Profitul Agricol nr. 29, din 2023

¥n Europa de Vest, ferma zootehnicå a fost de prea multe ori puså la zid pentru emisiile de bioxid de carbon, alåturi de rafinårii ¿i de instala¡iile care trateazå gunoaiele, iar crescåtorii de animale, obliga¡i så investeascå în echipamente de mii de euro pentru a rezolva problema bioxidului de carbon.

¥n final, nåzbâtia a fost respinså de Parlamentul European. Daniel Buda, vicepre¿edinte al Comisiei AGRI, confirmå.

“Am reu¿it så eliminåm includerea fermelor de vite în domeniul de aplicare al directivei DEI. Este absolut absurd ¿i desprins de realitate ca agricultura så fie comparatå din punctul de vedere al eliminårii bioxidului de carbon cu activitå¡i industriale precum rafinåriile sau tratarea de¿eurilor. Parlamentul European a respins în acest fel un mare pericol, în caz contrar fermierii erau nevoi¡i så facå investi¡ii de zeci de mii de euro din fondurile proprii!", spune eurodeputatul Daniel Buda.

Este bine când Parlamentul European gåse¿te energia så corecteazå excesele Comisiei. Directiva DEI era un asemenea exces ¿i prevederile ei meritå cunoscute pentru ca astfel de inep¡ii så nu se mai repete:

“Toate fermele de bovine, porcine ¿i fermele avicole cu peste 150 de unitå¡i vitå mare (UVM) vor fi incluse în domeniul de aplicare al directivei. Astfel, procentul fermelor intensive de bovine, porcine ¿i al fermelor avicole incluse în domeniul de aplicare al directivei va cre¿te, ajungând la 13% din numårul total al celor mai mari ferme zootehnice din UE, în rândul cårora sunt incluse pentru prima datå fermele de bovine. Aceste ferme, 185.000 în total, sunt responsabile pentru 60% din emisiile de amoniac provenite în UE din cre¿terea animalelor ¿i pentru 43 % din emisiile de metan”, informa anul trecut Comisia Europeanå. Viorel PATRICHI

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu 0730 588 779

andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

redactie@agrinet.ro

ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596

Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi 0730 588 782

Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Drago¿ Båldescu

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783

special@agrinet.ro

Marilena Råducu Director

George Ostroveanu

0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Ferma zootehnicå nu polueazå ca o rafinårie

S|PT|M+NII

Atacuri ruse¿ti asupra porturilor ucrainene de pe Dunåre Un atac rusesc cu drone a lovit o infrastructurå portuarå ucraineanå în regiunea Odesa (sud) ¿i a distrus un siloz de cereale, a comunicat luni, 24 iulie, Comandamentul opera¡ional ucrainean din sudul ¡årii. Ucrainenii spun cå ru¿ii au vizat special porturile de pe partea ucraineanå a Dunårii, pentru a compromite efortul de export al cerealelor, dupå ce porturile de la Marea Neagå au fost blocate.

Ucraina are porturi importante pe Dunåre la Reni ¿i Izmail, pe grani¡a cu România. Traderii ¿i-au extins capacitå¡ile din aceste porturi, iar Ucraina ar putea exporta pânå la 2,5 milioane de tone de cereale ¿i oleaginoase în fiecare lunå prin aceste porturi.

la facilit\]ile fiscale acordate agriculturii

Guvernul va modifica din nou Codul Fiscal, pentru a elimina scutirea de la plata impozitului pe venit pentru fermieri ¿i procesatori din industria alimentarå ale cåror venituri provin în propor¡ie de cel pu¡in 80% din agriculturå sau procesarea produselor agricole.

Scutirea a fost introduså la 1 iunie 2022 ¿i ar fi trebuit så råmânå în vigoare pânå la 31 decembrie 2028. Circula de ceva vreme un zvon cå Guvernul Ciolacu va elimina facilitatea introduså de Guvernul Ciucå, iar pe data de 13 iulie informa¡ia a fost confirmatå de premier. Marcel Ciolacu i-a invitat pe liderii organiza¡iilor de fermieri la Palatul Victoria, pentru a le da aceastå veste proastå.

