 2012, brandul Artesana are 75 de angaja¡i ¿i o cifrå de afaceri de 5 milioane de euro. Lumini¡a Moroianu, consilier al directorului ADS Ziarista Lumini¡a Moroianu a fost numitå consilier al noului director ADS, Florin Nicolae. ¥n aceastå pozi¡ie, ea va avea atribu¡ii pe partea de imagine a Agen¡iei. ¥i uråm succes. Dacian Ciolo¿ criticå planul guvernului de a elimina facilitå¡ile pentru agricultori Eurodeputatul Dacian Ciolo¿ îl acuzå pe premierul Marcel Ciolacu cå încearcå så creascå taxele ¿i så elimine anumite facilitå¡i fiscale abia instituite “ca så aibå ni¿te bani la buget. A¿a cå Ciolacu mai pune ni¿te biruri ¿i le anun¡å de azi pe mâine pentru cå nu are curaj så taie din sinecurile politice, pensiile speciale, salariile nejustificate, agen¡iile guvernamentale în care se taie frunze la câini.” Secretarul de stat Aurel Simion, în Egipt La începutul såptåmânii acestei, secretarul de stat Aurel Simion a cålåtorit în Egipt, într-o ac¡iune privind cooperarea bilateralå. Acolo a vizitat cea mai mare fermå piscicolå din tot nordul Africii ¿i a avut întâlniri cu ¿efii companiilor de stat privind domeniile de interes: zootehnie, acvaculturå, legume-fructe, iriga¡ii. Misiunea oficialului român a fost de a discuta eventuala intensificare a schimburilor comerciale în domeniul agricol, în special exportul de cereale din România în Egipt ¿i importul de îngrå¿åminte. Conform comunicatului oficial, Simion a propus inclusiv exportul prin Casa Unirea. 8

Barbu propune prelungirea derog\rilor La ultimul consiliu al mini¿trilor agriculturii din UE, Florin Barbu (foto) a propus prelungirea derogårii pentru to¡i fermierii europeni de la implementarea cerin¡elor GAEC 7 ¿i GAEC 8 ¿i pentru anul 2024. Este vorba de rota¡ia culturilor (GAEC 7), respectiv asigurarea unui procent minim din suprafa¡å dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8). Propunerea României s-a bucurat de sus¡inerea mai multor state membre, având în vedere prelungirea råzboiului din Ucraina, precum ¿i faptul cå impactul de mediu al acestor derogåri este unul minim. Comisia Europeanå

urmeazå så analizeze propunerea. Alåturi de omologii din Bulgaria, Ungaria, Polonia ¿i Slovacia, Florin Barbu a avut ¿i o întrevedere cu comisarul european pentru agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski. Cei 5 au sus¡inut prelungirea interdic¡iilor asupra importurilor de grâu, porumb, rapi¡å ¿i semin¡e de floarea-soarelui din Ucraina pânå la sfâr¿itul anului. Reamintim cå såptåmâna trecutå, la Var¿ovia, ministrul a semnat o declara¡ie comunå, alåturi de cele 4 ¡åri în care au pledat necesitatea prelungirii måsurilor asupra importurilor originare din Ucraina.

Pledoarie pentru mai mult sprijin financiar “¥mpreunå cu colegul meu Daniel Buda, am solicitat Comisiei Europene så acorde României sprijin financiar suplimentar pentru dezvoltarea infrastructurii de transport ¿i sus¡inerea financiarå a fermierilor”, a anun¡at eurodeputatul Dan Motreanu (PNL). Motreanu spune cå a cerut pregåtirea unui nou pachet de sprijin financiar pentru fermierii români. De asemenea, cei doi au mai cerut identificarea ¿i punerea la dispozi¡ie în regim de urgen¡å a unor fonduri suplimentare pentru modernizarea ¿i dezvoltarea infrastructurii de transport, ca så facå fa¡å volumului de mårfuri ucrainene, consolidarea culoarelor de transport, dezvoltarea ca-

pacitå¡ilor de stocare a grânelor pe teritoriul României, deoarece în urmåtoarea perioadå va cre¿te presiunea pe infrastructura de transport internå ¿i pe întreg sectorul agricol. “Reamintim faptul cå Parlamentul European a adoptat, recent, o rezolu¡ie care prevede ¿i accelerarea procesului de convergen¡å al plå¡ilor directe din cadrul PAC. În acest fel, sumele acordate fermierilor români ar urma så fie cât mai apropiate de cele din statele din vestul ¿i sudul Europei”, a scris Dan Motreanu.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 30/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Exporturile agroalimentare ale UE au încetinit Dupå exporturile record din martie 2023, comer¡ul cu produse agroalimentare din UE a încetinit. În general, exporturile UE au råmas la 17,8 miliarde euro în aprilie 2023 din cauza pre¡urilor de export mai ridicate, în timp ce importurile s-au situat la 13 miliarde euro. Asta înseamnå un surplus agroalimentar de 4,8 miliarde.

Sunt principalele constatåri ale celui mai recent raport lunar privind comer¡ul agroalimentar, publicat de Comisia Europeanå miercuri, 26 iulie. Primele trei destina¡ii pentru exporturile agroalimentare ale UE au råmas Regatul Unit, Statele Unite ¿i China, în vreme ce primele trei ¡åri de origine a

importurilor au fost Brazilia, Regatul Unit ¿i Ucraina. Au scåzut semnificativ importurile din Rusia, Argentina, China, Filipine ¿i Moldova. Cele mai importate mårfuri au continuat så fie semin¡ele oleaginoase ¿i proteaginoase, fructele ¿i nucile, precum ¿i cafeaua, ceaiul, cacaua ¿i mirodeniile.

Traderii stau calmi, b\ncile nu Produc¡iile agricole nu sunt cele anticipate în primåvarå, când mul¡i fermieri, în goana dupå lichiditå¡i, au vândut din nou, anticipat, chiar mai mult de o treime din produc¡ia anticipatå, a¿a cum recomandå precau¡ia. Asta înseamnå cå pot apårea probleme de onorare a contractelor, la fel cum s-a întâmplat în 2020. Deocamdatå, înså, în pia¡å e lini¿te. “N-am auzit pe nimeni din Asocia¡ie så se plângå de fermieri care nu livreazå”, spune Victor Beznea, secretar general ARCPA. “Deci, deocamdatå, default-ul nu e un fenomen. E posibil så se întâmple, ici ¿i colo. Dar e limpede cå nu ne gåsim în situa¡ia din 2020, care a fost un an devastator. Atunci, mul¡i nu au avut deloc produc¡ii. Acum, produc¡iile sunt doar reduse. În ipoteza cå fermierii nu s-au avântat så vândå anticipat chiar tot cât scontau så producå, nu vor avea probleme cu onorarea livrårilor contractuale”. Beznea admite totu¿i cå se aude ¿i de cazuri în care s-a vândut chiar “toatå blana ursului din pådure”. “Probabil cå unii s-au låsat lua¡i de val ¿i aceia nu vor putea onora con10

mai ales având în vedere precedentul 2020, Beznea confirmå cå firmele cu vechime în pia¡a româneascå nu se aruncå în gol, fårå plaså de siguran¡å. În schimb, existå traderi mai nou intra¡i, cu foame de volume, care chiar îi preseazå pe fermieri så le vândå cât mai mult.

Victor Beznea, secretar general ARCPA

tractele din propriile produc¡ii. Dar, ca de obicei, au la îndemânå alte op¡iuni: 1. cumpårå de la altcineva ¿i livreazå; 2. laså traderul så cumpere ¿i apoi se vede ce e de achitat în baza facturii de achizi¡ie. Mai departe, dacå fermierul nu are de unde plåti, se face un act adi¡ional ¿i se prelunge¿te termenul de platå cu cel mult un an”. Întrebat dacå traderii nu sunt ei cumpåta¡i atunci când fermierii încearcå så le vândå cantitå¡i prea mari,

Pe de altå parte, Beznea confirmå cå în pia¡å existå îngrijorare, în special venind dinspre finan¡atori. “Båncile sunt refractare în a mai credita sectorul. Se tem cå nu se vor putea recupera banii de la cei care au probleme azi - ¿i nu vorbim doar de fermieri, ci ¿i traderi mici, de alte firme din agribusiness precum unii distribuitori de inputuri. Comercian¡ilor care au jucat cartea ¡inutului de marfå (pozi¡ii long), scåderea pre¡urilor din varå pânå în iarnå le-a cauzat pierderi foarte mari ¿i probabil cå acum au scaden¡e neachitate”. ªi, conchide Beznea, încå nu e cazul så disperåm: au mai fost ani dificili ¿i s-au gåsit cåi de supravie¡uire.

pagin\ de Robert VERESS Profitul Agricol 30/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Rusia promite cereale gratuite Pre¿edintele rus Vladimir Putin a deschis summitul Rusia-Africa, organizat la Sankt Petersburg såptåmâna trecutå, cu promisiunea cå o så livreze, cu titlu gratuit, cereale cåtre ¿ase ¡åri africane în urmåtoarele luni. Putin a indicat Burkina Faso, Zimbabwe, Mali, Somalia, Republica Centrafricanå ¿i Eritreea ca beneficiari principali. Apoi a plusat cå va suporta ¿i costurile de transport al cerealelor. ¥n primele ¿ase luni ale lui 2023, Rusia a exportat 10 milioane de tone de cereale în Africa, fa¡å de 11,5 milioane în tot anul 2022. “Rusia va continua så acorde o aten¡ie deosebitå aprovizionårii prietenilor africani cu grâu, orz, porumb ¿i alte culturi”. Vladimir Putin a mai spus cå regretå cå partea ruså a acordului privind exporturile de cereale prin Marea Neagrå nu a fost îndeplinitå, ceea ce a dus la suspendarea acestuia. Linia oficialå a Moscovei este cå s-a retras deoarece niciuna dintre promisiunile care i-au fost fåcute cu privire la facilitarea propriilor exporturi de cereale ¿i îngrå¿åminte nu a fost îndeplinitå. Criticând decizia Rusiei, unii politicieni occidentali au spus cå retragerea Rusiei este iresponsabilå ¿i va duce la suferin¡a a milioane de oameni din ¡årile sårace. Vladimir Putin sus¡ine înså cå peste 70% din grânele ucrainene exportate Profitul Agricol 30/2023

gra¡ie acordului expirat au mers cåtre ¡åri cu venituri ridicate sau cu venituri peste medie, inclusiv din Uniunea Europeanå, ¿i cå ¡årile sårace, precum Sudanul, au fost “trase pe sfoarå” ¿i au primit mai pu¡in de 3% din livråri. Conform declara¡iilor oficiale, Rusia se a¿teaptå la o recoltå record de cereale în acest an ¿i este pregåtitå så înlocuiascå exporturile ucrainene de cereale cåtre Africa, atât pe bazå comercialå, cât ¿i ca ajutor umanitar. Acesta este, spune Vladimir Putin, rolul critic al Moscovei în securitatea alimentarå globalå. Pre¿edintele rus a acuzat cå doar sanc¡iunile occidentale au împiedicat Moscova så furnizeze gratuit îngrå¿åminte ¡årilor sårace. “Se contureazå o imagine paradoxalå. Pe de o parte, ¡årile occidentale obstruc¡ioneazå aprovizionarea cu cereale ¿i îngrå¿åminte (prin intermediul sanc¡iunilor), în timp ce, pe de altå parte, ele, în mod ipocrit, ne învinovå¡esc pe noi pentru situa¡ia actualå de crizå pe pia¡a mondialå a alimentelor”, a declarat Putin.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

Bre¿e în solidaritatea europeanå Cu cât intråm în august, apar primele bre¿e în solidaritatea statelor UE. Plutonul vocalilor este condus de Berlin, Paris ¿i Madrid ¿i nu este deloc exclus ca ¿i alte ¡åri europene så ¿i doreascå redeschiderea importurilor din Ucraina fårå niciun fel de restric¡ii. Pentru cele 5 ¡åri din Est (Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria ¿i România) va fi o negociere grea. Berlinul se opune restric¡iilor la importurile din Ucraina Germania ¿i-a exprimat opozi¡ia fa¡å de o eventualå prelungire a restric¡iilor impuse în luna aprilie de cinci state membre UE, printre care ¿i România, pentru importurile de cereale ucrainene. “Comisia trebuie acum så spunå în mod clar cå asta nu este posibil. Aceste måsuri sunt limitate în timp, este inacceptabil ca unele state membre så fie exceptate de la tratatele în vigoare”, a declarat ministrul german al Agriculturii înaintea reuniunii cu omologii europeni. “Este inacceptabil så ne rezolvåm problemele electorale pe seama Ucrainei”, fåcând aluzie la alegerile parlamentare care vor avea loc în Polonia la finele acestui an. Parisul crede cå UE poate rezista deschiderii importurilor “Nu putem avea måsuri unilaterale... Doar în mod colectiv vom face fa¡å unei provocåri de destabilizare a pie¡elor. Asta nu poate fi deciså de unul singur pentru cå în caz contrar va exista un transfer de cereale spre alte ¡åri”, a apreciat ¿i ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau. Madridul vrea o anchetå în ¡årile din Est Cele cinci state membre vecine cu Ucraina au primit deja ajutoare în valoare de 156 de milioane de euro de la rezerva UE pentru crize agricole. Iar Comisia Europeanå ar trebui så clarifice care este situa¡ia realå în aceste ¡åri, a observat ¿i ministrul spaniol al Agriculturii. 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Grupul Agricola, jumåtate de miliard de lei în primele 6 luni ¥n primele 6 luni ale anului, grupul de firme Agricola a înregistrat o cifrå totalå de afaceri de 567,6 milioane de lei, cu 13% mai mult fa¡å de prima parte a anului precedent. Vânzårile de carne de pasåre au depå¿it 25.000 tone, cu 8,68% mai mult fa¡å de perioada similarå a anului 2022, iar cifra de afaceri înregistratå de Agricola Interna¡ional SA Bacåu în semestrul I 2023 înregistreazå o cre¿tere de 11,8%. "Performan¡a ob¡inutå de Agricola în 2022 s-a datorat în special faptului cå am reu¿it så avem o pozi¡ionare de pre¡ mai aproape de principalii no¿tri competitori”, a declarat Grigore Horoi, pre¿edintele Agricola. Pe de altå parte, investi¡iile de peste 20 de milioane de euro realizate pentru modernizarea abatorului de påsåri au crescut capacitatea de la 8.000 de capete pe orå la 13.500 de capete, dar ¿i realizårii de produse cu valoare adåugatå mare. “Sunt 14-15 ani de când suntem pe un trend ascendent ¿i suntem siguri cå vom reu¿i ¿i anul acesta. Pânå la acest moment, rata medie de cre¿tere la nivel de grup din perspectiva valoricå este de pânå în 10%”, spune Horoi. ADS intrå în afacerile cu energie Cel mai mare proprietar de terenuri din România, ADS, va pune la dispozi¡ia investitorilor terenuri pe care så fie înfiin¡ate sistem de produc¡ie de energie din surse regerenabile. Vor fi folosite terenurile din clasa a V-a de calitate, improprii pentru agriculturå, a declarat Florin Nicolae, directorul general. În acest context, se preconizeazå dezvoltarea a douå proiecte, unul în Oltenia, în zona Piscul Sadova – Dåbuleni, unde pe 1.830 ha s-ar putea face un parc fotovoltaic de 1.500 MW, iar celålalt în Constan¡a, la Grindul Chituc, unde, pe 2.300 ha de terenuri degradate, s-ar putea face un parc eolian de stat, în colaborare cu Ministerul Energiei, cu cel al Agriculturii ¿i cel al Proiectelor Europene. 12

Gestionarea riscurilor, în viziunea FAPPR Seceta pedologicå puternicå pe care o mare parte a ¡årii o resimte deja de 3 ani impune construirea unui instrument de gestionare a riscului, spun reprezentan¡ii Forumului APPR, care au imaginat trei instrumente pentru gestionarea problemelor: 1. Fondul de risc-instrumentul de sprijin al fermierilor afecta¡i de pierderi ale produc¡iei, format din procentul de 3% re¡ineri anuale din plå¡ile directe acordate de APIA pentru fiecare fermier în parte începând cu anul de cerere 2023. Sumele acumulate vor fi suplimentate cu contribu¡ia publicå provenind din Fondul European pentru Dezvoltare Ruralå ¿i din cofinan¡area de la bugetul de stat. Sumele aferente Fondului de risc, colectate de APIA sunt gestionate de cåtre aceastå institutie printr-un cont în lei purtåtor de dobândå, deschis la o institu¡ie financiar bancarå din România. 2. Instrumentul financiar de garantare pentru finan¡area capitalului de lucru necesar fermierilor pânå la încasarea sumelor cuvenite din fondul de

risc pentru pierderile de produc¡ie înregistrate ca urmare a unor fenomene climatice nefavorabile. 3. Instrumentul fiscal prin care fermierii vor beneficia de unele facilitå¡i privind impozitele ¿i taxele datorate bugetului de stat. Astfel, fermierii persoane juridice pot constitui provizioane de risc, în scopul acoperirii pierderilor generate de riscuri care afecteazå produc¡ia agricolå. Valoarea provizioanelor reprezintå cheltuialå deductibilå. Totodatå, FAPPR sus¡ine infiin¡area unui Comitet de Gestionare a Riscurilor în Agriculturå, coordonat de MADR.

