CULTURI VEGETALE
Tehnologiile integrate - totul pare posibil, dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti
Tehnologiile integrate reprezintå o abordare complexå a itinerarelor tehnice, care presupune ob¡inerea unui profit rezonabil prin combinarea elementelor tehnologice precum rota¡ia culturilor, lucrårile solului, cultivare (soiuri ¿i hibrizi) adecvate ¿i utilizarea atentå a inputurilor.
T
ehnologiile integrate nu sunt elaborate întotdeauna foarte riguros din punct de vedere ¿tiin¡ific. De aceea, unii fermieri adoptå practici curioase, cu eficacitate destul de mare uneori, rezultate din observa¡ii fåcute cu aten¡ie. Din acest motiv, activitatea membrilor AIDER (Agricultura Integratå Durabilå Economic Rentabilå) în România este salutarå. Variante ale tehnologiilor integrate sunt testate ¿i apoi optimizate pentru a fi utilizate de membrii asocia¡iei. Când toatå lumea este mul¡umitå, aceste tehnologii se fac publice, din påcate numai prin for¡e proprii, datoritå în exclusivitate altruismului membrilor AIDER. Dar trebuie så insiståm, deoarece tehnologiile integrate sunt se pare, singura cale de urmat, atunci când politicile agricole sunt puternic influen¡ate de opinia publicå, uneori destul de agresivå, dar neinformatå suficient. Dupå interzicerea utilizårii neonicotinoidelor, mul¡i fermieri a¿teptau apari¡ia unei variante pe deplin înlocuitoare. Dar nu a fost a¿a! De la sosirea lui pe pia¡å, noul produs, Lumiposa, a fost etichetat, chiar de cåtre firma producåtoare, Corteva, ca element de bazå în controlul integrat al dåunåtorilor la rapi¡å. Are un rol, impor-
24
150.000 ha în Regatul Unit. Tehnologii integrate, tehnologii integrate, dar cum s-au ales dupå interzicerea neonicotinoidelor? 1. Rota¡ia - Unii fermieri au mårit durata rota¡iei la 5-6 ani, - Dar al¡ii au påstrat-o la 3 ani, pentru cå rapi¡a a fost o culturå foarte profitabilå. O mare parte a produc¡iei era vândutå în Uniunea Europeanå pentru producerea biodieselului. Dupå Brexit, s-ar putea schimba pre¡ul de vânzare. Dupå cum se vede, ¿i la case mai mari se întâmplå så se vândå materii prime, fårå plusvaloare adåugatå. - În Statele Unite ¿i Canada, purecii din genul Phyllotreta nu sunt influen¡a¡i de rota¡ie, deoarece parcurg distan¡e mari în zbor.
tant, dar limitat. Motivul este urmåtorul: la rapi¡å putem spune cå avem “câte parcele, atâtea obiceie”… tehnice. Din acest motiv, un produs care: - controleazå de la råsårire la 4-5 frunze, pureci, mu¿te ¿i omizi (Delia radicum, Psylliodes spp. Philotreta spp., Athalia rosae ), - este nou ¿i de aceea nu s-au manifestat fenomene de rezisten¡å, - nu afecteazå fauna utilå cum ar fi buburuzele (Coccinella spp.), lucru cu atât mai important, cu cât s-au observat popula¡ii rezistente de afide la piretroizi, - såmân¡a tratatå cu Lumiposa poate fi påstratå 18 luni în condi¡ii adecvate, fårå så-¿i piardå germina¡ia ¿i vigoarea, - protejeazå în faza de cotiledoane când atacul purecilor poate fi foarte pågubitor, sistemul foliar nu este dezvoltat, iar eficacitatea insecticidele foliare care se aplicå prin stropire este foarte micå. Acest produs nu poate acoperi variantele extreme ale unor tehnologii integrate.
2. Alegerea hibrizilor - Trebuie så aibå ritm de cre¿tere puternic toamna. - Dar nu trebuie så aibå loc alungirea hipocotilului. - Trebuie så aibå ritm rapid de cre¿tere în primåvarå, pentru a nu permite larvelor de Psylliodes, aflate în tulpinå så distrugå meristemele care determinå ramificarea plantelor.
Din 2014, fermierii francezi ¿i britanici nu au mai putut folosi neonicotinoide pentru tratarea semin¡elor de rapi¡å. Måsurile pe care le-au luat pentru a suplini lipsa tratamentului la semin¡e, au avut efectul scontat. Produc¡ia medie pe ¡arå a fost aceea¿i, dar suprafe¡ele au fost în schimb afectate, reducerile fiind de cca. 11.000 ha în Fran¡a ¿i de ºara
3. Momentul semånatului - Ca så scape de atacul purecilor, plantulele de rapi¡å provenite din semin¡e netratate, trebuie så acumuleze o sumå de 500 grade utile, cu baza 0oC (100oC pentru råsårit ¿i 400oC pânå la 4Fran¡a
Regatul Unit
Perioada
2011-2013
2016-2018
2011-2013
2016-2018
Suprafa¡a medie (ha)
1.533.269
1.522475
725.165
574.667
Diferen¡ele între media anilor (ha) Produc¡ia medie (kg/ha) Diferen¡ele între media anilor cu (2011-2013) ¿i fårå neonicotinoide (2016-2018)
10795 3296
150498 3305 9
3425
3458 33
Profitul Agricol 36/2020