“Ne-a transmis cå e nevoit så elimine aceste facilitå¡i, întrucât, din cauza

deficitului excesiv, riscåm så pierdem fondurile europene”, relateazå Nicolae Sitaru, participant la întrevederea cu prim-ministrul din partea FAPPR.

Liderii asocia¡iilor au protestat la unison. Unii au respins total ideea de a înghi¡i “gålu¿ca fiartå” fårå a protesta, iar al¡ii au cerut måcar o påsuire, fiindcå anul agricol este foarte prost, fermierii înregistreazå mari pierderi ¿i nu pot sus¡ine salariile mårite dupå introducerea facilitå¡ilor.

Ciolacu nu a promis nimic. Deocamdatå nici nu a anun¡at nimic public, a¿a cå suspansul persistå în privin¡a momentului în care se va reintroduce obligativitatea plå¡ii impozitului pe venit.

Robert VERESS

Marcel Ciolacu condamnå atacurile ruse¿ti Premierul României a condamnat atacurile aeriene ale for¡elor armate ruse¿ti asupra infrastructurii cerealiere din Ucraina.

“ºintirea obiectivelor de infrastructurå portuarå reprezintå încå o dovadå a inten¡iei Federa¡iei Ruse de a submina exporturile de cereale ucrainene cåtre pie¡ele globale, deteriorând grav securitatea alimentarå mondialå”, a transmis premierul. ªi pre¿edintele Klaus Iohannis a reac¡ionat în urma atacurilor ruse¿ti, care au fost “foarte aproape de România”.

Ucraina exportå mai multe cereale În luna mai, volumul exporturilor de cereale ucrainene pe Dunåre a ajuns la 2,2 milioane de tone, în cre¿tere cu aproape 900.000 de tone comparativ cu situa¡ia de la finele anului trecut. Aceste livråri au depå¿it exporturile via coridorul prin Marea Neagrå în luna mai. ¥ntre timp, Rusia aruncå foarte mult grâu pe pia¡a mondialå, iar în câteva såptåmâni vor apårea noile recolte din UE, din Fran¡a, Germania, România, ceea ce înseamnå cå cumpåråtorii vor avea de unde alege. Nu våd nicio crizå de aprovizionare, afirmå un trader.

Guvernul renun]\

Ucraina, în centrul discu¡iilor mini¿trilor agriculturii din UE

Ministrul Florin Barbu a participat mar¡i, 25 iulie, la Bruxelles, la Consiliul Agriculturå ¿i Pescuit.

S-a discutat situa¡ia pie¡ei în contextul råzboiului din Ucraina, securitatea alimentarå europeanå ¿i globalå, accesibilitatea pre¡urilor la alimente, dar ¿i utilizarea durabilå a pesticidelor, acceptarea de noi tehnici genomice.

Florin Nicolae, noul director general al ADS

Florin Nicolae a fost numit, prin ordin al ministrului Barbu, în func¡ia de director general al Agen¡iei Dome niilor Statului.

Avocat de profesie, Nicolae îl înlocuie¿te pe George Sava, care ¿i-a încheiat mandatul pe 10 iulie. Noul director general ¿i-a propus så transforme ADS dintr-un administrator de terenuri într-un jucåtor activ care så sus¡inå politicile economice ale Guvernului. Aståzi, ADS administreazå 320.000 de hectare, din care doar 250.000 au contracte de concesionare sau arendare.

Organiza¡iile profesionale cer prelungirea interdic¡iilor de import pânå anul viitor

3 asocia¡ii profesionale, Pro Agro, LAPAR ¿i UNCSV, au cerut pre¿edintelui

Klaus Iohannis ¿i altor deciden¡i politici så solicite la Bruxelles prelungirea interdic¡iei de import de cereale din Ucraina pânå pe 14 iunie anul viitor. Totodatå, cele 3 organiza¡ii au propus câteva måsuri de efect, începând cu eliminarea prioritizårii mårfurilor din Ucraina în portul Constan¡a, instituirea unor controale mai riguroase la grani¡å, completarea listei de produse interzise cu orz, soia, fåinå ¿i målai, acordarea de compensa¡ii pentru fermieri, respectarea coridoarelor de securitate a¿a cum au fost trasate.

