CULTURI VEGETALE
Aplicarea îngr\[\mântului lichid pentru ameliorarea con]inutului de humus din sol Produsul fertilizant lichid de tip UAN produs de Azomure¿ este o solu¡ie apoaså care con¡ine 32% azot (15,5% din azotat de amoniu ¿i 16,5% din uree). Valoarea fertilizantå vine din con¡inutul ridicat de substan¡å activå, din caracterul 100% solubil al acesteia ¿i din stabilitatea solu¡iei - nu existå risc de cristalizare la påstrare ¿i manipulare, la temperaturi mai mari de 0°C. Produsul are un pH de 7,5 ± 0,5. UAN are aplicåri în diverse faze de vegeta¡ie, ¿i este potrivit atât pentru cerealele påioase, cât ¿i pentru floareasoarelui, porumb ¿i sfecla de zahår. Se poate aplica cu lucrårile de pregåtire a patului germinativ, peste resturile vegetale înainte de încorporare, ca fertilizare fazialå între rândurile de prå¿itoare sau foliar în concentra¡ie de maxim 1,5% substan¡å activå. Dupå recoltare, pentru favorizarea descompunerii prin humificare a resturilor vegetale råmase pe suprafa¡a terenului recoltat, se recomandå aplicarea UAN în cantitatea de 110 - 150 l/ha. Înainte de aplicare, ca lucråri de pregåtire a solului se face o trecere cu un disc sau cu un dezmiri¿titor pentru tocarea ¿i mårun¡irea resturilor vege-
26
tale. Urmeazå aplicarea UAN în cantitatea mai sus men¡ionatå ¿i apoi tehnologia aferentå pregåtirii terenului, ¿i anume aråturile de toamnå. Toate acestea ajutå la descompunerea cât mai bunå a materialului vegetal ¿i la intrarea lui în circuitul solului. Fertilizantul astfel aplicat ¿i încorporat împreunå cu resturile vegetale asigurå nutri¡ia de bazå pentru microorganismele care produc humusul în sol. În prima fazå aceste microorganisme consumå azot ca surså de energie pentru digerarea celulozei ¿i ligninei introduse în abunden¡å în microecosistemul din sol cu resturile vegetale încorporate. Dupå recoltare este pu¡in probabil ca azotul necesar acestui proces så fie disponibil, fapt care cauzeazå fenomenul numit “foamea de azot”. Acest fenomen îngreuneazå substan¡ial humificarea materiei organice, contribuind astfel la pierderi de humus ¿i de elemente nutritive ¿i la degradarea structurii solului. Pentru descompunerea resturilor vegetale microbiomul din sol trebuie så aibå la dispozi¡ie surså corespunzåtoare de azot ¿i este important så încercåm så diferen¡iem necesarul de azot în func¡ie de tipul resturilor vegetale råmase pe miri¿te. Cel mai important factor care define¿te de fapt ritmul/viteza descompunerii este raportul între
con¡inutul de carbon ¿i azot (C/N) al resturilor vegetale. Resturile cu con¡inut relativ redus de carbon, dar cu con¡inut mai mare de azot, adicå raport C/N sub valoarea de 30/1, se descompun u¿or. De exemplu, în cazul resturilor de lucernå sau trifoi în condi¡ii favorabile humificarea se poate desfå¿ura chiar ¿i într-un singur an agricol. În schimb, resturile påioaselor, cât ¿i cocenii råma¿i dupå porumb sau floarea-soarelui, cu raport ridicat C/N ce depå¿e¿te de regulå valoarea de 80/1, se descompun mult mai greu ¿i anevoios. Raportul C/N este influen¡at ¿i de gradul de maturitate a plantelor, cele tinere având raportul mai scåzut decât cel mature sau uscate. Referindu-ne la culturile de câmp care se recolteazå la maturitate deplinå, se în¡elege de la sine cå se impune necesitatea de a sus¡ine procesele biologice care descompun resturile vegetale ¿i în acela¿i timp regenereazå humusul consumat prin mineralizare. Din resturile vegetale reciclate prin încorporare în stratul fertil 60-80% se transformå în CO2, 3-8% se va regåsi în corpul microorganismelor solului ¿i 1535% va reprezenta materia organicå din sol din care aproximativ jumåtate va fi HUMUS.
Azomure[
Profitul Agricol 36/2020