Andrei OSTROVEANU

CEC Bank a finalizat preluarea pachetului majoritar la FGCR CEC a finalizat preluarea pachetului de 99,993% din capitalul social al Fondului de Garantare a Creditului Rural de la BRD, BCR ¿i Raiffeisen. Achizi¡ionarea participa¡iei majoritare a FGCR se înscrie în liniile strategice care ghideazå activitatea CEC ¿i este în strânså corelare cu politicile guvernamentale care au ca obiectiv securitatea alimentarå. ¥n urmåtoarea perioadå este foarte probabilå implicarea FGCR în proiecte de garantare cu sus¡inere europeanå, care nu sunt accesibile în acest mo-

ment pentru fondurile de garantare cu capital privat ¿i care ar stimula finan¡area în condi¡ii favorabile de risc ¿i cost atât pentru clien¡i, cât ¿i pentru institu¡ia de garantare. CEC Bank a înregistrat, anul trecut, o evolu¡ie deosebitå în ceea ce prive¿te finan¡area agriculturii, soldul creditelor crescând cu circa un miliard de lei. În portofoliul de credite al CEC Bank, agricultura ocupå locul 2 ca expunere, iar 1 din 5 credite acordate de bancå are ca destina¡ie acest sector economic. Profitul Agricol 30/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

tone, Taiwan 17.770 tone, Venezuela cu 11.770 tone;.

FOB Constan¡a 230 euro/t (+ 3) 1.150 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 28 iulie, a fost de 409 dolari/tonå (1.881 lei). A scåzut cu 18 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 24 iulie.

¥n perioada 24 - 28 iulie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a

Principalele destina¡ii: Nigeria 69.170 tone, Mexic 31.770 tone, Thailanda 17.770

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 457 dolari/tonå (2.102 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 24 iulie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 340 euro/tonå (1.700 lei). A scåzut cu 25 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 387 euro/tonå (1.935 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 24 iulie. Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Aug 369 363 359 357 350 Sept 367 365 363 361 357 Oct 373 371 369 367 359 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Aug 391 389 387 385 377 Sept 397 393 391 387 379 Oct 399 397 393 391 379

scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România FOB Constan¡a 205 euro/t (+2) 1.025 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 28 iulie 2023, a fost de 311 dolari/tonå (1.431 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina August Sept

$/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 311 309 307 305 297 285 283 281 279 273 285 281 279 277 271 $/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 303 301 299 297 291 305 303 301 299 293

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 285 euro/tonå (1.425 lei). A crescut cu 106 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 317 euro/tonå (1.585 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

(1.645 lei). La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 28 iulie, a fost de 294 euro/tonå (1.470 lei). A scåzut cu 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 24 iulie 2023. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 5 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 364 euro/t (1.820 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2023 este de 327 euro/t (1.635 lei). A crescut cu 148 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 317 dolari/t (1.458 lei). A crescut cu 138 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Aug 477 473 471 469 457 Sept 477 475 473 471 469 Oct 473 471 469 467 461 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Rouen 385 379 377 367 364 Dunquerque 385 379 377 366 364 Pallice 387 385 383 369 367 Creil FOB 377 375 373 363 359 Moselle FOB 365 363 361 349 340 Rouen FOB 407 405 403 390 387

de 300 euro/tonå (1.500 lei). A scåzut cu 25 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 291 dolari/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 iulie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 327 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 323 321 319 317 294 323 321 319 317 294 325 323 320 319 300 Bordeaux FOB 327 325 323 321 317 Pontivy 359 357 353 351 327 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 30/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 24 - 28 iulie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 609 do lari/tonå (2.801 lei). A scåzut cu 22 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

$/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 619 617 611 609 597 585 581 579 577 557 559 557 553 551 537

Orz FOB Constan¡a 185 euro/t (- 22) 925 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 315 euro/tonå (1.575 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 775 euro/tonå (3.875 lei). A scåzut cu 32 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 iulie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 830 euro/tonå (4.150 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 28 iulie 2023, a fost de 629 dolari/tonå (2.893 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 417 dolari/tonå (1.918 lei). A scåzut cu 28 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Aug 1.679 1.659 1.639 1.619 1.459 Sept 1.527 1.525 1.523 1.521 1.419 Oct 1.517 1.509 1.507 1.505 1.403

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

24 - 28.07.2023

193.770 tone, China 137.770 tone, Mexic 37.770 tone, Indonezia 37.550 tone, Olanda 7.770 tone.

euro/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Rouen 337 335 333 331 315 Dunquerque 337 335 333 331 315 Pontivy 341 339 337 335 323 Orz bere: Creil** 357 355 353 351 337 Moselle** 359 357 355 353 337

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 337 euro/tonå (1.685 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în august 2023, pre¡ul orzului furajer este 313 dolari/t (1.440 lei). A crescut cu 96 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. A avut o scådere de 17 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 785 euro/toCota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Rouen 847 845 843 841 830 Dunquerque 785 783 781 799 785 Moselle 807 805 799 797 775

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 August 445 443 441 439 417 August 647 645 643 641 629 Sept 657 655 653 651 639 Sept 443 441 439 437 415

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 24 - 28 iulie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 640 euro/t (3.200 lei). A crescut cu 55 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 iulie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Dieppe 585 593 599 609 640 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 527 553 647 636 615

nå (3.925 lei). A råmas constat fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada: $/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Aug 755 751 749 747 725 Sept 721 719 717 715 701 Oct 727 721 719 717 705

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 28 iulie 2023, a fost de 615 dolari/tonå (2.829 lei). A înregistrat o cre¿tere de 88 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 24 iulie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în august 2023, este 751 euro/t (3.755 lei). A crescut cu 354 euro fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în august 2023, este 815 dolari/t (3.749 lei). A crescut cu 330 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 24.07 25.07 26.07 27.07 28.07 Iulie 313 311 310 309 297 Sept 317 313 309 307 295

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 24 - 28 iulie, a fost de 255 dolari/tonå (1.366 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

409 dolari/t

Profitul Agricol 30/2023

- 18

311 dolari/t

- 12

609 dolari/t

- 22

297 dolari/t

- 16 15

Pre]uri [i pie]e

SUA> produc]ia [i exporturile de soia, în sc\dere Principalii produc\tori. Total> 411 milioane tone

Publicat pe 30 iunie, Raportul NASS (Serviciul Na¡ional de Statisticå Agricolå al SUA) a schimbat perspectivele privind pia¡a, produc¡ia ¿i suprafa¡a cultivatå cu soia peste Ocean. Rezultatele NASS au indicat pentru anul de pia¡å 2023/24 o suprafa¡å cultivatå cu soia de 35 milioane hectare, reduså cu 2 milioane de hectare. Prognoza privind exportul de soia din SUA este ¿i ea reduså cu 5,7 milioane tone, la 50,4 milioane. În ciuda perspectivelor de produc¡ie mai scåzute pentru Statele Unite, prognoza privind produc¡ia mondialå de soia råmâne la cel mai ridicat nivel, de 405 milioane tone, bazatå în mare parte pe o produc¡ie-record din Brazilia (163 milioane tone) ¿i o recoltå în revenire în Argentina (48 milioane tone). Cele mai mari produc¡ii le au:  Brazilia (163 milioane tone, + 7 milioane tone); 16

 SUA (117 milioane tone, - 6 milioane tone);  Argentina (48 milioane tone);  China (20,5 milioane);  India (12 milioane tone);  Paraguay (10 milioane tone).

Marii exportatori de soia sunt Brazilia (96,5 milioane tone, cu 3 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmatå de SUA (50,4 mil. tone), Paraguay (6 mil. tone), Argentina (4,6 milioane tone) ¿i Canada (4,5 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (99 milioane tone), urmatå de UE (14 milioane tone), Mexic (6,4 milioane tone), Argentina (6 milioane tone, mai pu¡in cu 2 milioane tone), Thailanda (42 milioane tone), Egipt (3,5 mil. tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 121 milioane tone, fa¡å de 103 milioane tone în anul de pia¡å 2022/23.

ºåri cu stocuri mari:  Brazilia: 40 milioane tone;  China: 38 milioane tone;  Argentina: 24 milioane tone;  SUA: 8 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 4 milioane tone fa¡å de cea din anul 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt:  China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone);  SUA (12 milioane tone);  Brazilia (11 milioane tone);  Argentina (7,2 milioane tone);  UE (3 milioane tone). Stocurile mondiale de ulei din soia ajung la 5,3 milioane tone, fa¡å de 4,7 milioane tone în anul de pia¡å 2022/23.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 30/2023

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de semin]e oleaginoase Principalele culturi oleaginoase. Total> 667 milioane tone

La 12 iulie a fost publicat raportul Departamentului Agriculturii al SUA, care prezintå date despre produc¡ia ¿i pia¡a semin¡elor oleaginoase la nivel mondial. Pentru 2023/2024 se anun¡å o produc¡ie de semin¡e oleaginoase reduså cu 4 milioane tone ¿i ajunge la 667 milioane. Au fost revizuite în scådere produc¡iile de soia din SUA (-6 mil. tone) ¿i din UE (-0,3 mil. tone). Sunt estimate înså produc¡ii în cre¿tere la rapi¡å (+0,8 mil. tone) ¿i floarea-soarelui (+0,6 mil. tone) din Ucraina. Comer¡ul mondial cu semin¡e oleaginoase va scådea, din cauza exporturilor de soia din SUA tot mai scåzute. Doar în Ucraina au crescut exporturile de rapi¡å ¿i de floarea-soarelui. Marii exportatori de oleaginoase råmân Brazilia, cu 97 milioane tone, SUA, cu 51 milioane tone, Canada 18

(13,5 milioane tone), Ucraina (7 milioane tone), Paraguay (6 milioane tone), Argentina (6 milioane tone). La importatori avem China, cu 105 milioane tone (+ 1 mil. tone), UE, cu 21 milioane tone, Mexic (8 milioane tone)

Uleiuri ¿i ¿roturi Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va cre¿te la 223 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå:  ulei de palmier (79,5 mil. tone);  soia (62 mil. tone);  rapi¡å (33 mil. tone);  floarea-soarelui (21 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone);  arahide (6,5 mil. tone);  semin¡e de bumbac (5 mil. tone);  ulei de måsline (3,8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), UE (25 mil. tone), In-

¿i Japonia (6 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e oleaginoase au scåzut cu aproape 2 milioane tone, la 138 milioane tone. donezia (24 mil. tone), India (24 mil. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (11 mil. tone). Produc¡ia mondialå de ¿roturi va fi de 370 milioane tone, în cre¿tere cu 15 milioane tone fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå:  soia (259 mil. tone);  rapi¡å (47 mil. tone);  floarea-soarelui (23 mil. tone);  semin¡e de bumbac (15 mil. tone);  nuci de palmier (11 mil. tone);  arahide (8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (103 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone). Profitul Agricol 30/2023

Pre]uri [i pie]e

55 milioane tone de floare Principalii produc\tori. Total> 55 milioane tone

La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2023/24 este prognozatå de USDA la 55 milioane tone, în cre¿tere cu 2 milioane tone fa¡å de anul trecut. Marii producåtori sunt:  Rusia (16,5 milioane tone);  Ucraina (12,4 milioane tone);  UE (11,5 milioane tone);  Argentina (4 milioane tone);  Turcia (1,7 milioane tone). Consumul mondial este prognozat så råmânå cam la acela¿i nivel cu anul trecut, de aproape 55 milioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (16 milioane tone), Ucraina (13 milioane tone), UE (11,4 milioane tone), Argentina (4 milioane tone), Turcia (3 milioane tone). La importatori, avem Turcia, cu 1,2 milioane tone, ¿i UE, cu 0,8 milioane. Stocurile mondiale vor scådea la 20

4,6 milioane tone, fa¡å de 5,6 milioane tone în 2022/23.

La importatori avem UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (1,1 milioane tone).

Ulei de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 21 milioane tone, neschimbatå fa¡å de anul de pia¡å 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6,4 milioane tone);  Ucraina (5,2 milioane tone);  UE (4,4 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone);  Turcia (1,2 milioane tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 23 milioane tone, în cre¿tere cu 1 milion de tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6,3 milioane tone);  UE (5,6 milioane tone);  Ucraina (5 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone);  Turcia (1,4 milioane tone).

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 0,6 mil. tone mai mare în acest an, la 19,8 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt:  UE (5,4 milioane tone);  Rusia (2,4 milioane tone);  Ucraina (1,4 milioane tone). Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5 milioane tone), Rusia (4 milioane tone) ¿i UE (0,8 milioane tone).

Consumul mondial de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozat la 22,3 milioane de tone. ºårile mari consumatoare sunt:  UE (7 milioane tone);  Rusia (4 mil. tone);  Turcia (2 mil. tone);  Ucraina (1 mil. tone). Stocurile finale vor scådea la 1,2 milioane tone. Profitul Agricol 30/2023

CULTURI

VEGETALE

FarmConect,

o expozi]ie complet\ Forumul Agricultorilor ¿i Procesatorilor Profesioni¿ti din România (FAPPR) a început deja så batå ¡åru¿ii expozi¡iei FarmConect, pe care o va organiza la Slobozia de pe 31 august pe 3 septembrie.

¿i anul trecut, când a avut prima edi¡ie, FarmConect ¡inte¿te mai ales producåtorii de cereale ¿i plante tehnice, companiile din zona inputurilor ¿i a ma¿inilor agricole etc. Dar organizatorii au mers mai departe, pentru a ob¡ine un eveniment Profitul Agricol 30/2023

agricol complet. De aceea, au adåugat o componentå care så atragå ¿i consumatorii, pentru mai multå educa¡ie ¿i culturå agricolå. Cåci, pentru consumatorul neimplicat în agriculturå, intrarea la FarmConect va fi o oportunitate de a avea contact cu acest sector sustenabil ¿i så în¡eleagå mai bine ce înseamnå deciziile cotidiene de pentru a mânca mai sånåtos sau direct de la producåtorii autohtoni. Dar FarmConect råmâne, în sufletul såu, o expozi¡ie fåcutå de fermieri pentru fermieri. O idee care a prins anul trecut, ce va fi påstratå ¿i anul acesta, este cea a conferin¡elor tematice. ¥n fiecare zi, întrun cort special amenajat, speakeri cu experien¡å dezbat teme reale, la zi.

