EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Irlanda vrea s\ renun]e la 200.000 de vaci Guvernul irlandez ia în calcul sacrificarea a 200.000 de vaci în urmåtorii ani, ca parte a strategiei de reducere la zero a emisiilor de gaze cu efect de serå pânå în anul 2050. Conform unui document oficial care a ajuns în posesia presei irlandeze, guvernul vrea så reducå numårul total de vaci din ¡arå cu 10% ¿i a alocat 600 de milioane de euro pentru sacrificarea a câte 65.000 de animale anual în urmåtorii trei ani. De¿i suma este suficientå pentru a-i despågubi pe fermierii afecta¡i, ace¿tia nu sunt convin¿i cå planul este unul bun. “Dacå totu¿i este necesarå sacrificarea animalelor, participarea trebuie så fie una voluntarå. Este un aspect critic, pentru cå nu putem, de exemplu,
så luåm cu for¡a vacile unui fermier care tocmai le-a cumpårat cu ajutorul unui împrumut mare de la bancå”, explicå Pat McCormack (foto), pre¿edintele Asoci a¡iei Furnizorilor de Lapte din Irlanda. Conform unui raport din anul 2021, Irlanda ar trebui så renun¡e la 1,3 milioane de vaci pentru a reduce în mod semnificativ emisiile de gaze poluante.
Reducerea voluntar\ a produc]iei de lapte Un grup de mari producåtori a solicitat Comisiei Europene så monitorizeze atent pia¡a de lactate ¿i så activeze la nevoie un plan de reducere voluntarå a produc¡iei de lapte, pentru a preveni o crizå a industriei. Scrisoarea deschiså semnatå de mai multe organiza¡ii, printre care European Milk Board, Via Campesina sau OXFAM (Fran¡a), sus¡ine cå un mecanism de acest tip este necesar atunci când pre¡ul laptelui scade sub costul de produc¡ie. “Dacå nu reu¿im så prevenim o nouå crizå, numårul fermelor europene care dau faliment va ajunge la un nou record”, spun producåtorii. Ei au solicitat ¿i alte reforme esenProfitul Agricol 22/2023
¡iale pe care UE trebuie så le adopte urgent, printre care impunerea unor limite realiste pentru produc¡ia de lapte, dar ¿i decuplarea pre¡ului laptelui de pie¡ele interna¡ionale ¿i stabilirea lui doar pe baza condi¡iilor interne din fiecare stat membru. Producåtorii europeni se confruntå în ultimul an cu o crizå de supraproduc¡ie care a provocat proteste ale fermierilor în mai multe ¡åri. În timp ce cererea pentru lapte a scåzut, pre¡ul de produc¡ie a crescut din cauza scumpirii materiilor prime, iar cei mai mul¡i fermieri lucreazå acum în pierdere.
Drago[ B|LDESCU
Moldovenii cer interzicerea importurilor din Ucraina Asocia¡iile fermierilor din Moldova au anun¡at organizarea unor ac¡iuni de protest în aceastå lunå în Chi¿inåu. Conform organizatorilor, vor lua parte pânå la 1.000 de oameni ¿i 300 de utilaje agricole. Ei solicitå interzicerea importului de alimente din Ucraina ¿i utilizarea portului Giurgiule¿ti, care este singura ie¿ire a Moldovei la Dunåre, doar pentru exportul produselor agricole locale. Fermierii mai cer guvernului acordarea unor subven¡ii agricole mai mari ¿i amenin¡å cu proteste la nivel na¡ional dacå autoritå¡ile refuzå dialogul. Cele mai ieftine alimente din ultimii doi ani Organiza¡ia pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå a ONU (FAO) a anun¡at cå indexul global al pre¡ului la alimente a ajuns în luna mai la cel mai jos nivel din ultimii doi ani. Indexul din mai a fost de 124,3 puncte, fa¡å de 127,7 în luna aprilie, pe fondul ieftinirii cerealelor, uleiului ¿i produselor lactate. Uleiul alimentar s-a ieftinit cel mai mult în ultima lunå, cu aproape 9%, datoritå stocurilor foarte mari de semin¡e oleaginoase ¿i de ulei de palmier. Existå înså ¿i alimente care s-au scumpit, în special orezul, zahårul ¿i carnea. SUA sus¡ine cu 100 de milioane de euro exporturile ucrainene Corteva ¿i Agen¡ia pentru Dezvoltare Interna¡ionalå a SUA (USAID) au anun¡at cå vor colabora pentru cre¿terea accesului fermierilor ucraineni la inputuri, finan¡are ¿i depozitare dupå recoltare. În aprilie anul trecut, Corteva s-a retras din Rusia, iar acum anun¡å cre¿terea produc¡iei de semin¡e de porumb ¿i floarea-soarelui în Ucraina cu 30% în urmåtorii cinci ani. De asemenea, Corteva le va oferi fermierilor ucraineni consultan¡å agronomicå ¿i acces la finan¡are. De partea sa, USAID va finan¡a cu 100 de milioane de dolari exporturile agricole ucrainene, mai ales prin construirea de depozite. 13