Front agricol comun contra Ucrainei

Dupå ce Rusia a închis, såptåmâna trecutå, coridorul din Marea Neagrå, Polonia, România, Bulgaria, Ungaria ¿i Slovacia cer Bruxelles-ului så extindå embargoul privind importurile de cerea le din Ucraina dincolo de termenul-limitå, din 15 septembrie.

Mini¿trii agriculturii din cele 5 state spun cå au devenit rute de tranzit alternative pentru cerealele din Ucraina ¿i cer prelungirea interdic¡iei de import pânå pe 31 decembrie.

Ministrul maghiar al agriculturii a apreciat cå transportul cerealelor pe cale terestrå este scump ¿i a sugerat cå UE ar trebui så ofere subven¡ii progresive de tranzit sau companiilor de transport, pentru ca cerealele så fie livrate cåtre porturi alternative, pentru a evita povara asupra pie¡elor europene.

Noi, mini¿trii agriculturii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România ¿i Slovacia, solicitåm prelungirea måsurilor preventive introduse prin Regulamentul din 5 iunie privind importurile de grâu, porumb, rapi¡å ¿i semin¡e de floareasoarelui din Ucraina.

Måsurile preventive, care sunt în vigoare din luna mai a acestui an, au fåcut posibilå reducerea presiunii asupra pie¡elor locale din ¡årile noastre, permi¡ând, în acela¿i timp, tranzitul mårfurilor ucrainene cåtre pie¡ele sale tradi¡ionale din ¡årile non-UE.

În acela¿i timp, în cadrul a¿a-numitei Platforme Comune de Coordonare, se lucreazå pentru îmbunåtå¡irea tranzitului prin ¡årile noastre ¿i pentru cåutarea de noi canale de transport prin UE. Aceastå activitate se îndreaptå în direc¡ia corectå, cu toate acestea, încå nu a ajuns la o stare care så permitå exportul fårå probleme a unor cantitå¡i suplimentare de mårfuri ucrainene care cu

siguran¡å vor intra pe pie¡ele ¡årilor noastre ca urmare a retragerii måsurilor preventive pe 15 septembrie.

¥n cazul nereînnoirii Ini¡iativei privind cerealele Mårii Negre, termenul actual va cauza cu siguran¡å perturbåri suplimentare ale pie¡ei în ¡årile noastre.

Amploarea cantitå¡ilor excedentare de cereale ¿i alte produse agricole de pe pie¡ele ¡årilor noastre va fi cunoscutå abia dupå recoltare, care nu va fi finalizatå pânå pe 15 septembrie.

Cu toate acestea, pe baza primelor estimåri, putem anticipa volumul crescut al recoltei din acest an în unele state membre. În cazul în care måsura preventivå nu este extinså, aceasta va avea un impact profund în statele membre din prima linie asupra pre¡urilor ¿i capacitå¡ii de depozitare, care este esen¡ialå pentru recoltarea cerealelor. Prin urmare, consideråm cå måsurile preventive ar trebui prelungite cel pu¡in pânå la sfâr¿itul anului.

În plus, consideråm cå lista produselor care fac obiectul måsurilor preventive ar trebui så råmânå deschiså pentru a permite ca utilizarea acestora så råspundå eficient la probleme similare din alte sectoare decât cerealele ¿i semin¡ele oleaginoase.

Prin urmare, solicitåm ca o analizå pozitivå a oricåror solicitåri så extindå aria de acoperire a produselor ¿i a måsurilor preventive care, într-o procedurå separatå, au fost deja sau ar putea fi prezentate în viitor Comisiei.”

Au semnat Kiril Vatev (Bulgaria), István Nagy (Ungaria), Robert Telus (Polonia), Florin - Ionu¡ Barbu (România), Jozef Bíreš (Slovacia).

Amendarea PNS în viziunea Forumului APPR

sultårile tehnice ce au avut loc pe tot parcursul anului 2022.

¥ntr-o scrisoare din 18 iulie 2022, adresatå conducerii Ministerului Agriculturii, asocia¡ia aratå:

“(...) am constatat cå în multe zone agricole ale României, mai ales acolo unde media multianualå a precipita¡iilor este de cca 450 litri/mp/an (cazul Båråganului, Dobrogei, Câmpiei Moldovei etc.), practicarea culturilor arabile cu respectarea standardelor impuse prin unele GAEC-uri (în special GAEC 6) este extrem de dificilå.

foar te ridicatå ¿i lipsa precipita¡iilor usucå solul, ducând la eroziune, degradare ¿i la de¿ertificare.