Digitalizare, sustenabilitate, plan stategic, chestiuni de la Bruxelles, noi tehnologii, minimum till, tehnici novative de fertilizare, noutå¡i în genetica plantelor, trading ¿i consultan¡å financiarå, mereu gåsi¡i ceva interesant de ascultat la conferin¡ele FAPPR. Sunt, probabil, cele mai interesante din peisajul evenimentelor agribusiness de la noi. Prima edi¡ie a fost un succes, o expozi¡ie agricolå altfel, orientatå spre actorii lan¡ului agricol. Nu este niciun motiv ca cea de-a doua edi¡ie så fie mai pu¡in de atât. Cu atât mai mult cu cât au confirmat participarea ¿i au luat standuri generoase ¿i companiile mari care la prima edi¡ie råmåseserå prudente.

Andrei OSTROVEANU 21

CULTURI VEGETALE

Culturi rezistente la ar[i]\ [i boli, ma[ini agricole pe m\sur\ Companiile Belchim, KWS ¿i Titan Machinery au organizat såptåmâna trecutå un eveniment în câmp dedicat inova¡iei. Botezat FutureON, a avut loc la ferma Maretu Prod Com, din localitatea Viziru, Bråila.

colo, la Bråila, speciali¿tii KWS au prezentat hibrizi de porumb ce pot asigura produc¡ii de 12 tone la hectar ¿i au toleran¡å ridicatå la ar¿i¡å. De asemenea, au fost prezentate tehnologii pentru cultura florii-soarelui ¿i a sfeclei de zahår. Reprezentan¡ii Belchim au scos în eviden¡å eficien¡a diferitelor produse pentru erbicidare ¿i protec¡ia plantelor împotriva dåunåtorilor ¿i a bolilor. Iar speciali¿tii Titan Machinery au detaliat necesitatea utilizårii agriculturii de precizie, împreunå cu tractoarele ¿i combinele Case IH ¿i semånåtorile de 22

precizie Vaderstad, precum ¿i cu sistemele de irigat Nettuno. Roxana Gåman, reprezentant KWS România pentru hibrizii de sfeclå de zahår, a prezentat poten¡ialul foarte mare de produc¡ie al acestora, de peste 40 tone/ha, chiar ¿i în condi¡ii de secetå, precum ¿i rezisten¡a foarte bunå la boli, în principal la Cercospora (Smart Pepeta KWS, Smart Belamia KWS), fapt ce reduce necesitatea administrårii de tratamente fitosanitare. Cålin Baciu, reprezentant Belchim Crop Protection, a scos în eviden¡å principalele produse pentru protec¡ia plantelor utilizate în platforma de la Ferma Maretu. La cultura porumbului, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate ¿i unele dicotiledonate anuale perene s-au aplicat Deluge, Botiga, Temsa ¿i Samson (acesta combate bine ¿i pirul târâtor). Pentru buruienile dicotiledonate s-a utilizat Lentagran ¿i Flurostar. La cultura florii-soarelui, pentru buruienile dicotiledonate ¿i unele mono-

cotiledonate s-a aplicat Proman, iar pentru cele monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale s-a utilizat Deluge. În mod evident, culturile de porumb ¿i floarea-soarelui s-au prezentat foarte bine, dar ob¡inerea unor randamente mari poate fi realizatå doar cu ma¿ini agricole performante. Titan Machinery România a expus tractoare cu puteri de la 90 la 300 CP, precum ¿i o combinå cu flux axial, toate produse de Case IH, echipate cu o serie de sisteme automate ¿i digitale pentru agricultura de precizie, fårå de care este greu de realizat reducerea costurilor de produc¡ie ¿i ob¡inerea unor cereale de bunå calitate. De asemenea, a fost expus un plug purtat Gregoire Besson ¿i o semånåtoare Vaderstad pentru culturi prå¿itoare, care poate efectua semånåturi cu ratå variabilå, în func¡ie de poten¡ialul solului ¿i de tehnologia sau hibrizii ale¿i de fermieri. Totodatå, au fost prezentate ¿i echipamente pentru iriga¡ii Nettuno.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 30/2023

CULTURI VEGETALE

Pachetul erbicid Alliance În

Efectul complex al erbicid\rii de

zilele noastre, specializarea conteazå mult. O condi¡ie care se aplicå ¿i erbicidelor, care au anumite buruieni ¡intå pe care le combat cu precådere, atunci când sunt aplicate la momentul optim. Sunt cazuri în care fermierii aleg doar erbicidarea de primåvarå. Cu toate acestea, tratamentul erbicid de toamnå are rolul lui, bine argumentat. Toamnele prelungite ¿i iernile blânde fac ca buruienile hibernante, cele care råsar din toamnå pânå în primåvarå, så aibå condi¡ii favorabile pentru o dezvoltare neîntreruptå. Ce înseamnå prezen¡a buruienilor din toamnå pânå primåvarå? În primul rând, un “furt" de apå ¿i nutrien¡i, ce se “transpune inevitabil într-o pierdere de produc¡ie (poate ajunge pânå la 10%). În al doilea rând, aceste buruieni sunt gazde pentru dåunåtori ¿i boli, sporind presiunea de infec¡ie asupra plantelor de culturå. De exemplu, buruienile dicotile anuale mari consumatoare de azot, cum sunt veronica (Veronica spp.), turi¡a (Galium aparine), rocoina (Stellaria media) ¿i sugelul (Lamium spp), pot fi mult mai simplu de combåtut acum, când sunt foarte mici ¿i rådåcinile lor nu sunt suficient de puternice (germineazå superficial, la 1-2 cm), iar planta parcurge primele fenofaze, în paralel cu grâul. Nu doar dicotilele au acest impact negativ la grâul de toamnå, ci ¿i unele monocotile cu grad ridicat de dåunare, cum este iarba vântului (Apera spica-venti), a cårei dezvoltare este favorizatå de pregåtirea patului germinativ pentru semånat ¿i de rota¡ia culturilor în asolament. Aceastå buruianå este consideratå ca fiind unul dintre cei mai dåunåtori factori biotici pentru grâul de toamnå, pentru cå germineazå în acela¿i timp cu plantele de culturå ¿i are acela¿i grad de adaptabilitate la condi¡iile pedoclimatice. Iarba 24

Buruieni în cultura de grâu de toamn\

vântului (Apera spica-venti) se înmul¡e¿te rapid toamna, când genereazå densitå¡i de câteva sute de plante pe m2, care reduc productivitatea viitoare a culturii de grâu, mai exact cu un procent între 10% ¿i 30%, conform unor teståri în loturi experimentale.

Pachetul erbicid care blocheazå buruienile problemå Sunt mai rare cazurile în care o solå este infestatå cu toate speciile de buruieni monocotile ¿i dicotile. Este suficientå invadarea solei cu una sau douå tipuri de buruieni problemå, ca plantele

de grâu så fie afectate. Chiar ¿i îmburuienarea unor culturi învecinate ne poate cauza pagube, întrucât semin¡ele se pot råspândi u¿or, cu ajutorul vântului, al insectelor sau al utilajelor. Tratamentele cu substan¡e active care ac¡ioneazå sinergic împotriva buruienilor problemå reprezintå cea mai bunå variantå. Este ¿i cazul combina¡iei dintre Alliance 660 WG, pe bazå de metsulfuron-metil 6% + diflufenican 60%, ¿i Fence, pe bazå de flufenacet 480 g/l. Cele douå erbicide ac¡ioneazå, în principal, la sol, prin difuzie ¿i efect pelicular, dar ¿i par¡ial prin absorb¡ie foliarå (metsulfuron).

Veronica (Veronica spp.)

Turița (Galium aparine)

Rocoina (Stelaria media)

Sugel (Lamium spp.) Profitul Agricol 30/2023

CULTURI VEGETALE

660 WG ¡ Fence toamn\ la grâu

Concurența produsă de Iarba vantului (Apera spica-venti ) în cultura grâului de toamnă

Alliance 660 WG inhibitor ALS + efect pelicular Alliance 660 WG este un erbicid complex, care combate buruieni dicotiledonate anuale ¿i perene la grâu, dintre care cele problemå: veronica (Veronica spp.), rocoina (Stellaria media), sugelul puturos (Lamium purpureum), turi¡a (Galium aparine). Produsul inhibå enzima acetolactat sintetazå, datoritå substan¡ei active metsulfuron-metil, dar prezintå ¿i un efect pelicular cauzat de diflufenican, care blocheazå sinteza carotenoizilor din planta ¡intå. Alliance 660 WG prezintå ac¡iune de lungå duratå, din toamnå pânå în primåvarå, la repornirea grâului în vegeta¡ie, fa¡å de care manifestå un grad ridicat de selectivitate.

De ce este importantå inhibarea ALS (enzima acetolactat sintetazå)? Enzimele au rolul de a facilita anumite etape ale proceselor biologice, având func¡ii-cheie specifice. Dintre numeroasele enzime existente în lumea vegetalå, se remarcå ALS, implicatå în produc¡ia unor aminoacizi importan¡i Profitul Agricol 30/2023

pentru dezvoltarea plantei. Pentru inhibarea acestei enzime, cercetåtorii au dezvoltat de-a lungul timpului mai multe tipuri de erbicide, caracterizate printr-o ac¡iune puternicå de blocare a func¡iilor îndeplinite de cåtre ALS. Cele pe bazå de metsulfuron-metil fac parte din aceastå categorie. Efectele sunt foarte bune: necrozarea ¿i moartea buruienilor, întrucât substan¡a activå este absorbitå atât radicular, cât ¿i foliar, apoi transportatå prin xilem ¿i floem (organele conductoare din plantå) spre vârfurile de cre¿tere, blocând diviziunea celularå ¿i oprind procesele generative ale plantelor ¡intå.

Doze ¿i mod de aplicare Alliance 660 WG: 100 g/ha întrun volum de apå de 200 - 400 l/ha (dacå plantele de culturå sunt dezvoltate, se utilizeazå volumul maxim). Se aplicå de la apari¡ia primei frunze pânå la sfâr¿itul înfrå¡irii (BBCH 10 - BBCH 29). Fence: 0,5 l/ha. Ac¡iunea pelicularå este influen¡atå semnificativ de pregåtirea terenului ¿i umiditatea solului. Tratamentul se realizeazå preemergent, de la semånat pânå la råsårire (BBCH 00 - BBCH 09), sau postemergent timpuriu, pânå la al treilea frate la grâu (BBCH 23) ¿i al patrulea frate la orz (BBCH 24). Adjuvant Drill (ulei vegetal): 0,5 l/ha, pentru a cre¿te aderen¡a picåturilor pe frunze ¿i gradul de penetrare al substan¡elor active în buruieni.

când activitatea lor este blocatå, clorofila se deterioreazå, iar energia necesarå dezvoltårii plantelor nu se mai produce. Rezultatul este vizibil prin albirea frunzelor buruienilor, urmatå, la scurt timp, de necrozarea vârfurilor de cre¿tere.

Erbicidul Fence ac¡iune sisemicå asupra monocotilelor cheie

Sub formå de suspensie concentratå, Fence ac¡ioneazå sistemic, Cum ajutå efectul pelicular al substan¡a activå flufenacet având Alliance 660 WG? ab sorb¡ie radicularå ¿i prin hipocotilul În plus fa¡å de ac¡iunea metsulfuronmetilului asupra enzimei ALS, diflufeni- buruienilor germinate, dupå care este canul din Alliance 660 WG produce un translocat în plantå cåtre vârfurile de efect pelicular. Buruienile, în curs de cre¿tere, unde opre¿te diviziunea celuråsårire, intrå în contact cu aceastå larå. Produsul controleazå buruienile peliculå, absorbind substan¡a activå. monocotiledonate ¿i dicotiledonate Odatå ajuns în sistemul circulator al bu- anuale în curs de råsårire ¿i pe cele ruienilor, diflufenicanul inhibå sinteza abia råsårite. Fence are eficacitate carotenoizilor. Carotenoizii sunt pigmen¡i ridicatå împotriva unor buruieni probauxiliari genera¡i de plante, care prote- lemå, asupra cårora inhibitorii ALS nu jeazå clorofila atunci când energia lumi- sunt atât de eficien¡i, cum este iarba noaså necesarå plantei este în exces. vântului (Apera spica-venti). Durata de Sunt implica¡i în procesul de fotosintezå ac¡iune a erbicidului Fence este de în plante, având ¿i efect antioxidant. Atunci pânå la 3 luni dupå aplicare. 25

CULTURI VEGETALE

Alcedo> solu]ia optim\ pentru încâlcitul GAEC 6 Pentru a respecta prevederile din GAEC 6, pe terenurile de pe care s-au recoltat cerealele påioase sau rapi¡a fermierii trebuie så practice lucråri minime.

onform GAEC 6, în perioada sensibilå 15 iunie - 30 septembrie terenul trebuie men¡inut acoperit pe cel pu¡in 80% din suprafa¡a arabilå a exploata¡iei. Acoperirea solului se asigurå prin

miri¿tea råmaså dupå recoltare sau culturi secundare, culturi de acoperire verzi, culturi de toamnå nou înfiin¡ate. Solul trebuie acoperit cu excep¡ia timpului necesar pregåtirii terenului ¿i înfiin¡årii noii culturi, respectiv cel mult 2 såptåmâni. Din punct de vedere tehnologic, miri¿tea trebuie “între¡inutå” combåtându-se buruienile, iar acest lucru se poate realiza prin aplicarea unor erbicide pe bazå de glifosat. Se poate alege una din formulele Roundup Classic Pro, Roundup Energy sau Roundup Extra (a doua denumire comercialå a produsului Roundup Classic Pro), aplicat în func¡ie de gradul de îmburuienare, în dozå de 1,5-5 l/ha.

Pentru cre¿terea eficacitå¡ii se recomandå adåugarea unuia din adjuvan¡ii: Hurricane (0,1 l/ha) sau Silwet Star (0,1 l/ha).

ALCEDO

UPL merge mai departe cu multe solu]ii noi United Phosphorus Limited (UPL) s-a întâlnit, la finalul lunii iulie, cu partenerii ¿i colaboratorii din România pentru a prezenta produse noi în domeniul protec¡iei plantelor. A fost o ocazie pentru UPL så transmitå cå vine pe cai mari în domeniul protec¡iei plantelor. “Nimeni nu ac¡ioneazå mai rapid ca noi pentru a re-imagina sustenabilitatea, astfel încât aceasta så fie cu adevårat eficientå - cu noi afaceri, noi tehnologii ¿i moduri de gândire complet noi, spune Jai Shroff, director interna¡ional UPL. În cinci ani, organiza¡ia noastrå va fi complet diferitå de cea de aståzi. Este o traiectorie de sustenabilitate+, în care plusul este mentalitatea 26

¿i agilitatea noastrå OpenAg”. Laitmotivul acestei reuniuni a fost “UPL merge mai departe”. “Sustenabilitatea înseamnå cå ne dorim în primul rând siguran¡a alimentarå pentru toatå lumea, spune Andreea Manolescu, directoarea UPL România. Compania noastrå activeazå la nivel mondial. Produsele noastre reduc consumul de pesticide la hectar ¿i realizåm afaceri profitabile cu partenerii no¿tri, mai ales cu ajutorul biostimulatorilor. Facem teste cu fermierii în câmp pe produsele noastre. Avem o echipå de numai 19 persoane la nivel de ¡arå. Oferim substan¡e pentru culturå mare, pentru vi¡å-de-vie ¿i legume, pentru

fermieri mari, dar ¿i mici.” Substan¡ele UPL ajung pe milioane de hectare din România, confirmå Mircea Purcårea, director comercial. Compania are 6% cotå de pia¡å în România ¿i se aflå pe locul al cincilea ca furnizor de pesticide ¿i numårul unu ca furnizor de biosolu¡ii. “Avem produse certificate bio, utilizate de fermierii români. Compania de¡ine fabrici la nivel global, produse patentate pentru biostimulatori ¿i o re¡ea de vânzare la nivel global. Acoperå pie¡e mari, cum ar fi America Latinå ¿i Asia.” Cum “merge UPL mai departe” vom afla cu alt prilej.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 30/2023

CULTURI VEGETALE

România nu [tie cât Exporturile române¿ti de grâu par a fi între cele mai mari din istorie, dupå cele din anii comerciali 2021/2022 (6.738.084 tone - s-a valorificat produc¡ia din sezonul agricol 2020/2021), 2019/2020 (5.434.618 tone) ¿i 2016/2017 (5.748.386 tone). Asta, în condi¡iile în care produc¡ia s-a diminuat cu aproape 20 de procente - aproape douå milioane de tone, fa¡å de sezonul precedent. Se ridicå, prin urmare, semne de întrebare în privin¡a originii exporturilor române¿ti. Destui sunt convin¿i cå grâul ucrainean e “vopsit tricolor” ¿i exportat ca grâu românesc.

