CRE{TEREA
ANIMALELOR Cre[te substan]ial importul de lapte [i carne În perioada 29-30 mai, a avut loc Expo-Conferin¡a Meat&Milk. Concluzia dezbaterilor de acolo a fost cå importurile de carne ¿i de lapte au continuat så creascå ¿i în acest an, în condi¡iile în care Comisia Europeanå cere cu insisten¡å reducerea zootehniei de dragul unei politici fårå perspectivå. Se vor importa produse de pe alte continente dacå aceastå idee se va concretiza.
O
bservatorul laptelui continuå så råmânå confiden¡ial, a spus Dorin Cojocaru, pre¿edintele APRIL, la Expo-Conferin¡a Meat&Milk. “Lucrurile trebuiau clarificate. Adicå, produsul lactat este ob¡inut din lapte. Dacå încercåm så for¡åm pu¡in nota la denumiri, la plasamente pe raft, care så ducå la marketig în¿elåtor ¿i så creezi o confuzie pentru cumpåråtor, atunci era nevoie de legea laptelui pentru a veni ¿i în sprijinul ANPC, ANSVSA, atunci când scriu acel proces-verbal de neconformitate sau amendå. Ne-am gândit så fie benefic pentru toatå lumea. Iar Observatorul laptelui este un produs al departamentului de prognozå, care så vinå în folosul auto-
32
ritå¡ilor de stat, al factorului politic, al celor care fac strategii de business ¿i dezvoltare în cadrul Guvernului sau pentru situa¡ii de urgen¡å. Cå va fi ¿i folosit pentru businessplanuri, pentru mass-media, pentru informare corectå ¿i transparentå a societå¡ii civile, da, dar cu anumite limitåri, pentru a proteja confiden¡ialitatea datelor ¿i anumite informa¡ii de business, care trebuie så råmânå strict doar la nivel guvernamental.” Cu alte cuvinte, sus¡ine pre¿edintele APRIL, informa¡iile referitoare la modul cum se formeazå pre¡urile produselor lactate, de unde vine laptele nu trebuie så ajungå la asocia¡iile profesionale ale crescåtorilor de vaci. Adicå, fermierii nu trebuie så ¿tie. Rostul pentru care a fost creat Observatorul laptelui este ca ¿i fermierii så fie informa¡i cu privire la soarta produsului lor, nu numai procesatorii ¿i retailerii. “Datoritå acestei legi, va cre¿te cererea de lapte autentic”, a adåugat Dorin Cojocaru. Sorin Minea, pre¿edintele Romalimenta, a avertizat cå o legisla¡ie prea stufoaså ar putea så devinå periculoaså tocmai pentru produsele române¿ti. “Mâine-poimâine, va cere cineva «numai cu muguri de bambus în produs», iar produsele române¿ti vor fi supuse unei concuren¡e ¿i mai acerbe. Producåtorul din Germania nu e interesat de produse cu muguri de bambus,
iar cei de afarå vor profita de aceastå chestie ¿i de presiunea pe pre¡ pentru a câ¿tiga pe pia¡a noastrå. Orice lege, cu cât e mai stufoaså, cu atât e mai greu de în¡eles. Noi avem obiceiul så legiferåm mai mult. Cu cât legiferåm mai mult, cu atâta suntem mai diferi¡i. Trebuie så analizåm dacå aceastå diferen¡iere este bunå sau nu.” “ªi sintagma «gospodåria popula¡iei» cu sute de porci mi se pare ciudatå”, continuå Sorin Minea. El crede cå ¡åranii ar avea de douå ori mai mul¡i porci decât fermele industriale, afirma¡ie fårå acoperire în datele SNIIA, unde trebuie så aparå orice godac. “Legea cårnii trebuie så se refere la materia primå, carnea, dar pentru reglementarea pie¡ei cårnii sunt legi separate, nu putem så le separåm.” Minea nu este de acord ca viitoarea lege a cårnii så separe produsele din carne de cele care au 100% carne. “Ce facem cu aceste produse?”, întreabå Minea. “Nu pot fi comparate produsele din lapte cu produsele din carne”. “Codul Rural din Fran¡a recomandå tåieturile obligatorii pentru produsele din carne, este un cod de bune practici. Fiecare preparat din carne era definit clar.” De exemplu, în Fran¡a, Jambon de Paris înseamnå o ¿uncå presatå din pulpå, spatå sau bucå¡i presate, cea mai ieftinå, explicå Sorin Minea. Se specificå totul pe etichetå. Dacå pui soia în “Jambon de Paris”, î¡i då francezul cu ea în cap. În RomâProfitul Agricol 22/2023