¥n zonele de munte trebuie avut în vedere cå perioada între culturi este foarte scurtå (recoltatul de varå se terminå în prima decadå a lunii august ¿i deja la 15 august se seamånå rapi¡a).

Acum douå såptåmâni a avut loc, la ini¡iativa noului ministru al agriculturii, o întâlnire cu reprezentan¡ii mediului asociativ agricol. Scopul, de a discuta împreunå “problemele cu care se confruntå în prezent sectorul agricol”.

Unul dintre subiectele centrale a fost demersul României de a colecta de la practicieni ¿i de a transmite Comisiei Europene propuneri de amendamente la Planul Na¡ional Strategic, în func¡ie de lec¡iile învå¡ate în primul an de aplicare a acestuia.

Forumul APPR a transmis cåtre minister o primå serie de propuneri în data de 3 iulie.

De exemplu, cu privire la cerin¡a formulatå sub forma GAEC 6 - Acoperirea minimå a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile, APPR s-a implicat activ în con-

De aceea, speråm cå ve¡i gåsi mijloacele necesare pentru a explica serviciilor tehnice ale Comisiei Europene specificul României, în care unele dintre cerin¡ele obligatorii ale arhitecturii de înverzire din noua PAC ar fi profund contraproductive, afectând nu doar capacitatea noastrå de a produce, ci ¿i mediul, prin efecte opuse celor scontate!

Recomandåm definirea de cåtre România a douå perioade sensibile (fie iarna: decembrie-februarie, fie vara: iulie-august) între care fermierul poate så opteze anual pentru respectarea condi¡iilor (acoperirea solului sau fårå lucråri profunde ale solului) odatå cu depunerea cererii unice de platå, în func¡ie de asolamentul din ferma sa.”

Tot la propunerea FAPPR, în textul unei adrese remise MADR în 19 iulie 2022, semnate de Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (din care la acea datå fåcea parte ¿i APPR), gåsim urmåtoarea formulare:

“GAEC 6: În România, perioada cea mai sensibilå pentru sol este vara (15 iunie - 15 august), când temperatura

De aceea, consideråm cå obiectivul urmårit prin GAEC 6 poate fi atins în mod eficient dacå fermierul opteazå anual så aplice timp de cel pu¡in 30 zile numårate din momentul încheierii recoltatului, dar în interiorul perioadei sensibile definite mai sus, una dintre cele 3 tipuri de practici:

a) O lucrare superficialå la adâncimea de maxim 5 cm fårå råsturnarea brazdei (dezmiri¿tire).

Astfel, resturile vegetale råmân la suprafa¡å ¿i creeazå o protec¡ie a solului. ¥n plus, o lucrare superficialå ar permite ruperea capilaritå¡ii ¿i evitå pierderea apei din sol.

b) Înfiin¡area unui covor verde (culturå de acoperire).

c) Înfiin¡area unei culturi secundare (sau existen¡a culturii principale, care asigurå implicit acoperirea solului în perioada cea mai sensibilå).

Dacå terenul este acoperit în perioada respectivå, condi¡ia este îndeplinitå. Astfel, GAEC 6 impune måsuri doar pentru culturile de toamnå.”

Dupå finalizarea PNS ¿i aprobarea sa de cåtre Comisia Europeanå, APPR continuå în mod repetat så comunice autoritå¡ilor cå lucrårile superficiale ale solului (dezmiri¿tire) fac parte din agrotehnica recomandatå pentru condi¡iile României ¿i cå APIA ar trebui så accepte aceste lucråri la

Cristina CIONGA director-adjunct, FAPPR

procedura de control pentru respectarea standardului GAEC6.