“Så ne gândim în ce luminå apårem în fa¡a Comisiei Europene: plângem cå am avut secetå, apoi cå nu ne vindeam marfa ¿i la final avem export record. Sunt convins cå circa un milion de tone de grâu ucrainean au fost exportate prin Portul Constan¡a ca grâu românesc”, sus¡ine Theodor Ichim, vicepre¿edintele FAPPR. Ichim semnaleazå cå s-au exportat cantitå¡i semnificative de grâu inclusiv în lunile decembrie 2022 ¿i ianuarie 2023, când cantitå¡ile de grâu care au ie¿it pe por¡ile fermelor române¿ti au fost nesemnificative. Într-adevår, conform Eurostat, în decembrie 2022 s-au exportat 204.066 de tone de grâu, iar în ianuarie 2023 305.701 tone. Înså calculele hârtiei aratå cå nu e deloc imposibil ca toate cele 4.753.504 tone de grâu ie¿ite din România spre pie¡e non-UE, în sezonul comercial recent încheiat, så fi fost chiar grâu românesc. Pe de o parte, pierderea de produc¡ie din anul agricol 2021/2022 se 28

Situa¡ia exporturilor de cereale în anii comerciali 2021/2022, în paralel cu situa¡ia exporturilor în lunile noiembrie-decembrie 2022, ianuarie - aprilie 2023 Exporturi Grâu pe mare Grâu cu TIR Grâu cu tren Orz pe mare

2021

2022

Nov . ‘22 Dec. ‘22 Ian. ‘23 Feb. ‘23 Mar. ‘23 Apr. ‘23

5.900.244 4.830.619 230.345 204.066 305.701 361.345 626.097 547.196 3.835

2.198

3.114

32.461

43.312

41.486

68.082

33.156

1.902.863 1.198.971 69.307

Orz cu TIR

121

168

Orz cu tren 0 0 0 0 0 0 0 0 Porumb 3.694.052 2.374.325 67.228 162.856 218.702 280.620 365.525 423.036 pe mare Porumb 20.383 14.928 1.986 1.859 2.226 2.604 2.088 208 cu TIR Porumb 1.581 5.278 0 0 0 0 0 0 cu tren Fl.-soarelui 189.580 111.692 16.088 33.409 22.135 23.116 20.849 1 pe mare Fl.-soarelui 10.010 7.724 226 504 923 1.202 578 1.019 cu TIR Fl.-soarelui 0 0 0 0 0 0 0 0 cu tren Rapi¡å 296 100.308 0 0 0 0 0 42.804 pe mare Rapi¡å 3.267 0 0 1.451 0 0 0 0 cu TIR

Rapi¡å cu tren

Datele sunt furnizate de Eurostat. Cantitå¡ile sunt exprimate în tone. regåse¿te în diminuarea exporturilor: în sezonul 2020/2021 s-au produs 10,5 milioane de tone de grâu, în sezonul 2021/2022 doar 8,5 milioane de tone. În anul comercial 2021/2022 s-au exportat peste 6,7 milioane de tone de grâu, în anul comercial 2022/2023 peste 4,7 milioane de tone. Pe de altå parte, trebuie luate în considerare cantitå¡ile semnificative de grâu ucrainean care au intrat în ¡arå în

sezonul comercial 2022/2023, cu acte în regulå: 922.086 de tone de grâu de panifica¡ie, 14.353 tone de grâu dur ¿i 41.869 tone de fåinå. Ca så nu mai vorbim de importurile mascate. Toate aceste cantitå¡i au intrat în “co¿ul” consumului intern, care este cam acela¿i, an de an: între 3,2 ¿i 3,6 milioane de tone. A¿adar, adåugåm produc¡iei interne de 8,5 milioane tone grâu, din sezonul 2021/2022, cantitå¡ile importate din Profitul Agricol 30/2023

CULTURI VEGETALE

produce, nici cât export\ Situa¡ia importurilor de cereale în anii calendaristici 2021 - 2022, în paralel cu lunile noiembrie-decembrie 2022, ianuarie - aprilie 2023 Importuri 2021

2022

Nov. ‘22 Dec. ‘22 Ian. ‘23 Feb. ‘23 Mar. ‘23 Apr.’23

Grâu pe mare

20.195

6.349

Grâu 25.784 cu TIR Grâu 0 cu tren Orz 350 pe mare Orz cu TIR 4.002 Orz 0 cu tren Porumb 620 pe mare Porumb 22.954 cu TIR Porumb 0 cu tren

2.227

4.331

1.005

330.472 46.667

29.448

25.522

35.872

28.103

22.204

131.031 29.145

24.993

11.329

9.382

15.280

10.320

6.650

4.575

1.129

842

48.321

2.074

1.288

1.551

2.669

2.336

717

14.470

1.846

1.943

1.602

28.745

1.013

1.140

2.330

2.939

443.553 60.003

54.465

71.696

87.913

86.943

44.893

389.367 44.420

52.420

69.746

62.045

41.223

33.662

5.492

2.405

101

1.332

969

24.344

15.079

26.023

26.182

11.215

6.084

3.166

1.400

3.188

1.777

6.671

6.230

10.433

9.229

713

1.109

416

Fl.-soare36.031 41.977 11.892 lui pe mare Fl.-soare80.988 351.824 41.912 lui cu TIR Fl.-soarelui cu tren

52.809

12.096

Rapi¡å 43.146 25.924 1.266 pe mare Rapi¡å 45.264 233.096 14.462 cu TIR Rapi¡å cu 0 3.594 695 tren

Datele sunt furnizate de Eurostat. Cantitå¡ile sunt exprimate în tone. Ucraina ¿i, scåzând consumul intern, råmânem cu un excedent de aproximativ 6 milioane de tone de grâu. Scåzând, mai departe, cele peste 4,75 milioane de tone exportate, råmân 1,25 de milioane de tone care fie au fost vândute intracomunitar, fie au råmas în silozuri. Cu toate astea, aceste deduc¡ii au marje semnificative de eroare. Ca så pretindem cå prezentåm adevårul, am avea nevoie de cifre exacte privind proProfitul Agricol 30/2023

duc¡ia de grâu, consumul intern, stocurile ¿i exporturile. Înså, dincolo de faptul cå datele despre consum sunt estimative, iar stocurile o necunoscutå totalå, nici måcar cifrele oferite de sursele oficiale referitor la produc¡ii ¿i exporturi nu concordå. La solicitarea Ziarului Financiar, Ministerul Agriculturii a raportat o produc¡ie de cereale de 19,18 milioane de tone, pentru sezonul precedent.

Agerpres a publicat cifra oferitå de INS: 18,84 milioane de tone. ¥n datele Eurostat este vorba de 20,4 milioane de tone. Noi ¿tiam cå Eurostat lucreazå cu datele INS. O diferen¡å de 1,56 milioane de tone poate însemna cå INS raporteazå una în ¡arå ¿i alta la Bruxelles. Sau cå Eurostat folose¿te ¿i alte surse de informare ¿i le-a preferat pe acelea, în dauna celor comunicate de INS. La exporturi diferen¡ele sunt ¿i mai frapante. Conform Eurostat, în anul calendaristic 2022 România a exportat 8.659.242 tone de cereale ¿i oleaginoase, dintre care 4.835.931 tone grâu. Înså, conform Ziarului Financiar, care citeazå date INS, România ar fi exportat, în 2022, nu mai pu¡in de 12,6 milioane de tone de cereale, cu peste 20% mai mult decât în anul calendaristic 2021! Dacå Ministerul Agriculturii ar afi¿a, såptåmânal, date actualizate referitoare la produc¡ii, stocuri, consum ¿i exporturi, pentru principalele cereale ¿i oleaginoase, pia¡a ar fi mai lini¿titå ¿i fermierii ¿i-ar putea gestiona mai calm stocurile ¿i politica de vânzåri. Totodatå, am fi avut automat råspunsul referitor la “contaminarea” grâului românesc cu grâu ucrainean - posibil de calitate inferioarå. Dacå ar rezulta cå exportatorii încarcå deliberat vapoarele cu amestecuri, am avea un argument solid în fa¡a Comisiei Europene, când am vorbi despre efectul importurilor de cereale din Ucraina. Fire¿te, ar trebui fåcut un control “la sânge” în Portul Constan¡a, pânå când pie¡ele tradi¡ionale externe pentru grâul de origine româneascå nu ne vor închide u¿a în nas.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

Produc]ii bune la grâu în Bihor, dar pre]ul tot mic este Pe cele 61.500 de hectare de grâu înfiin¡ate în jude¡ul Bihor, produc¡ia medie este de 5 t/ha, dar sunt ¿i vârfuri de 9- 9,5 t/ha.

icolae Hodi¿an, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Bihor, declarå cå produc¡iile sunt mai mari ca anul trecut. În general, spune Hodi¿an, fermierii din Bihor sunt mul¡umi¡i de produc¡ia de grâu ¿i de rapi¡å. “La rapi¡a, o så ne închidem undeva la 3.000 de kg la hectar, poate 3.200. Anul trecut, produc¡ia a fost sub 3.000 kg la ha, undeva la 2.800 kg la ha. Sprafa¡a totalå la rapi¡å a fost de 20.000 de hectare anul acesta în Bihor”, a precizat Hodi¿an. “În 2023, ne încadråm într-un an normal în ceea ce prive¿te produc¡iile la cereale la culturile de toamnå, cu u¿oare tendin¡e pozitive”, a spus Hodi¿an. În ceea ce prive¿te culturile prå¿itoare, evaluårile DAJ Bihor sunt pozitive. Aratå foarte bine ¿i evolueazå spectaculos. Au avut ploi la timp ¿i nu au fost atacuri grave de boli ¿i dåunåtori. Raportat la anul trecut, culturile de primåvarå au fost afectate de secetå, înså, în 2023, fermierii a¿teaptå produc¡ii foarte bune. “În 2022, am avut secetå pedologicå, iar produc¡ia a fost calamitatå atât de la floare, cât ¿i la porumb. Pânå în prezent, nu avem factori de risc, pânå la mijlocul lui iulie, ¿i cred cå nu pot så mai fie probleme mari”, este de pårere Hodi¿an. Floarea deja umple bobul, porumbul e pe înflorite, începe polenizarea, apoi formarea boabelor. “Am putea spune cå porumbul ¿i floarea sunt salvate mai ales datoritå precipita¡iilor din ultimele zile care în Bihor au cåzut destul de semnificativ”, a spus Hodi¿an. 30

Dr. ing. Nicolae Hodi[an, director DAJ Bihor

De exemplu, la mijlocul lunii iulie, în 24 de ore, au cåzut ploi între 15 ¿i 25 litri pe metru påtrat. Nu a fost grindinå ¿i alte calamitå¡i. “Porumbul ¿i floarea-soarelui sunt în linie dreaptå, doar så nu existe fenomene de grindinå în perioada urmåtoare. Cred cå eventualele temperaturile ridicate nu vor mai afecta culturile de floare ¿i porumb”, este de pårere directorul DAJ Bihor. La porumb poate så aparå ar¿i¡a în timpul polenizårii ¿i så diminueze procentual produc¡ia. Asta ar înseamna peste 3738°C mai multe zile la rând. Atunci polenul riscå så devinå steril. Totu¿i, Hodi¿an a explicat cå aici apare alternarea zilei cu noaptea, iar dacå temperaturile sunt sub aceste niveluri de 37- 38 grade porumbul polenizeazå noaptea. Panicul, organul bårbåtesc de înmul¡ire, produce polen timp de 7-12 zile, care cade pe måtasea ¿tiuletelui. Problema e så nu fie perioadå lungå cu temperaturi de 37-38°C, atunci va apårea ¿i ¿tiuletele cu unele boabe lipså. E semnul cå nu a fost polenizat.

Gheorghe MIRON

Pre¡urile, marea nemul¡umire a agricultorilor Ve¿tile sunt bune, dar par¡ial, fiindcå fermierii sunt nemul¡umi¡i de pre¡ul grâului ¿i de pia¡a cerealelor, care nu func¡ioneazå în beneficiul lor. Directorul DAJ Bihor aten¡ioneazå cå fermierii sunt stresa¡i, nu au curajul så încheie contracte din cauza pre¡ului mic, care abia acoperå cheltuielile. “0,80 lei nu este suficient, iar ofertå mai bunå nu cred cå va veni. Oamenii nu mai ¿tiu ce så facå, sunt descuraja¡i, nici nu ¿tiu: så vândå, så nu vândå. Ei trebuie så-¿i acopere datoriile la inputuri, iar restul produc¡iei o stocheazå o depoziteazå în ideea cå vor ob¡ine un pre¡ mai bun”, a spus Hodi¿an. Fermierii vor un pre¡ de 1,20 lei pentru a putea så-¿i acopere cheltuielile ¿i så ¿i poate începe campania urmåtoarea. Aunci, vor avea ¿i profit. Oamenii au nevoie de bani pentru motorinå, såmân¡å, salarii pentru angaja¡i, îngrå¿åminte. De aceea au nevoie ¿i de un pre¡ la grâu de 1,20 lei. Ar fi ¿i un u¿or profit, dar momentan oferta e de 0,80 de bani. Pentru directorul DAJ Bihor, Banatul, Cri¿ana, Timi¿ Bihor ¿i Arad sunt zone cerealiere care produc cantitå¡i mari de grâu, a¿a cå le-ar trebui så aibå o pia¡å func¡ionabilå care så le poate înghite. Deocamdatå, numai portul Constan¡a le poate exporta, iar procesarea este scåzutå ¿i iatå rezultatul. Totu¿i, produc¡iile mai mari pot compensa diferen¡a de pre¡. Profitul Agricol 30/2023

CULTURI VEGETALE

Speran]e mari în Arad Speran¡e mari în agricultura din Arad, în acest an. “Va fi o produc¡ie bunå la grâu. Peste 5 tone la hectar. Depinde de tehnologia aplicatå, câte îngrå¿åminte ¿i ce tratamente a dat fiecare. Au contat foarte mult ¿i precipita¡iile ¿i calitatea terenul”, a explicat Ioan Martin, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Arad, el însu¿i fermier. Ioan Martin, director DAJ Arad

o cåldurå de 37 de grade, domnul Martin era pe combinå, în câmp. Nu îl sperie temperaturile extreme, întrucât trebuie så strângå recolta. “Eu sunt un fermier de 64 de ani. Må urc pe combinå sau pe tractor, dar utilaje bune, cu climå, cu condi¡ii de ma¿inå personalå”, a mårturisit Martin. Anul acesta, el sperå la o produc¡ie cuprinså între 5.000 ¿i 6.000 de tone la ha. Nici în 2022 nu a fåcut mai mult. Oricum, merge pe costuri standard, tocmai pentru a nu avea surprize neplåcute. De aceea a aplicat numai douå tratamente, dar nu era nevoie de mai mult. În toamnå, a dat un complex de 250 kg îngrå¿åminte la hectar ¿i a mai venit cu 300 de uree. A evitat ¿i densitå¡ile mari. Din experien¡å ¿tie cå e foarte bine ce face. Le oferå plantelor exact ce au nevoie, fårå excese nici în sus, nici în jos. În 2022, Martin a ¡inut grâul în stoc, nu l-a vândut cu 1,60 lei în varå. A a¿teptat ¿i a pierdut. L-a dat când a coborât la 1 leu kilogramul, în iarnå. El are spa¡iu de depozitare ¿i condi¡ii bune de påstrare a cerealelor, dar anul acesta nu va mai a¿tepta. Va vinde grâul. Totu¿i, la pre¡ul de 0,70 lei - 0 80 lei, Martin se teme cå nu î¿i va acoperi cheltuielile. În 2023, existå un risc mare pe care fermierii sperå cå îl vor depå¿i, de¿i

este mai dificil. Sunt mari probleme, fiindcå e prea pu¡in 80 de bani pe kg ¿i îi nemul¡ume¿te mult. “Anul acesta, ne confruntåm cu o problemå: pre¡ul mic ¿i masa hectolitricå reduså. E la limitå 75 - 77%. Dacå e sub 75 se declaseazå grâul. Nu compenseazå cå are umiditate 10%”, este de pårere Martin. To¡i producåtorii se tem de acest pre¡, pentru cå nu îi va ajuta så recupereze cheltuielile ¿i så aibå ¿i fonduri pentru a începe o nouå culturå în toamnå. “La o produc¡ie de 5 tone, înmul¡it cu 0,80 lei ob¡ii 4.000 lei la hectar ¿i ai cheltuit 3.500 lei. A¿adar, va fi un câ¿tigå slab. 500 lei e pu¡in pentru efortul depus”, mai spune Martin. Anul acesta, el are 90 ha cu grâu, mai are 97 de kg de lucernå, plus floarea-soarelui ¿i porumb. La mijlocul lunii iulie, în Arad, au cåzut 6 litri de precipita¡ii pe metru påtrat. Umiditatea este bunå pentru culturile de primåvarå, floarea-soarelui ¿i porumbul, iar plantele se dezvoltå foarte bine. Aratå spectaculos în iulie. “Mul¡umim lui Dumnezeu. Deocamdatå, nu avem stres pentru aceste culturi. Nu am putea spune cå avem probleme. Cred cå vor fi produc¡ii faine, doar cå pre¡urile ne dau în cap”, a mai aten¡ionat directorul DAJ Arad. Fermierul Ioan Martin ia în calcul så î¿i cumpere un tir.

