CULTURI VEGETALE Rota¡ia produselor pentru protec¡ia plantelor
rând, în timp ce 21 kg/ha îngrå¿åminte microgranulate 16:40 (3,36 kg N/ha + 8,4 kg P2O5/ha) au fost aplicate pe rând cu semin¡ele. Cele 140 kg N/ha sub formå de uree au fost aplicate primåvara. De regulå se recomandå ca dozele mai mari de 100 kg N/ha så se aplice frac¡ionat. Plantele de rapi¡å au avut la dispozi¡ie cca 250 kg N/ha (76 kg N/ha din sol ¿i 172 kg N/ha din îngrå¿åminte). Semånatul. Densitatea trebuie så asigure interceptarea a 95% din radia¡ia solarå. Densitatea variazå în limite foarte largi. Datoritå capacitå¡ii mari de ramificare, la soiurile utilizate înainte de 199, nu se ob¡ineau diferen¡e semnificative de produc¡ie în intervalul de densitate cuprins între 35 - 160 plante/mp sau între norme de semånat de 4,5 -11 kg/ha. Într-un material publicat în Oleoscope, nr. 83/2005, speciali¿ti francezi recomandå påstrarea culturii începând cu densitå¡i cuprinse între 5 - 10 plante/mp, iar cei englezi, de la 5 pl/mp. Produc¡iile mari la rapi¡å se ob¡in acum cu densitå¡i mici, dar sigure de 25-35 pl/mp. O regulå generalå pentru rapi¡å. Oricare ar fi densitatea, pe metrul liniar trebuie så fie cel mult 10-15 plante. Uniformitatea råsåririi este esen¡ialå la densitå¡ile (foarte) mici. Depinde
F
32
de vreme ¿i de calitatea semånatului. A semånat în 4 septembrie, dupå o ploaie de 45 l/mp. În 4 zile au råsårit toate plantulele. A început cu sola neirigatå. La irigat a aplicat 3 udåri de 280 mc/ha doar toamna. Semånåtoarea. În timp ce în urmå cu 20-30 de ani fermieri din toatå lumea mai semånau încå pânå la 80-100 b.g.l/mp, unii producåtori de rapi¡å francezi semånau 15 boabe/mp cu semånåtoarea de precizie la 50 cm între rânduri. Rapi¡a se poate semåna la 12,537,5 cm între rânduri cu semånåtorile de cereale ¿i nu sunt diferen¡e semnificative. Se mai poate semåna cu distan¡a între rânduri de 45-50 cm cu semånåtori de precizie, folosite ¿i la sfecla pentru zahår sau floarea-soarelui (60 cm distan¡a între rânduri). ªi în ultimul rând, la 70-80 cm, cu semånåtoarea de precizie pentru porumb. Fermierii care au semånat rapi¡a la 70 cm între rânduri au fåcut-o din mai multe motive. Au semånåtori de precizie la care nu se poate varia distan¡a între rânduri ¿i nu doresc så se complice semånând în douå treceri, pentru a reduce distan¡a la jumåtate. Isvoranu are o rela¡ie excelentå cu reprezentan¡ii Monosem, care i-au furnizat discurile speciale pentru semånat rapi¡å ¿i, cu Bayer, care i-a pus la dispozi¡ie semin¡e calibrate ¿i “drajate”.
Trebuie optimizatå rota¡ia erbicidelor, fungicidelor ¿i insecticidelor pe aceea¿i solå. Pentru a nu apårea fenomene de rezisten¡å, se evitå utilizarea produselor din aceea¿i claså ¿i cu acela¿i mod de ac¡iune. Dacå vorbim de glifosat, trebuie folosite dozele recomandate de cåtre producåtor. Subdozårile duc în prima fazå la toleran¡e, ca mai apoi så aparå rezisten¡e la doze normale. Atunci singura solu¡ie este folosirea altor formulåri sau alte substan¡e omologate. Din cauza cantitå¡ii mari de paie nu s-a putut prå¿i, dispårând astfel un argument destul de important pentru utilizarea controlului mecanic al buruienilor. A folosit un erbicid preemergent ¿i un antigramineic cu dozå micå, iar în primåvarå a folosit un alt antigramineic ¿i un produs împotriva buruienilor cu frunzå latå. La revenirea pe aceea¿i parcelå a rapi¡ei, dupå 2-5 ani în cadrul rota¡iei, hibrizii nu trebuie så aibå acela¿i tip de rezisten¡å la Phoma. Azotul necesar pentru o produc¡ie 4 t/ha este de cca 204 kg N/ha (51 kg N/t * 4 t/ha). Aceastå valoare ar putea fi mai mare, deoarece consumul specific la actualele cultivare este, se pare, ceva mai ridicat (65 kg N/tonå) decât cel din Codul de bune practici (51 kg N/tonå), Borlan ¿i colab., 1994). Formula de calcul pentru azotul rezidual este: N rez kg/ha = Pp 9 t/ha * 26,5 kg N/t *0,15 = 36 kg N/ha în care Pp este produc¡ia plantei premergåtoare, Csp, consumul specific al plantei premergåtoare, grâul în cazul de fa¡å este de 26,5 kg/tonå, Iar krem are valoarea 0,15 pentru neleguminoase ¿i 0,35 pentru leguminoase: (Cod bune practici 2005).
Profitul Agricol 32/2023