Strict referitor la acest aspect, au fost remise adrese cåtre MADR în 20 ianuarie, 2 februarie ¿i 5 aprilie anul acesta, din care citam:

“GAEC 6 protejarea solului în perioada consideratå sensibilå (15 iunie30 septembrie)

Vå rugåm så ave¡i în vedere cå acoperirea solului cu resturi vegetale reprezintå o completare a no¡iunii de «miri¿te råmaså dupå recoltare» pe langa variantele: culturi secundare, culturi de acoperire verzi ¿i culturile nou înfiin¡ate. Consideråm cå aceastå completare este necesarå, pentru a atinge cu adevårat obiectivul de protejare a solului. Astfel, resturile vegetale rezultate råmân la suprafa¡å ¿i creeazå o acoperire eficientå, iar procesul prin

GAEC 6 din PNS versus GAEC 4 din trecuta perioadå de programare

Deoarece în cursul întâlnirii organiza¡iilor profesionale cu ministrul agriculturii s-a fåcut referire la un anume studiu ce ar fi stat la baza fundamentårii GAEC 6, må simt datoare så fac o serie de precizåri.

Sånåtatea solului constituie o preocupare majorå pentru oamenii de ¿tiin¡å ¿i, de aici, pentru cei care elaboreazå politici agricole. În egalå måsurå, fermierii în¿i¿i adoptå pe scarå tot mai largå practici care så refacå ¿i så conserve poten¡ialul de produc¡ie al acestei resurse naturale vitale pentru omenire.

Prin Politica Agricolå Comunå, Uniunea Europeanå a introdus încå din anul 2000 o serie de standarde minime de bune practici agricole ¿i de mediu (cross-compliance), care, cu timpul, au devenit tot mai ambi¡ioase, încercând så contracareze ¿i så preîntâmpine efectele schimbårilor climatice. Res pecta rea acestora condi¡ioneazå plå¡ile directe ¿i må-

care se genereazå permite, simultan, ruperea capilaritå¡ii ¿i evitå pierderea apei din sol."

Forumul APPR salutå ¿i apreciazå în mod deosebit pozi¡ia ¿tiin¡ificå trans-

miså de ASAS cu privire la aplicarea corectå a agrotehnicii pentru ca respectarea standardului GAEC 6 så aibå efectele de mediu scontate.

surile compensatorii pentru angajamentele de agro-mediu de care beneficiazå fermierii.

În ceea ce prive¿te cerin¡ele privind sånåtatea solului, principala metodå de a o proteja este asigurarea acoperirii solului în perioadele în care acesta este cel mai vulnerabil din cauza expunerii la eroziunea produså de diver¿i factori climatici.

În perioada de programare 20142020 (continuatå cu cea de tranzi¡ie), standardul privind acoperirea solului a fost formulat sub forma GAEC 4, care, pentru România, impunea ca, pe timpul iernii, terenul arabil så fie acoperit cu culturi de toamnå, culturi de acoperire ¿i/sau så råmânå nelucrat dupå recoltare pe cel pu¡in 20% din suprafa¡a arabilå totalå a fermei.

De aici, în 2019, cu scopul de a ajuta fermierii så adopte cele mai bune metode agrotehnice, inclusiv cele mai eficiente (în condi¡iile agro-pedoclimatice ale României) specii ¿i amestecuri de specii pentru culturile verzi de acoperire cerute de GAEC 4, organiza¡iile profesionale APPR ¿i

UNCSV au propus aceastå temå de cercetare spre a fi finan¡atå din programul sectorial al MADR 2019-2022.

Proiectul ADER 1.5.2 a fost câ¿tigat de INCDA Fundulea, care a mai atras în consor¡iu Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedolo gie, Agrochimie ¿i Protec¡ia Mediului - ICPA Bucure¿ti, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru protec¡ia Plantelor - ICDPP Bucure¿ti, precum ¿i cele douå asocia¡ii de fermieri care ini¡iaserå tema de studiu.

Cercetarea a urmårit, a¿adar, så determine efectele utilizårii unor culturi de acoperire pe perioada iernii (conform GAEC 4) asupra sånåtå¡ii solului, respectiv asupra proprietå¡ilor chimice ¿i fizice ale acestuia ¿i asupra culturilor principale înfiin¡ate în primåvarå, dupå distrugerea stratului vegetal, cu scopul extinderii acestor practici acolo unde s-ar fi dovedit potrivite.

Studiul este integral conceput pentru a testa variante de protejare a solului care så corespundå GAEC 4 ¿i nu are nimic în comun cu GAEC 6, despre care s-a discutat abia în decembrie 2021 ¿i, mai ales, în vara lui 2022.