“Eu dacå aveam tir, cum suntem aproape de grani¡a cu Ungaria, må duceam cu floarea ¿i o vindeam cu 3,80 lei în ¡ara vecinå. A¿a am dat-o mult mai ieftin aici. Nu am vândut-o pe toatå ¿i mai am pe stoc încå 150 de tone”. Pre¡ul la floarea-soarelui este 1,60 lei. E foarte slab, fiindcå el a vândut kg cu 2,90 lei în toamnå. Pre¡ul la porumb e ca la orz, 0,65 - 0,70 lei. În toamnå l-a vândut cu 1,50 lei. La aceastå valoare, abia î¿i scoate cheltuielile. Rapi¡a e 1,80 - 1,85 lei, fa¡å de peste 3 lei, cât a fost în 2022. “Nici nu po¡i compara anul 2022 cu 2023 din punctul de vedere al pre¡urilor. Totul e la jumåtate, chiar mai pu¡in”, explicå fermierul. Totu¿i mai sunt speran¡e pentru agriculturå, dacå inputurile se mai duc în jos, ¿i chiar s-au dus. De exemplu, la azotoase pre¡urile au picat la sub 2.000 de lei tona, ceea ce e bine. Ideal ar fi 1.300 lei, maxim 1.500 lei. E un pre¡ mai apropiat de realitate. Fermierii mai au o speran¡å în cei 1,53 lei acciza la motorinå. “E bun ¿i acest ajutor. Mergem înainte, mai ales cå de când eu fac agriculturå nu am apelat niciodatå la bånci. Tot ce am investit în fermå, în utilaje, påmânt ¿i altele, au fost numai bani ob¡inu¡i din produc¡ia proprie”, este mesajul optimist al lui Ioan Martin.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 30/2023

CULTURI VEGETALE

WUXAL BORON PLUS. Borul 100% absorbit. Microelementul preferat al rapi]ei de toamn\ Chiar dacå borul este încadrat în categoria microelementelor, totu¿i importan¡a sa în culturå, raportatå la beneficiile pe care le oferå, este de nivel macro. Acest micronutrient este indispensabil rapi¡ei, fiind direct implicat în procesele fiziologice legate de cre¿terea productivitå¡ii ¿i a toleran¡ei la factorii de stres (boli, înghe¡, secetå).

ând caren¡a de bor nu este severå, semnele pot trece neobservate pânå la momentul formårii elementelor de produc¡ie, care vor exprima un poten¡ial redus. Dacå deficien¡a este mai accentuatå, frunzele tinere ¿i vârfurile de cre¿tere sunt brunificate ¿i prezintå deformåri. Pe tulpinå apar cråpåturi, mai ales în perioadele de dezvoltare intenså. Sistemul radicular slåbit afecteazå vigoarea tinerei culturi de rapi¡å, care va intra insuficient dezvoltatå în etapa de repaus vegetativ, cu riscul pierderii unui numår semnificativ de plante peste iarnå.

Importan¡a formulårii borului în dezvoltarea plantelor de rapi¡å În plantå, rolul borului este de a realiza integritatea membranei celulare ¿i dezvoltarea pere¡ilor celulari, care influ-

eficientå formå asimilabilå de bor în plantå este acidul boric (H3BO3), care are masa molarå micå (61,83 g/mol), iar moleculele pot fi asimilate cu u¿urin¡å în membrana celularå.

Deficiență de bor la rapița de toamnă

en¡eazå permeabilitatea, diviziunea celularå, îmbunåtå¡e¿te transportul zaharurilor, metabolismul carbohidra¡ilor ¿i al auxinelor (fitohormoni responsabili cu elonga¡ia celulelor). Este vital pentru zonele din plante cu o cre¿tere intensivå, cum ar fi vârfurile rådåcinilor, frunzele nou apårute ¿i în dezvoltarea mugurilor. Borul sus¡ine dezvoltarea tubului polenic, îmbunåtå¡ind calitatea polenului, drept urmare, influen¡eazå pozitiv fecundarea ¿i fructificarea propriu-ziså. La rapi¡å, aceasta înseamnå plante viguroase, puternic ramificate, care genereazå un numår mare de flori cu polen viabil, ce determinå ob¡inerea unei cantitå¡i ridicate de silicve cu mai multe boabe, cu MMB de nivel superior ¿i un con¡inut ridicat de ulei, de calitate foarte bunå. Specific pentru aceastå perioadå, acumularea unui con¡inut mai mare de zaharuri în rådåcinå spore¿te rezisten¡a culturii la iernare. Unii speciali¿ti sus¡in cå doar un procent între 1% - 5% din disponibilul de bor din sol poate fi absorbit radicular, deoarece borul este un element cu mobilitate reduså.

Beneficiile fertilizårii foliare cu Wuxal Boron Plus Deficiență de bor la rapița de toamnă

Aplicarea foliarå într-o formulare care faciliteazå absorb¡ia borului în plantå este alegerea optimå. S-a dovedit cå cea mai

Este cazul formulårii borului din Wuxal Boron Plus, care este 100% utilizabil de cåtre plante. Prin compara¡ie, bor-etanolamina (sursa de bor din majoritatea produselor existente pe pia¡å) are masa molarå mare (122,91 g/mol), adicå dublå fa¡å de cea a acidului boric, neputând fi asimilatå complet de ¡esuturile plantei. Borul ajutå ¿i la metabolizarea azotului în plantå. Pe lângå bor, Wuxal Boron Plus oferå beneficiul unei nutri¡ii echilibrate, prin aportul concentrat de azot ¿i fosfor, elemente esen¡iale rapi¡ei în primele fenofaze. Fosforul este con¡inut într-o formå u¿or asimilabilå plantei (anhidridå fosforicå P2O5). Astfel, produsul garanteazå aportul de fosfat prin frunzå în condi¡ii de stres termic sau hidric, fiind un real ajutor pentru cultura de rapi¡å în stadiul de 6-10 frunze. Wuxal Boron Plus spore¿te eficacitatea produselor de protec¡ie a plantelor, fårå så diminueze eficacitatea insecticidelor piretroide. Aceste calitå¡i se datoreazå adjuvan¡ilor specifici gamei Wuxal, inclusiv tehnologiei Xtra Uptake, care îmbunåtå¡e¿te coeficientul de påtrundere a substan¡elor active în frunze, chiar ¿i în cele cu strat cerat consistent. Datoritå agen¡ilor de tamponare, produsul regleazå pH-ul din solu¡ia de tratare, putând fi aplicat cu apå de pânå la 40° dH. Un prim tratament cu doza de 1,5 - 2 l/ha înainte de intrarea în repaus vegetativ este foarte util, pentru acumularea de zaharuri ¿i îmbunåtå¡irea rezisten¡ei la iernare. Profitul Agricol 30/2023

GR|DINA

VIA [i LIVADA

Speciali[tii BASF s-au întâlnit cu viticultorii din Arad BASF a organizat la Crama Dornereva (110 ha) a lui Renato Coradini din Pâncota o întâlnire cu producåtorii de vin din bazinul Mini¿, Mådårat, ªiria, Pâncota, din jude¡ul Arad.

nul dintre obiectivele reuniunii a fost informarea viticultorilor cu privire la produsele care vor fi scoase de pe pia¡å, începând cu anul 2024. În acela¿i timp, speciali¿tii BASF au prezentat ¿i noile substan¡e de mare valoare cu care vor fi înlocuite cele vechi. S-a discutat ¿i despre subiectul obsedant al schimbårilor climatice, care îi îngrijoreazå foarte mult pe producåtorii agricoli, indiferent cå sunt pe vie, pe culturå mare sau pe legume - fructe. De asemenea, au fost înaintate ¿i

unele solu¡ii la aceastå situa¡ie ¿i cum ar trebui agricultorii så se pregåteascå pe viitor så facå fa¡å mai u¿or fenomenelor extreme. Bineîn¡eles cå speciali¿tii BASF au vorbit ¿i despre exigen¡ele consumatorilor actuali, care devin tot mai mari ¿i mai radicale, în ceea ce prive¿te produsul finit: vinul. Mihail Manolache, reprezentant BASF, a explicat cå produsele de protec¡ia plantelor nu afecteazå produsul finit, vinul, calitatea acestuia ¿i procesele de vinificare, în special fermentarea. De la 1 octombrie 2024, va ie¿i de pe pia¡å Metiram, dar BASF vine în întâmpinarea fermierilor cu alte substan¡e active noi. Din grupa triazolilor a fost lansat ¿i omologat în ianuarie 2023 produsul Revyona pentru combaterea putregaiului negru ¿i a fåinårii ¿i deja are o eficacitate excelentå pentru noi standarde de calitate. Fungicidul Revyona face parte din grupa chimicå a triazolilor, dar

este un produs de nouå genera¡ie, care eliminå punctele slabe ale triazolilor conven¡ionali de pe pia¡å ¿i pune în valoare avantajele acestora. “Spre deosebire de alte produse, Revyona este un fungicid de încredere, mai eficient ¿i flexibil, ce controleazå multe boli ¿i se poate aplica în condi¡ii diferite, independent de vreme. Astfel, cre¿te calitatea ¿i gradul de vandabilitate a produc¡ie”, este de pårere reprezentantul BASF. Deja, în 2023, în cramele unde acesta s-a aplicat rezultatele sunt foarte bune, iar fermierii mul¡umi¡i. De exemplu, Jidvei a aplicat Revyona pentru 3.000 de ha ¿i a solicitat suplimentarea cantitå¡ii, pentru douå tratamente. Rezultatele au fost excelente. E un produs care poate fi aplicat preventiv, dar are ¿i efect curativ F destul de bun. 2024 este anul în

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 30/2023

care mai pot fi utilizate ¿i produsele BASF Polyram ¿i Cabrio

Top. Acestea sunt destinate combaterii anumitor boli, cum sunt fåinarea ¿i putregaiul negru. Din påcate, fermierii trebuie så renun¡e la ele, dupå ce s-au obi¿nuit cu acestea, de¿i le-au folosit ani de zile, ¿tiu cum så le aplice, cunosc ¿i efectele ¿i valoarea lor. “Prin urmare, BASF a venit în întâmpinarea agricultorilor cu Revyiona, cel mai nou triazol existent pe pia¡å împotriva acelora¿i patogeni, fåinare ¿i putregai negru, la vi¡a-de-vie, produs omologat pânå în 2032”, a amintit Manolache. Speciali¿tii BASF sus¡in cå 2023 este cel mai greu an viticol din ultimii 10 ani, din cauza ploilor foarte multe ¿i foarte dese, a accidentelor climatice, cum sunt grindina ¿i furtuna, ¿i a diferen¡elor mari de temperaturå zi noapte, de peste 15 grade.

Riscurile în cultura de vi¡å-de-vie. Recomandårile BASF În aceastå perioadå, cel mai mare risc este reprezentat de manå ¿i fåinare, urmeazå putregaiul negru ¿i putregaiul cenu¿iu, care vor lovi butucii la sfâr¿it de iulie, început de august. Speciali¿tii BASF au mai atras aten¡ia cå una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntå unii producåtori de vin este faptul cå adesea confundå bolile. Nu le cunosc cu exactitate. Putregaiul negru pe ciorchine poate fi confundat cu mana. “Dacå fermierul nu cere un sfat ¿i nu este deschis la dialog ¿i comunicare cu speciali¿tii, degeaba va aplica el tratamente corecte pentru manå, dacå nu are manå în vie ¿i de fapt este putregaiul negru. Nerecunoa¿terea cu exactitatea a patogenilor este un risc mare în viticulturå ¿i se întâmplå destul de des, când fermierii aplicå tratamente gre¿ite”, a concluzionat Manolache. Recomandarea BASF pentru combaterea manei este fungicidul Soriale (fosfonat de potasiu), o solu¡ie foarte 38

Narcis Duma (st=nga), Mihail Manolache (centru) [i Renato Coradini (dreapta)

bunå de combatere a patogenului, dar a nu se confunda cu fosfi¡ii de potasiu, care sunt nutrien¡i. Soriale este un fungicid sistemic superactiv fa¡å de manå. Substan¡a activå este caracterizatå de o mobilitate remarcabilå în plante, iar sistemicitatea sa se manifestå atât în mod ascendent, cât ¿i în mod descendent. Acidul fosfonic - substan¡a activå induce o reac¡ie sistemicå de autoapårare a plantei. Activitatea produsului este mai evidentå în prezen¡a vegeta¡iei tinere ¿i în fenofaza de cre¿tere activå, permi¡ând, datoritå sistemicitå¡ii acestuia, ¿i protejarea vegeta¡iei care se formeazå dupå tratament. Altå solu¡ie recomandatå de BASF este Delano Pro. Pentru combaterea fåinårii, speciali¿tii BASF recomandå produsele Vivando ¿i Sercadis, dar indicat este alternarea lor, adicå så fie aplicat un tratament cu Vivando, fie un tratament cu Sercadis. “Vivando este un fungicid de ultimå genera¡ie, cu un mod unic de ac¡iune. Inhibå germinarea sporilor, dezvoltarea tubului germinativ ¿i formarea apresoriilor. Are ac¡iune preventivå ¿i curativå. Sercadis este un fungicid cu excelente proprietå¡i preventive ¿i curative. Substan¡a activå este fluxapiroxad. Modul de ac¡iune al produsului este la nivel molecular, inhibå puternic germinarea sporilor, elongarea tubului germinativ, cre¿terea miceliului ¿i sporularea, în toate stadiile principale ale cre¿terii ¿i reproducerii ciupercii în dezvoltarea bolilor. “Nevoile viticultorilor ¿i pomicultorilor sunt importante pentru noi ¿i în¡elegem multitudinea provocårilor cu

care se confruntå zi de zi: adaptarea la cerin¡ele pie¡ei, asigurarea unei protec¡ii eficiente culturii, responsabilitatea fa¡å de mediu, schimbårile climatice. De aceea BASF a creat Secadis”, este mesajul speciali¿tilor BASF. De asemenea, împotriva putregaiului, BASF recomandå Cantus. Acesta apar¡ine unei noi grupe chimice - carboxamide. Ac¡ioneazå asupra patogenilor în procesul de respira¡ie. Produc¡ia de energie din mitocondriile celulei patogenului este opritå, dupå care celula moare. Cantus nu prezintå rezisten¡å încruci¿atå fa¡å de principalele grupe de fungicide folosite în acest moment. Aplicat la începutul ciclului de dezvoltare a ciupercilor, sustan¡a activå boscalid inhibå germina¡ia sporilor ¿i cre¿terea tubului germinativ. În plantå, are mi¿care translaminarå. Cantus este un fungicid specific pentru combaterea putregaiului cenu¿iu al vi¡ei-de-vie (Botrytis cinerea). De asemenea, aplicat în stadiile timpurii ale vi¡ei-de-vie, Cantus are un efect secundar asupra fåinårii, asigurând un plus în combaterea acestei boli. În schema de tratament, fermierii mai pot introduce aceste produse, care vor ie¿i de pe pia¡å, dar numai pânå în octombrie 2024. “Dacå oamenii nu se vor aproviziona la timp dupå un program bine stabilit, existå posibilitatea de a nu gåsi produsele pe stoc. Am observat cå marile crame ¿tiu så se aprovizioneazå din timp. Au un program bine stabilit, iar în aprilie au toate produsele de protec¡ia plantelor asigurate în depozite proprii, iar atunci când încep tratamentele au Profitul Agricol 30/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Se dau banii pentru registrele genealogice APIA a primit, pânå la 31 iulie, cererile anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul cre¿terii animalelor pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie, cereri avizate de cåtre ANZ.

alorile maxime ale ajutoarelor de stat vor fi: pentru serviciile de întocmire ¿i men¡inere a registrului genealogic: - 30 lei/cap pentru taurine, bubaline ¿i ecvine; - 17,5 lei/cap pentru ovine, caprine; - 50 lei/cap pentru suine. Pentru serviciile de determinare a calitå¡ii genetice a raselor de animale se vor plåti: - 70 lei/cap în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de lapte ¿i 30 lei/cap în cazul controlului produc¡iei de carne pentru taurine ¿i bubaline;

Profitul Agricol 30/2023

- 17,5 lei/cap în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de lapte, 17,5 lei în cazul produc¡iei de carne, 15 lei în cazul produc¡iilor de lânå pentru rasele cu lânå finå ¿i 18 lei în cazul produc¡iei de pielicele pentru ovine ¿i caprine. Lista microîntreprinderilor ¿i întreprinderilor mici ¿i mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire ¿i men¡inerea registrelor genealogice, avizatå de ANZ, cuprinde: denumirea între-

prinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, dupå caz, codul CAEN, numårul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numårul contractului de preståri servicii încheiat între prestator ¿i beneficiar, rasa ¿i numårul de animale care fac obiectul serviciilor, numårul de angaja¡i ¿i cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va men¡iona “întreprindere nouînfiin¡atå”.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ilie Van> Cresc\torii de p\s\ri sunt într-un echilibru firav Cre¿terea påsårilor a ajuns la stagnare în România. Pre¡ul la poarta fermelor nu a crescut de multå vreme. De peste un an, precizeazå Ilie Van, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Påsåri din România. “100 de kilograme de carcaså se vând cu 200 de euro. Plafonarea pre¡urilor nu-i ajutå pe fermieri. Nu are cum. Dacå se plafoneazå adaosul comercial, trebuie så-l ajute pe consumator så cumpere mai ieftin, nu pe noi. Fermierii nu sunt prin¿i în aceastå schemå. Noi suntem asocia¡ie de fermieri, nu suntem asocia¡ie de procesatori sau de retaileri. Fermierul så fie mul¡umit dacå vinde la pre¡ul actual. El nu este bågat în calcul aici.” O percep¡ie simplistå ne-ar face så credem cå, dacå se ieftinesc puii din galantare, consumatorii vor cumpåra mai mult ¿i, în consecin¡å, vor cre¿te vânzårile. Ca urmare a cre¿terii volumului de vânzåri, ar trebui så creascå ¿i profitul fermierului. Dar lucrurile nu stau a¿a, spune Van. ¥n schema au fost prin¿i doar distribuitorii ¿i comercian¡ii, nu ¿i crescåtorii de pui. Crescåtorii de påsåri se bucurå cå au scåzut pre¡urile cerealelor fiindcå ei nu au terenuri pe care så-¿i producå propriile cereale. “Proiectul nostru cel mai important este så nu murim, så supravie¡uim. Deocamdatå, ne aflåm într-un echilibru. Sigur, un echilibru fragil, dar totu¿i echilibru. Vin în continuare ouå ¿i pui din Polonia ¿i, cel mai grav, din Ucraina, ¡arå care nu respectå nicio legisla¡ie zootehnicå europeanå.” Unii fermieri sus¡in cå este fals pericolul importului de pui sau de ouå din ¡årile vecine. Dacå ai producivitatea muncii ridicatå, po¡i exporta tu produse în ¡årile respective. 40

Ilie Van, pre[edinte Asocia]ia Cresc\torilor de P\s\ri din România

“Este adevårat, dar cu o singurå condi¡ie: ca acele importuri, ca så le zic a¿a, de¿i ele sunt schimburi intra-comunitare, så intre în ¡arå corect. Asta cer fermierii, nu så nu se mai aducå produse pentru cå ¿i noi mergem cu produse afarå. Intrarea corectå a produselor în ¡arå se referå la aspectul comercial, adicå la pre¡ corect, så fie produse sigure pentru consumatori, pentru sånåtatea publicå ¿i pentru sånåtatea animalelor. Asta solicitå fermierii români. Câtå vreme vecinii practicå pre¡ul de dumping, sigur cå ¿i fermierii no¿tri sunt afecta¡i. Intrå produse ¿i din Ucraina.” Profesorul Ilie Van crede cå fermele noastre de påsåri nu iau cereale din Ucraina, pe care le cumpårå înså ieftin traderii ¿i le exportå la pre¡ mare dupå bursa de la Rotterdam.

¥n America aflåm cå se trece la carnea sinteticå de pui. Ilie Van nu crede cå aceastå aiurealå va dura prea mult. “Nu are niciun viitor o asemenea afacere. Este o prostie. Deocamdatå, carnea sinteticå este mai scumpå decât carnea adevåratå de pui ¿i nici nu cred cå o så fie prea curând mai ieftinå.” De aceea, spune Van, deocamdatå nu are vreo ¿anså de reu¿itå. “Pe de altå parte, nu existå lege care så sanc¡ioneze dezinformarea pentru cå unii se joacå prea u¿or cu existen¡a fermelor ¿i cu sånåtatea consumatorilor. Noi am început så-i notificåm prin avoca¡i pe cei care fac afirma¡ii nefondate despre carnea de pui, care ar avea antibiotice. Pânå la urmå, va trebui så deschidem ni¿te procese.” “Pe noi ne deranjeazå doar importurile de carne de pasåre pentru cå costurile de produc¡ie în Ucraina sunt cu 25% mai ieftine fiindcå fermierul ucrainean nu respectå acelea¿i reguli ca fermierul din Uniunea Europeanå, adicå respectarea siguran¡ei alimentelor, protec¡ia mediului, bune practici pentru bunåstarea ¿i biosecuritatea påsårilor. Cerealele din Ucraina nu prea au ajuns la fermierii no¿tri. Noi cumpåråm cereale din produc¡ia internå. Oricum, importurile din Ucraina s-au blocat pânå în septembrie. Ce va fi dupå vom vedea”, spune Ilie Van. Între timp, a crescut pre¡ul la ¿roturile de soia pânå la 600 de dolari tona.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 30/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Claudiu Davi]oiu> Pl\tesc 10.000 Energia pentru bun\starea Cåldura se ridicå în valuri din asfalturile de la Afuma¡i, cu nori de fum ¿i de praf. O barzå stå pe cuibarul de pe stâl cu aripile desfåcute ca så-¿i umbreascå puii de ar¿i¡å. Cerul este tot mai zgârcit cu ploile. Din cauza secetei, floarea s-a rigidizat, nu mai urmåre¿te soarele, ca în anii normali.

entru toate cheltuielile fåcute ca vaca så aibå tot confortul, crescåtorii primesc suma de 72 de euro pe animal. Lui Claudiu Davi¡oiu i se pare ridicol. Cei de la Ministerul Agriculturii au omis så treacå ¿i consumul de energie pentru men¡inerea bunåstårii vacilor, iar acest lucru îl revoltå. Pentru vaca de lapte, s-au stabilit doar 3 criterii pentru plata bunåstårii: solu¡ii pentru uger, îngrijirea picioarelor ¿i a¿ternutul de paie. Din cauza ultimei prevederi, Davi¡oiu a adunat trei ¿ire de balo¡i mari. Este obligat så punå paie ca a¿ternut, chiar dacå vacile dorm pe saltele de cauciuc cu buret. Norma este de 3 kilograme de paie pe zi pentru fiecare vacå. Va toca paiele cu o ma¿inå care le va arunca apoi pe linia cu¿etelor. Sprijinul pentru bunåstare înseamnå altå birocra¡ie. Trebuie så prezinte facturå de la o firmå de podotehnie pentru unghiile vacilor, chiar dacå are propriul podotehnist. Au impus norme noi ¿i pentru igiena

mulsului. "O substan¡å e mai concentratå, alta e mai slabå. Trebuie så demonstrezi apoi cu facturi cå ai schimbat man¿oanele aparatelor de muls de trei ori pe an, cå ai schimbat furtunele la pompe, cå ai cumpårat solu¡ii pentru dezinfectarea ugerului înainte de muls ¿i solu¡ie dupå muls”, spune Davi¡oiu. Sigur cå el, proprietar de animale, are tot interesul ca ugerele så fie sånåtoase. De aceea, e discutabil cå el trebuie så foloseascå volume mari de substan¡e, mai ales când concentra¡ia lor este ridicatå. Dacå solu¡ia nu e concentratå, fermierul trebuie så cumpere mai multå substan¡å. Dacå respectå aceste condi¡ii, prime¿te 72 de euro pe fiecare vacå. Evident cå hârtiile completate trebuie så fie pe måsura celor 72 de euro. Scåderea laptelui pe timp de caniculå nu se ia în considerare. VentilatoaDacå e prea cald, vacile nu mai månâncå. Partea mai gravå este cå ¿i intrå mai greu în cålduri. De aceea, ventilatoarele lui merg permanent pe timp de caniculå. ¥n grajd nu are mai mult de 25 de grade. Dacå se face mai cald, pornesc automat aspersoarele care pulverizeazå apå finå, så råceascå aerul. “Factura de curent electric må costå în perioada canicularå aproape 10.000 de euro pe lunå. Costå foarte mult ¿i råcirea laptelui, încålzirea apei pentru spålårile instala¡iei de muls, lumina permanentå din grajd pe timp de noapte, pompele pentru dejec¡ii. Toate aceste cheltuieli nu le bagå la normele de bunåstare, dar noi pentru vaci le facem.” Nu pune instala¡ii fotovoltice pe grajd de teama unor accidente.

rele merg zi ¿i noapte în grajd, a¿a cå temperatura nu prea trece de 25 de grade. Dacå e prea cald, då dumul la aspersoare ca så råcoreascå animalele. Pe scurt, bunåstarea animalelor înseamnå mult consum de energie. Vacile månâncå chiar ¿i atunci când soarele face cruce pe cer, ceea ce înseamnå cå temperatura nu e prea mare în grajd. Dacå e prea cald, nu mai månâncå. Partea gravå este cå, pe timp de caniculå, vacile intrå mai greu în cålduri ¿i fecunditatea este mai reduså. Are obliga¡ia så facå analiza apei o datå la ¿ase luni, iar DSV face altå analizå. Ferma de vaci este în satul Måineasca. E mul¡umit de grajdul lui modern, chiar dacå l-a costat foarte mult. Cheltuieli mari are ¿i cu energia electricå. De exemplu, ventilatoarele trebuie så meargå permanent pe timp de caniculå. Se ¿tie cå, la 25 de grade Celsius, începe stresul termic pentru vaci. Prin urmare, ¿i aspersoarele de pulverizare a apei trebuie så porneascå. Toate aceste consumuri de energie electricå sunt suportate de fermier pentru bunåstarea vacilor de lapte. Altfel, animalele nu mai månâncå ¿i nici nu mai intrå în cålduri. Depisteazå cåldurile cu transponderele de la DeLaval. “Urmårim calculatorul, dar ¿i observåm permanent vacile. Nu ne bazåm numai pe transpondere. Dacå vaca nu råmâne gestantå, intervenim cu tratamente specifice. Facem tratament cu ¿apte zile înainte. În a ¿aptea zi, o însåmân¡åm din nou.” A fåcut un grajd spa¡ios cu Rota Guido, de unde a luat plugurile racloare. Po¡i så cite¿ti ziarul pe aleea de furajare sau så joci table. Coama este înaltå de 8 metri, iar la stre¿inå grajdul are o înål¡ime de 4 metri. Profitul Agricol 30/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

de euro pe lun\ curentul vacii merit\ subven]ie! Un material seminal sexat pe dos Claudiu Davi¡oiu are 900 de vaci, din care mulge 450 în medie. Media longevitå¡ii productive este de 3 lacta¡ii, destul de bunå pentru rasa Holstein. Vacile de reformå le vinde la abatorul din Boto¿ani. “Am luat material seminal de peste tot. Ies fete pu¡ine, majoritatea sunt båie¡i. Din 30 de vi¡ei, 10 sunt vi¡ele ¿i restul tåura¿i. Nici cu materialul sexat nu am rezolvat-o. Dacå am avea taurii no¿tri? A¿a ne-am obi¿nuit noi, dacå putem så luåm material seminal deafarå. O dozå mai ieftinå este 8 euro. Cea mai scumpå ajunge la 70-80 de euro. Ai garan¡ia cå materialul seminal

vine de la un taur performant, dar nu ai garan¡ia cå vaca råmâne gestantå. Pentru o gesta¡ie, folosesc în medie 4 doze. Dacå este material scump ¿i vaca nu råmâne gestantå, ce ai fåcut? Materialul seminal ar trebui subven¡ionat. Eu lucrez cu toate companiile care trimit material seminal sexat ¿i normal. Cumpår material seminal sexat ¿i ies tot tåura¿i. ªi îmi spun cå «a¿a s-a întâmplat». Am încercat cu to¡i dealerii ¿i to¡i sunt ho¡i... Din 40 de vi¡ei, doar 10 sunt vi¡ele. Cu ce înlocuiesc eu vacile de reformå? Efectele dezastrului de acum se vor vedea peste doi ani. Ce fac eu atunci?” A construit o maternitate frumoaså, aici ¡ine vi¡eii pânå la 3 luni, la fel este ¿i

cre¿a. A fåcut multe cu¿ete ¿i toate erau pline. Acum, vi¡elele sunt tot mai rare. Le då lapte de vacå, fårå soia fiindcå a¿a se dezvoltå mai bine. Vinde tåura¿ii de mici cåtre olandezi care îi cresc la noi în ¡arå. “Dau 10 lei ¿i 50 de bani pe kilogramul în viu. Ca så ¡in un tåura¿ în grajd, trebuie så-i dau lapte 3 luni: 7 litri pe zi x 100 de zile = 700 litri de lapte x 2 lei/litru = 1.400 de lei. Dacå îl vând dupå 3 luni, iau pe el 1.000 de lei. Nu mai pun munca, energia... De ce så-i mai ¡in? Pentru vaca de reformå primesc 7-8 lei pe kilogram. Acum nu mai dau subven¡ie pe carne.”

Viorel PATRICHI

Claudiu Davi]oiu Profitul Agricol 30/2023

MA{INI & UTILAJE Nout\]i INMA - o sap\ rotativ\ [i utilaje de recoltat cânepa Încå mai avem cercetare în domeniul tehnicii agricole, iar acest lucru a fost demonstrat recent, prin prezentarea a douå proiecte de cercetare realizate cu fonduri europene. Echipamentele au fost realizate de cercetåtori ai Institutului Na¡ional pentru Ma¿ini Agricole (INMA), cu fonduri derulate prin AFIR.