Stare de urgen]\ alimentar\ în Nigeria

Pre¿edintele nigerian Bola Tinubu a declarat stare de urgen¡å pentru a controla criza alimentarå cu care se confruntå ¡ara.

Printre måsurile anun¡ate de pre¿edinte se numårå acordarea unui ajutor lunar de 10 dolari pentru familiile sårace în urmåtoarele ¿ase luni ¿i folosirea fondurilor ob¡inute prin eliminarea unei subven¡ii la combustibil pentru a cumpåra semin¡e ¿i îngrå¿åminte pentru fermieri.

For¡e suplimentare de securitate vor

fi trimise în mediul rural, pentru a-i proteja pe fermierii care ¿i-au abandonat culturile de frica bandelor înarmate care îi råpesc pentru a cere ulterior o råscumpårare.

“Îi asigur pe to¡i nigerienii cå nu vom uita pe nimeni în acest plan de interven¡ii strategice”, a declarat Tinubu, care a devenit pre¿edinte în luna mai.

Conform unui raport al ONU, 25 de milioane de cetå¡eni ai Nigeriei vor suferi de inani¡ie în acest an, iar mul¡i dintre ei nu-¿i vor permite så cumpere

nici måcar alimentele de bazå.

“Din pensia mea lunarå nu pot så cumpår nici måcar o pâine pe zi, a¿a cå acum caut alte alimente mai ieftine”, spune Mallam Ado Yahaya, o pensionarå din provincial Kano din nordul ¡årii.

Asocia¡ia Brutarilor din Nigeria a anun¡at såptåmâna trecutå cå pâinea se va scumpi cu 15% la nivel na¡ional, din cauza cre¿terii pre¡urilor la combustibil.

legea de restaurare a naturii

Parlamentul European ¿i-a adoptat pozi¡ia cu privire la legea UE de restaurare a naturii cu 336 de voturi pentru, 300 împotrivå ¿i 13 ab¡ineri.

Un vot de respingere a propunerii Comisiei nu a trecut (312 voturi pentru, 324 împotrivå ¿i 12 ab¡ineri).

Proiectul agreat de majoritatea eurodeputa¡ilor e în linie cu propunerea Comisiei ca pânå în 2030 så se restaureze cel pu¡in 20% din toate zonele terestre ¿i maritime din UE. În schimb, nu impune crearea de noi arii protejate în UE ¿i nici nu blocheazå noi investi¡ii în lucråri de infrastructurå pentru produc¡ia de energie regenerabilå. În acest sens, la proiectul Comisiei Europene, amendat de Consiliul Europei, s-a adåugat un articol care stipuleazå cå astfel de instala¡ii sunt în mare parte în interesul public.

Mai mult, Parlamentul solicitå ca legea så se aplice doar dupå ce Comisia va furniza date concrete privind condi¡iile necesare pentru a garanta securi-

tatea alimentarå pe termen lung. De asemenea, statele membre vor fi a¿teptate så cuantifice, în cazul fiecårui habitat în parte, suprafa¡a care trebuie restabilitå pentru a atinge obiectivele de restaurare.

Parlamentul a mai prevåzut posibilitatea de a se amâna obiectivele de

restaurare la apari¡ia unor condi¡ii socioeconomice excep¡ionale. În fine, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia va trebui så evalueze orice decalaj între nevoile financiare de restabilire ¿i finan¡area disponibilå a UE ¿i så caute solu¡ii pentru a reduce decalajele printrun instrument dedicat al UE.

Documentul votat este baza negocierilor dintre Parlament ¿i Consiliul Europei privind forma finalå a legisla¡iei.

Consiliul Uniunii Europene (Consiliul Europei) a ajuns la un acord (abordare generalå) cu privire la propunerea de regulament a Comisiei Europene privind restaurarea habitatelor naturale. Pozi¡ia Consiliului este mai relaxatå decât a Comisiei, înså Parlamentul European a dus lucrurile la nivelul urmåtor ¿i a votat, practic, o altå lege.