Este vorba de: - Tehnologia eco-inovativå care realizeazå lucrarea de bazå a solului în culturi legumicole cu un echipament tehnic prevåzut cu cazmale profilate curbe echipament care înlocuie¿te plugul (coordonator Eugen Marin); - Tehnologia eco-inovativå de recoltare secven¡ialå a cânepii, condi¡ionarea semin¡elor ¿i ob¡inerea uleiului de cânepå (coordonator Lucre¡ia Popa). Ambele proiecte au fost testate în condi¡ii reale în ferme ¿i sunt func¡ionale.

Sapa rotativå Sapa mecanicå prelucreazå solul cu organe tip cazmale profilate curbe,

Sapa rotativ\

Echipament pentru recoltarea c=nepii

montate dupå o geometrie inovativå pe un rotor în formå de cilindru. Adâncimea de lucru este reglatå cu ajutorul unui tåvålug cu col¡i Packer. Utilajul realizeazå o prelucrare a solului mult mai bunå comparativ cu cea efectuatå de plug, deoarece nu întoarce brazdå, iar resturile vegetale sunt amestecate în mod omogen în maså terenului, ceea ce permite descompunerea acestora ¿i cre¿terea fertilitå¡ii solului. Echipamentul nu destructureazå solul pentru cå func¡ioneazå la o tura¡ie a rotorului de cca 90 - 95 rot./min ¿i îl prelucreazå foarte bine pânå la adâncimi de pânå la 40 cm. Lå¡imea de lucru este de 2,4 m, cu un necesar de putere de 150 - 180 CP, iar viteza de înaintare este de 5 - 6 km/h.

Recoltarea cânepii Echipamentele au inclus tehnologii ¿i un echipament de recoltare secven¡ialå a cânepii, un utilaj de recoltat inflorescen¡e ¿i tulpini de cânepå, instala¡ie de condi¡ionat semin¡e ¿i preså pentru extragerea uleiului. Principalul utilaj este cel de recoltare a cânepii, utilaj tractat, cu lå¡ime de lucru de 1,2 m, înål¡ime de tåiere a inflorescen¡elor de 0,95 - 1,8 m ¿i de tåiere a tulpinilor de 0,9 m. Uleiul de cânepå are în compozi¡ia sa acizi gra¿i Omega 3, Omega 6 ¿i Omega 9, în cantitå¡i mai mari decât uleiul de somon. Fibrele sunt rezistente la trac¡iune, torsiune, frecare sau putrezire ¿i au o lungime mai mare decât cele de bumbac, ceea ce le face utile în industria textilå sau a automobilelor. Turtele de la extragerea uleiului se utilizeazå pentru hrana påsårilor ¿i animalelor domestice. În plus, un hectar de cânepå sechestreazå între 9 ¿i 15 tone de CO2 - la fel ca o pådure tânårå, dar în doar cinci luni. Cultura cânepii întrerupe ciclul bolilor plantelor: când se utilizeazå în rota¡ia culturilor, este o barierå pentru buruieni, previne eroziunea solului. Arpad DOBRE Profitul Agricol 30/2023

MA{INI & UTILAJE

Anvelopele BKT - un partener de n\dejde Anvelopele BKT sunt mai mult decât instrumente, sunt cu adevårat parteneri de muncå pentru fermieri. De acest lucru s-au convins ¿i Petronella ¿i Pether Jonzon, o familie de agricultori suedezi care, la ferma Sandgarden, axatå preponderent pe cultura cartofului, råspund provocårilor agriculturii moderne ¿i se bazeazå de peste un deceniu pe utilajele lor echipate cu anvelope BKT. Seria de modele de anvelope, printre care Agrimax RT 855, Agrimax Spargo, Agrimax RT 945 ¿i Agrimax RT 955,

Acest lucru asigurå lucråri cu randament ridicat pe câmp, fårå a afecta vitalitatea ¿i productivitatea solului. În plus, aceste anvelope sunt combina¡ia perfectå de performan¡å, durabilitate ¿i confort pentru utilizatori, dupå cum spune ¿i Pether Jonzon. “Folosim echipamente de precizie pentru multe lucråri de teren. Este fantastic så ai anvelope cu capacitå¡i excelente de autocurå¡are care nu se scufundå în påmânt. Acestea sunt perfecte pentru toate opera¡iunile noastre de rutinå, chiar ¿i atunci când condi¡iile meteorologice ne îngreuneazå munca.” a fost dezvoltatå pentru a oferi o capacitate de încårcare ridicatå ¿i o trac¡iune optimizatå, reducând în acela¿i timp compactarea solului.

Arpad DOBRE

Cultivator de miri[te Pöttinger Terria cu bunc\r Tegosem Miri¿tea råmaså în urma recoltårii care, unghiul unitå¡ilor de distribu¡ie påioaselor poate fi prelucratå eficient poate fi reglat pentru a depune se¿i cu costuri mici, concomitent cu min¡ele direct în fa¡a tåvålugului amsemånatul de culturi de acoperire sau plasat în spatele utilajului, ca så fie aplicarea de microgranule, cu ajutorul asigurate condi¡ii optime de germinare. cultivatorului Pöttinger Terria, echipat Este disponibil un terminal de control intuitiv pentru operarea buncårului cu buncårul Tegosem. Noile cultivatoarele de miri¿te trac- Tegosem ¿i un senzor de nivel. tate Terria, pe 3 sau 4 rânduri ¿i o lå¡ime de lucru de patru pânå la ¿ase metri (Terria 4030, 5030, 6030, 4040, 5040, 6040), pot face fa¡å unei game largi de aplica¡ii de prelucrare a solului. Buncårul Tegosem, cu capacitate de 500 l, are un sistem de dozare adaptabil care este controlat electric în func¡ie de viteza de deplasare ¿i se opre¿te automat la capåt de rând. Pentru a asigura o distribu¡ie uniformå a materialului aproape de sol ¿i pentru a putea varia punctul de apli46

Gama Terria dispune de sistemul Traction Control, care optimizeazå trac¡iunea, spore¿te eficien¡a lucrårii ¿i reduce mult alunecarea lateralå a ro¡ilor tractorului, scåzând astfel ¿i consumul de carburant.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 30/2023

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: T5S, performant, robust, productiv Gama T5S include tractoare robuste ¿i u¿or de utilizat, ce garanteazå niveluri ridicate de performan¡å, confort, productivitate ¿i versatilitate pentru a îndeplini cu succes orice misiune în fermele de dimensiuni mici sau medii. Modelele gamei au puteri de 90-100 CP, motoare FPT F5 Stage V de 3,6 litri, cu patru cilindri, o transmisie ce oferå 12 trepte de vitezå înainte ¿i 12 înapoi, distribuite în patru viteze principale sincronizate ¿i trei game, cabinå cu patru montan¡i, ce permite o vizibilitate la 320 de grade. Fendt: Noua gamå 700 Vario Gen7 Cea mai nouå gamå de tractoare Fendt 700 Vario Gen7 are o serie de echipåri ¿i func¡ii care eviden¡iazå inova¡ia ¿i tehnologiile utilizate de aceastå marcå. Noua gamå 700 Vario Gen7 include modelele 720 (203 CP), 722 (223 CP), 724 (243 CP), 726 (262 CP) ¿i 728 (cu variantele de 283 CP, respectiv 303 CP). Tractoarele sunt dotate cu motoare AGCO Power de 7,5 l ¿i 6 cilindri, råcire cu sistem concentric de aer, cu flux de aer sub presiune, transmisie VarioDrive integral variabilå, ce asigurå o vitezå de pânå la 60 km/h. Trelleborg, premiatå de opt ori pentru anvelopele sale Trelleborg, lider global în domeniul anvelopelor, sistemelor de ro¡i ¿i serviciilor pentru agriculturå, a primit recent în Brazilia premiul “Cea mai bunå anvelopå pentru agriculturå”, pentru durabilitatea ¿i sustenabilitatea produselor sale. Acesta este al optulea premiu pe care îl prime¿te Trelleborg în Brazilia, unde compania este prezentå de mul¡i ani ¿i în care a contribuit decisiv la dezvoltarea regiunilor din centrul ¿i sudul acestei ¡åri cu un mare impact asupra produc¡iei agricole la nivel mondial. 48

Nout\]ile Lemken pentru 2024 Lemken a prezentat recent noi echipamente pentru efectuarea prå¿itului, concomitent cu aplicarea tratamentelor pentru culturile prå¿itoare. Este vorba de bazinul frontal Lemken SprayHub, care poate fi folosit acum cu SprayKit de la Lemken.

Marian Gheorghe, manager vânzåri Lemken pentru sudul ¿i sud-estul României ne-a oferit detalii în privin¡a acestor echipamente. “SprayHub ¿i SprayKit, în combina¡ie cu prå¿itoarea Steketee montatå în spatele tractorului efectueazå în acela¿i timp opera¡iunile de prå¿it ¿i de tratare a culturilor.” Aceastå combina¡ie poate reduce timpii de lucru la prå¿it ¿i tratament cu pânå la 60%. Totodatå, costurile cu aceste opera¡iuni se pot reduce la jumåtate, atât prin efectuarea concomitentå a douå lucråri, cât ¿i prin utilizarea reduså a cantitå¡ii de apå ¿i de solu¡ie. Din sezonul urmåtor, atât SprayHub, cât ¿i SprayKit pot fi echipate cu func¡ia section control prin ISOBUS, ceea ce duce la automatizarea acestei func¡ii, dacå tractorul dispune de un terminal cu semnal GPS. “Avem, de asemenea, ¿i o versiune a SprayKit care poate fi

folositå pentru aplicarea îngrå¿åmântului lichid odatå cu lucrarea de semånat pentru semånåtoarea Azurit”, ne-a spus Marian Gheorghe. Bazinul frontal SprayHub este echipat cu propriul terminal de control, sistem de barbotaj ¿i curå¡are. Este controlat ISOBUS ¿i poate fi operat cu software-ul “iQblue spray” ¿i are o capacitate de 1.100 l, respectiv 1.500 litri, plus cuvå de apå curatå ¿i filtru de umplere. Op¡ional, este disponibilå ¿i o duzå cu induc¡ie folositå pentru o dizolvare mai rapidå a produselor solide. În func¡ie de model, poate fi folosit pentru aplicarea de produse de protec¡ia plantelor pe echipamente de tip EC- Weeder, cu lå¡imi de lucru de pânå la 28 rânduri. Echiparea se poate face ¿i cu douå duze pentru a acoperi mai bine pår¡ile plantei ¿i dosul frunzei. Totodatå, la utilizarea echipamentului de prå¿it este posibilå ¿i aplicarea îngrå¿åmintelor lichide, în spatele cu¡itului de tip "labå de gâscå". Pe de altå parte, SprayKit-ul pentru Lemken Azurit poate fi folosit pe lå¡imi de lucru de pânå la opt rânduri pe care se poate aplica îngrå¿åmânt starter. “SprayHub poate fi combinat cu o serie de utilaje pentru între¡inerea culturilor”, ne-a mai spus Marian Gheorghe.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 30/2023

MA{INI & UTILAJE

O combin\ construit\ cu gândul la nevoile fermei mici Noile combine Claas Evion sunt surorile mai mici ale seriilor Trion ¿i Lexion. Sunt trei modele, au 5 scuturåtori ¿i sunt disponibile în versiunile Classic ¿i Maxi, cu o gamå de linii de echipare Trend sau Business.

succesoare ale modelelor Avero ¿i modelelor Tucano mai mici, cele trei modele Evion sunt propulsate de motoare Cummins B6.7 de 6,7 litri, ce respectå norma Stage V, ¿i pot furniza un cuplu ridicat la tura¡ii mici. Puterile maxime de 204 CP (Evion 410), 231 CP (Evion 430) ¿i 258 CP (Evion 450) sunt disponibile la doar 1.900 rpm. Prin sistemul Dynamic Power motorul furnizeazå doar atâta putere cât este necesar în timpul lucrårilor, ceea ce poate reduce consumul de carburant cu pânå la 10%. Buncårul de boabe are o capacitate de 5.600 l pentru Evion 410, de 6.500 l pentru Evion 430 ¿i de 8.000 l pentru varianta vârf de gamå, Evion 450. CEO-ul Claas, Jan-Hendrik Mohr, ne-a spus cå aceste trei combine noi sunt utilaje moderne, dar accesibile, pentru fermele de dimensiuni mai mici care î¿i doresc propriul echipament de recoltat cereale. “Suntem noi în¿ine o afacere de familie ¿i dorim så continuåm så oferim utilajele potrivite pentru fermele mai mici, pe toate segmentele noastre de produse. Am ales «familia conteazå» ca temå a campaniei pentru Evion.” Toate modelele, inclusiv Evion 410 Classic, pot fi comandate fie cu linia de echipare Trend, fie Business, pentru o personalizare suplimentarå, în func¡ie de cerin¡e fermierilor. Profitul Agricol 30/2023

Dezvoltate la Claas, Harsewinkel, Germania, modelele Evion sunt produse la uzina de combine de recoltat Claas deschiså în anul 2014, în Gaomi, China. Caracteristici tehnice ale gamei Evion, pe scurt: - versiune de bazå Classic, în primul rând pentru treieratul cerealelor; - versiunea Maxi pentru performan¡e mai bune la porumb ¿i fasole; - unitate de treierat cu un singur båtåtor de dimensiuni mari (600 mm) ¿i o lå¡ime a tubului de alimentare de 1.420 mm; - contrabåtåtor Multicrop cu suprafa¡å de treierat de 0,95 mp; - cinci scuturåtori de paie lungi cu elevatori centrali optimiza¡i pentru a sus¡ine debitul de material recoltat ¿i o suprafa¡å de separare de 6,25 mp; - Monitorizare activå op¡ionalå a debitului de material recoltat cu CEMOS (Claas Electronic Machine Optimisation System) Auto Crop Flow; - curå¡are de înaltå performan¡å cu o suprafa¡å a sitei de 4,80 mp, måsurarea pierderilor ¿i reglarea electricå a sitei disponibile în echiparea standard. Sis-

temul de curå¡are 3D are capacitatea de a compensa o înclinare lateralå de pânå la 20% la recoltarea pe pante; - elevator de cereale productiv, cu un debit de 34 l/s; - tocåtor de paie cu 52 sau 72 de cu¡ite ¿i, op¡ional, cu distribuitor de pleavå; - protec¡ia solului cu diametre ale anvelopelor de pânå la 1,85 m în fa¡å ¿i de maximum 1,50 m în spate; - cabinå spa¡ioaså cu climatizare automatå, scaun cu suspensie pneumaticå ¿i cotierå de control ergonomicå, inclusiv CEMIS (Claas Electronic Machine Information System) 700 ¿i Cmotion; - pachet de lumini LED pentru iluminarea optimå în timpul lucrului de searå/noapte a zonei de lucru; - CEMIS 700 cu gestionarea lucrårilor ¿i înregistrare diferen¡iatå a consumului de carburant; - între¡inere simplificatå, datoritå celor trei puncte de conectare la compresor, iluminare LED de între¡inere ¿i accesibilitate excelentå în ansamblu.