Robert VERESS

Drago[ B|LDESCU

Euro Parlamentul a “îmblânzit”

Comisia este în favoarea noilor tehnici genomice

JRC, centrul de cercetare al Comisiei Europene, a stabilit cå noile tehnici genomice (ngt) au multiple beneficii ¿i riscuri minime. Între altele, vor ajuta la reducerea utilizårii pesticidelor - unul dintre principalele obiective ale Pactului Verde.

editarea unor gene, fie introducerea altora care provin de la aceea¿i specie de plante (cisgenezå). Sunt gene ce ar putea fi transferate ¿i natural, fårå interven¡ie umanå, sau prin tehnici tradi¡ionale de reproducere, dar noile tehnici fac ca acest lucru så se întâmple rapid ¿i cu o precizie.

La mere, soiul cisgenic permite reducerea fungicidelor cu 12% pânå la 58%, în func¡ie de regiune.

Douå rapoarte ale JRC sus¡in din punct de vedere ¿tiin¡ific propunerea Comisiei pri vind reglementarea plantelor produse prin anumite tehnici geno mice noi. Spre deosebire de organismele modificate genetic (mgo), care se ob¡in prin introducerea de gene dintr-un organism diferit într-o plantå primitoare, ngt presupun fie

Propunerea legislativå privind reglementarea ngt face parte din pachetul “alimentele ¿i biodiversitatea”, prezentat de Comisie miercuri, 5 iulie, drept contribu¡ie la tranzi¡ia cåtre sisteme alimentare durabile, parte integrantå a Pactului verde european.

Unul dintre rapoartele JRC se concentreazå pe impactul economic ¿i de mediu al varietå¡ilor dezvoltate prin cisgenezå, rezistente la boli.

Se estimeazå cå, de exemplu, la car tofi, soiul cisgenic permite reduce rea fungicidelor cu 50% pânå la 80% în condi¡ii comerciale.

FAPPR salutå ini¡iativa Comisiei

Imediat dupå anun¡ul Comisiei, FAPPR a emis un comunicat prin care î¿i exprimå satisfac¡ia: “Dupå zece ani de ezitåri ¿i amânåri (...), iatå cå se face un prim pas esen¡ial pentru viitorul agriculturii europene, care se confruntå cu numeroase provocåri. Dintre principalele obiective ale propunerii re¡inem: men¡i nerea unui nivel ridicat de protec¡ie a sånåtå¡ii ¿i a mediului, orientarea spre o gamå largå de specii de plante ce pot contribui la obiectivele de durabilitate, în special pentru sistemul agroalimentar, ¿i

crearea unui mediu favorabil pentru cercetare ¿i inovare, mai ales pentru IMM-uri”.

FAPPR remarcå ¿i faptul cå nu toate ngt vor fi autorizate, ci doar cele care duc la ob¡inerea de plante care ar putea apårea ¿i natural sau prin ameliorare conven¡ionalå. Plantele ob¡inute prin tehnici mai complexe vor fi oarecum asimilate mgo, urmând a face obiectul unei evaluåri a riscurilor ¿i al unei autorizåri speciale înainte de a putea fi introduse pe pia¡å.

Cel de-al doilea studiu JRC se referå la ob¡inerea grâului cu con¡inut scåzut de gluten, fapt ce le va permite suferinzilor de boala celiacå så consume pâine ¿i produse de panifica¡ie. Acest soi a fost ob¡inut în cadrul unui proiect comun al Consiliului Na¡ional de Cercetare Spaniol (CSIC) ¿i al Universitå¡ii de Cercetare din Wageningen (WUR).

În prezent, produsele fårå gluten sunt cu 200% mai scumpe decât cele corespunzåtoare lor care con¡in gluten, înså diferen¡a sar diminua în momentul autorizårii ngt.

Profitabilitatea cultivårii grâului fårå gluten ar fi cu 30% mai mare decât în cazul cultivårii grâului conven¡ional, a calculat Comisia. Iar veniturile anuale suplimentare ale Uniunii din exporturile de grâu fårå gluten sunt estimate între 0,5-2,6 miliarde euro.

În urma studiilor pe bacterii, ciuperci, plante ¿i animale, JRC a clasificat noile tehnici genomice în patru grupuri, în func¡ie de interac¡iunea componente lor lor active cu genomul. Totodatå, JRC a efectuat un studiu detaliat axat pe detectarea produselor alimentare ¿i a plantelor furajere ob¡inute prin mutagenezå ¿i cisgenezå ¡intitå. Rezultatele ¿i provocårile legate de testarea analiticå sunt publicate într-un raport recent.