Arpad DOBRE

LOCURI DE MUNC|

Dac] e[ti student(]) la USAMV Bucure[ti [i e[ti interesat(]) de cercetarea agricol], te invit]m s] te al]turi echipei noastre. +n cadrul echipei te a[teapt]: oportunitatea de a#i testa abilit]#ile [i cuno[tin#ele dob\ndite =n domeniul agriculturii posibilitatea de a intra =n contact cu proiecte de cercetare agricol]

Perioada: 1 august 30 septembie 2023

APLIC} ACUM

2 studen#i sau studente din cadrul USAMV Bucure[ti

 office@forumulappr.ro www.forumulappr.ro

Profitul Agricol 30/2023

LOCURI DE MUNC|

STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOL| SECUIENI - NEAM} ORGANIZEAZ| Începând cu data de 4 august 2023, orele 1000

CONCURS Pentru ocuparea urm\toarelor posturi> - Director Adjunct Ştiin]ific - Director Adjunct Economic - Şef Laborator Experimental Vegetal - Şef Laborator Experimental de Uscat şi Condi]ionat Semin]e - Şef Birou Resurse Umane - Şef Sector Mecanic Rela]ii privind condi]iile de participare, bibliografia şi modalitatea de desf\şurare a concursului se pot ob]ine de la Biroul de Resurse umane şi de pe site-ul www.scda.ro

Telefoane> 0233.745.136, 0743.212.964

Profitul Agricol 30/2023

PAGINA DE HOBBY Nori de grauri De când pådurile seculare s-au împu¡inat sim¡itor, factorul economic primând în managementul forestier, påsårile care cuibåresc îndeob¿te în scorburi resimt la nivel demografic lipsa arborilor båtrâni. În cavitå¡ile acestora, începute de ciocånitorile aflate în continuå cåutare de larve ¿i viermi ¿i apoi dezvoltate în timp, în mod natural, î¿i aflau såla¿ multe din vie¡uitoarele silvestre, de la pi¡igoi pânå la jder. Pânå ¿i ra¡a-mare î¿i face uneori cuib în secularele sålcii deltaice. Dintre speciile adaptabile, cu poten¡ial novator, ingeniosul ¿i oportunistul graur a fost primul care, cu pre¡ul urbanizårii estivale, a descoperit virtu¡ile reconversiei cuibåritului prin înlocuirea lemnului cu… betonul. În ora¿e, stâlpii de ciment sus¡inåtori ai feluritelor fire ¿i cabluri sunt omniprezen¡i. Cåtre vârf, printre altele, ace¿tia prezintå din construc¡ie una sau mai multe perfora¡ii de calibrul unei scorburi ideale pentru accesul påsårilor de gabaritul graurului. Luate în ståpânire pe timpul clocitului ¿i cre¿terii puilor, aceste påduri pietrificate ale ora¿elor au devenit în scurt timp substitutul ideal al celor vii, cu crengi ¿i frunze. Devenit citadin sezonier prin op¡iune, graurul învioreazå pentru câteva luni cenu¿iul urban, pentru a se întoarce la sfâr¿itul verii, cu familia sporitå, în mediul såu de via¡å firesc, nåvålind plin de energie ¿i entuziasm asupra livezilor ¿i podgoriilor, pentru a pune ¿i el umårul la culesul roadelor, înså în folos propriu: descurcåre¡ul nu se dezminte nici de aceastå datå… La vremea când viile aburesc tåmâios în urma pârjolului verii, stolurile nemårginite ale graurilor întunecå våzduhul. Pare cå întreg neamul lor s-a ridicat dintr-o datå asupra lumii, pentru a se låsa devorator asupra viilor, pustiite sub mul¡imea pliscurilor în câteva clipe. Dar, la fel de surprinzåtor precum a 52

apårut, roiul uria¿ se pierde în zare ca o pânzå vie, evoluând în våzduh cu meandre ¿i învåluiri fascinante. Fermecat de fine¡ea manevrelor de naviga¡ie executate la unison de miile de påsåri ce zboarå laolaltå, celebrul naturalist Buffon era convins cå totul se petrece „cu o disciplinå militarå ¿i sub ordinele unui

¿ef ”. Spectacolul sincronizårii perfecte a nenumåratelor perechi de aripi, în volte ¿i viraje ame¡itoare, e într-adevår uluitor. Socotind ipoteza unei rigori cazone drept u¿or deplasatå, trebuie så-i dåm înså crezare magistrului în privin¡a identificårii unei energii metafizice care transformå mul¡imea dezordonatå în entitate de sine ståtåtoare, asemenea acelui misterios „spirit al stupului” – denumit astfel de Maurice Maeterlinck – ce face din roiul de albine un organism perfect organizat. De asemenea gânduri ne låsaseråm fura¡i pe când ne aflam, în zorii unei zile trecute, în buza stufului din care abia se ridicase dupå somnul nop¡ii stolul imens de grauri, cu zgomot asurzitor de supersonic. Undeva, nu departe, se zåreau în¿elåtor dealurile tocite ale Dobrogei ¿i monumentul stråvechi de la Adamclisi. Cu toatå uluiala noastrå de moment, cele patru pu¿ti au glåsuit aproape instantaneu, croind câteva

cåråri în desi¿ul de aripi negre. Restul nåvodului viu s-a pierdut în zare. Primii s-au dezmeticit câinii, care au început så nu mai pridideascå cu umplutul ciochinarelor, lansându-se chiar în mici dispute asupra câte unei pråzi ce se cerea adjudecatå cu fermitate ¿i aduså la picioarele ståpânului. Cu toatå emo¡ia vânåtoreascå a momentului, nu am putut så-mi opresc gândul cåtre paginile parfumate ale lui

Odobescu din Pseudo-kyneghetikos: „Nu cåuta la cele ce zic autorii ¿i, când vei da peste stoluri de grauri, împu¿cå fårå dispre¡, cât vei putea mai mul¡i”. Argumentul oferit mi se pare imbatabil: „graurii au un gust foarte bun ¿i mai ales un miros de vânat din cele mai plåcute.” Drept urmare, cum så rezi¿ti unei asemenea tenta¡ii, mai ales cå, dupå o varå atât de toridå ¿i de capricioaså, pomicultorii ¿i podgorenii privesc neputincio¿i la pustiul råmas prin livezi ¿i vii în urma parcå nesfâr¿itelor stoluri de grauri?! Ne-am petrecut ziua de vânåtoare în pânde scurte, la adåpost de soarele necru¡åtor, printre ¿iruri lungi de vi¡å-de-vie, mai ciugulind ¿i noi, ici ¿i colo, ba din påsårile cerului, ba din ciorchinii înmiresma¡i ¿i dulci din preajma noastrå, cu gândul la licoarea în care-¿i vor decanta, mai târziu, aroma.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 30/2023

MAGAZIN

Nespusa legend\ a sarmalelor Incursiune în povestea sarmalelor, de la legendå la realitatea contemporanå. Sarmale eurosarmale a fost deliciosul eveniment culinar care a avut loc, la Timi¿oara, în cadrul amplului program Timi¿oara 2023 Capitalå Europeanå a Culturii, Culinaria Banatica, coordonat de Caius Mer¿a.

copul manifestårii a fost de a aduce în prim-plan una dintre cele mai îndrågite delicatese ale bucåtåriei tradi¡ionale române¿ti: sarmalele. Camelia Burghelea, renumitå pentru studiile sale etnologice de magie terapeuticå ¿i comportament cultural în satul tradi¡ional, a vorbit despre multitudinea de re¡ete de fåcut sarmale ¿i de semnifica¡ia extraordinarå a acestui produs culinar pentru familia româneascå. Ea a prezentat ¿i “secrete” ale re¡etelor sarmalelor care dau originalitate produsului ¿i un gust autentic plin de savoare, dezvåluite de “babele” din Ardeal ¿i Banat. “Unele gospodine sus¡in cå secretul este varza, altele carnea, altele ceapa multå, iar altele spun cå foarte importantå este oala în care se fierb sarmalele, care ar trebui så fie din lut, sau mai nou, ceramicå. Marea artå era så faci sarmale de post care så fie mai gus-

Profitul Agricol 30/2023

toase decât sarmalele de dulce (cu carne). În asta ståtea marea pricepere a ¡årancii românce”. Unul dintre “secretele” sarmalelor este råzuirea a doi cartofi în umpluturå. Atunci, vor avea un saft (savoare) mult mai delicios. Produsele vor fi mult mai zemoase ¿i vor fierbe mai bine. Un alt secret este ca sarmele så fie umplute ¿i cu razalåi (aluat tare dat la råzåtoare); sunt cu atât mai bune cu cât acei razalåi sunt pråji¡i în ulei. Atunci, sarmalele vor avea un gust deosebit. Cirea¿a de pe tort este acea bucatå de slåninå afumatå introduså în mijlocul oalei încårcate cu sarmale puså la fiert. Astfel aroma ¿i gustul sarmalelor vor fi de neegalat. “Sunt ni¿te “secreturi”, a¿a cum spun gospodinele din Sålaj ori Maramure¿. Carnea nu trebuie tocatå la ma¿inå, ci trebuie demicatå (tåiatå) cu cu¡itul pe tocåtor fiindcå va avea un saft (savoare, zeamå) mult mai mare ¿i evident trebuie multå ceapå, fiindcå atunci va avea cel mai bun gust”. Cele mai bune sarmale, cred “babele” din Ardeal, sunt cele cu målai. “Sigur cå nu e chiar a¿a, dar femeile sårace de la sate vorbeau de sarmalele pe care ele le puteau face cu ceea ce î¿i permiteau”, este de pårere Burghelea. De asemeneea, foarte importante pentru gust sunt condimentele ¿i plantele aromatice, a¿a cum ar fi mårarul sau cimbru, care sunt nelipsite, dar ¿i oala de lut, care reprezintå garantul savorii sarmalelor.

Timpul foarte îndelungat de fierbere fåcea ca orezul din interior, påsatul sau razalåii ¿i cartofii, tot ceea ce ar fi fost acolo, în curechii (varzå) umplu¡i (a¿a cum se spune în Sålaj) så aibå timp så se înmoaie, så fiarbå încet ¿i så î¿i declan¿eze aromele ¿i så devinå cele mai bune de mâncat. Un alt “secret”, poate cel mai mare, este ca sarmalele obligatoriu trebuie så fie unse (unturå, ulei) ¿i så aibå culoare (ro¿ie de la sos de ro¿ii sau bulion). “A¿adar, vorbim despre altå coordonatå a sarmalelor care se referå la savoare, care în Banat ¿i Ardeal se nume¿te saft”, a mai spus specialista. Mai existå sarmale manifest, împotriva curentului, care se pregåtesc cu carne de oaie ¿i sunt fierte în zer. “Asta se întâmplå de obicei în zonele unde existå o tradi¡ie a cre¿terii mioarelor ¿i caprelor, în zona Sibiului, Sålajului, Maramure¿ului, dar ¿i în Banat, iar turmele de oi sunt foarte mari. O altå delicateså o reprezintå sarmalele în care în loc de carne se pun nuci, dar asta e o altå poveste!”, a explicat cercetåtoarea culinarå. Cosmin Dragomir, jurnalist gastronomic, pregåte¿te o enciclopedie mondialå a sarmalelor. El a constatat cå primele sarmale la nivel mondial au apårut în anul 800, iar pe påmântul românesc în anii 1500, preparate de mama domnitorului Mihai Viteazul.

Gheorghe MIRON

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 10 - 11 august Romchim Protect organizeazå la Bacåu simpozionul Solu¡ii inovatoare în agriculturå, în cadrul cåruia vor fi lansate noi tehnologii.

31 august - 3 septembrie La Slobozia va avea loc FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului, la un eveniment unde Profitul Agricol este partener.

Concurs de re]ete culinare studen]e[ti Studentfest 2023 a avut loc la Facultatea de Inginerie Alimentarå din cadrul USAMV Timi¿oara. A ¡inut pre¡ de douå zile, 21- 22 iunie, ¿i ¿i-a dorit så confirme fuziunea dintre produsele alimentare tradi¡ionale române¿ti (re¡ete inspirate de la pårin¡i ¿i bunici) ¿i produsele alimentare inovative. Toate sub umbrela conceptului privind reducerea risipei alimentare. Studen¡ii de la Facultatea de Inginerie Alimentarå (nefericitå denumire) s-au întrecut în gusturi, culori ¿i mai ales denumiri. Re¡inem câteva: Matchissimo Chocolate, CARRJELLY - Jeleu din morcovi, portocale ¿i ¿tevie, Dulcea¡å din flori de liliac, Paleo Fuel Bites, Iulia’s healthy bread, Pråjiturå cu fåinå de ghindå ¿i sirop de curmale, Dry Fig Wine

7 - 10 septembrie La Arad are loc cea de-a 33-a edi¡ie a expozi¡iei Agromalim. 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale. 3 - 6 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Élevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice. 7 octombrie Are loc Parada taurilor organizatå de Semtest-BVN Mure¿. 25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine la Romexpo. 54

- vin de smochine, Jelly Beans - jeleu cu aromå de cåtinå ¿i miere de albine, Cozofino, Salam vegetal cu fasole, Cârna¡i de porc cu chimen. Pânå la urmå, Studentfest a fost o altå întâlnire gastronomicå dintre cele cu gusturi faine, de care abundå Banatul.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Tânår din genera¡ia de sacrificiu – Muncå pe capete; 2) Un gol de neuitat – Merge pe pipåite – Începe epopeea! 3) Spe9 10 cifici actelor de bravurå – Perioade de studiu; 4) Cute... la fuste! – Obi¿nuit så ia plaså; 5) Salcâmul din sat – Purtåtori de turbane; 6) Lipså de sentiment – Inimå de poet! 7) ºinut la mare pre¡; 8) A certifica o absolvire – Prefix mecanic; 9) A repurtat un triumf; 10) Sunt ceva de speriat.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 29/2023 ORIZONTAL: CUPA - TITAN; ORASEANA - E; NARAVI - PAC; TR - SISTEME; IESIT - ATOS; N - INARMARI; GAFA - APRET; EMOTIVI - ZA; NAN - TATUAT; TRACASANTI.

VERTICAL: 1) Bloc în care s-a oprit apa rece – Încadratå la ¡esåtorie; 2) Nu iese din comun; 3) Pereche scenicå – Pline de înver¿unare; 4) Pleacå din stomac; 5) Ie¿itå din fråmântåri – Dådeau de båut pe vremuri; 6) Aflate în întrecere – Mijloc de lunå! 7) Tub gol! – Simfonie lacustrå; 8) Cântec de toatå lauda – Båtutå în cap; 9) Nu-i place a¿teptarea; 10) Oameni de paie. Profitul Agricol 30/2023

revista Profitul Agricol nr. 30, din 2023

Articles inside

Concurs de re]ete culinare studen]e[ti

Nespusa legend\ a sarmalelor

Nori de grauri

O combin\ construit\ cu gândul la nevoile fermei mici

Nout\]ile Lemken pentru 2024

Cultivator de miri[te Pöttinger Terria cu bunc\r Tegosem

Anvelopele BKT - un partener de n\dejde

MA{INI & UTILAJE Nout\]i INMA - o sap\ rotativ\ [i utilaje de recoltat cânepa

de euro pe lun\ curentul vacii merit\ subven]ie!

Claudiu Davi]oiu> Pl\tesc 10.000 Energia pentru bun\starea

Ilie Van> Cresc\torii de p\s\ri sunt într-un echilibru firav

CRE{TEREA ANIMALELOR Se dau banii pentru registrele genealogice

VIA [iLIVADA Speciali[tii BASF s-au întâlnit cu viticultorii din Arad

de toamn\

WUXAL BORON PLUS. Borul 100% absorbit.

Speran]e mari în Arad

Produc]ii bune la grâu în Bihor, dar pre]ul tot mic este

produce, nici cât export\

România nu [tie cât

UPL merge mai departe cu multe solu]ii noi

Alcedo> solu]ia optim\ pentru încâlcitul GAEC 6

660 WG ¡ Fence

Pachetul erbicid Alliance Efectul complex al erbicid\rii de

Culturi rezistente la ar[i]\ [i boli, ma[ini agricole pe m\sur\

FarmConect, o expozi]ie complet\

Scade produc]ia de semin]e oleaginoase

SUA> produc]ia [i exporturile de soia, în sc\dere

Pre]uri [i Pie]e

Gestionarea riscurilor, în viziunea FAPPR

Rusia promite cereale gratuite

Traderii stau calmi, b\ncile nu

Exporturile agroalimentare ale UE au încetinit

Pledoarie pentru mai mult sprijin financiar

Barbu propune prelungirea derog\rilor

S|PT|MÂNII Curtea de Conturi dezv\luie ineficien]a MADR

Un ziarist în furcile caudine ale ADS