Robert VERESS

Ivan Milovan este câ[tig\torul premiului oferit de Degianski

La concursul lansat de Alexander Degianski, agricultor din Giulvåz-Rudna, Timi¿, numai unul din cei 7 studen¡i participan¡i a estimat corect, atât teoretic, cât ¿i practic, produc¡ia de grâu de pe o parcelå. Ivan Milovan a avut o eroare de doar 196 kg ¿i a câ¿tigat premiul de 1.000 de euro.

“ Ivan Milovan este câ¿tigåtorul probei practice de estimare a produc¡iei de grâu ¿i ¿i-a primit premiul de 1.000 de euro. A avut o eroare de doar 196 kg/ha. Mi-a spus cå a venit la probå încurajat de tatål såu, drept pentru care va împår¡i premiul cu acesta. La anul continuåm cu etapa a II-a! Felicitåri Ivan!”, a fost mesajul lui Degianski.

Alexander Degianski administreazå

5.000 de ha ale unui concern belgian ¿i a lansat o provocare ineditå studen¡ilor de la Facultatea de Agriculturå, la mijlocul lunii mai 2023. Cine va reu¿i så aprecieze cât mai exact produc¡ia de grâu de pe o parcelå va primi premiu

1.000 de euro. Recoltatul grâului e în plinå desfå¿urare, iar opera¡iunile concursului au început.

“M-am decis så acord un premiu de 1.000 euro unui student al Facultå¡ii de Agriculturå, indiferent de anul de studiu, care va putea estima, cu argumente logice ¿i ¿tiin¡ifice, produc¡ia de pe o parcelå de grâu cu o abatere mai micå de 300 kg/ha”, aceasta era provocarea lui Degianski.

“Procent foarte dezamågitor, raportat la 2.000 de studen¡i, câ¡i sunt la Fa-

cultatea de Agriculturå”, este de pårere Degianski. Din påcate, primii competitori au fost departe de adevår cu evaluårile ¿tiin¡ifice.

“Nu au reu¿it så estimeze produc¡ia cât mai exact ¿i, cum am spus în postare, dacå nimeni nu reu¿e¿te så facå opera¡iunea corect, banii se vor reporta la culturile de primåvarå de floareasoarelui ¿i porumb. Atunci se va dubla premiul”, a spus tânårul fermier.

Când deja grâul a fost copt ¿i bun de secerat, Degianski i-a chemat pe studen¡i în fermå ¿i i-au pus la treabå. Fiecare a parcurs parcela în lung ¿i în lat ¿i a fåcut determinåri pe numår de spice pe metru påtrat pe mai multe puncte. Studen¡ii au numårat boabele, au fåcut estimåri.

Dupå primele observa¡ii, Degianski a spus cå ceea ce au scris pe hârtie studen¡ii e rezonabil. A fost o analizå pe fapte, pe cifre exacte. Probabil au fost mai u¿or impresiona¡i de anumite zone ¿i nu au luat sole uniforme.

Concluzia este cå studen¡ii care vin din familii de fermieri cunosc ¿i practicå, dar dupå situa¡ia de pe câmp, De-

gianski e de pårere cå unii sunt deficitari la teorie.

“Cred cå nu ¿i-au însu¿it cuno¿tin¡ele de bazå ale fenomenelor fiziologice ale plantelor. Este clar cå unii studen¡i nu înva¡å, dar ¿i nivelul cerin¡elor e la nivelul scåzut. Acesta e sistemul în România”.

Degianski a mai atras aten¡ia cå problema este cå universitå¡ile sunt finan¡ate pe numår de studen¡i, nu pe performan¡å.

“E cea mai mare gre¿ealå a sistemului de învå¡åmânt din România. De aceea nici studen¡ii nu sunt motiva¡i de sistem. E cel mai mare råu al sistemului cå se finan¡eazå pe cap de student nu pe performan¡å, iar asta va avea un efect dezastruos pe viitor asupra dezvoltårii învå¡åmântului.

Sistemul educa¡ional din România nu încurajeazå ca studen¡ii så înve¡e ¿i så aprofundeze materia, så progreseze ¿i så îi motiveze, så activeze în domeniul ales. De aceea, cei mai mul¡i studen¡i urmåresc så treacå examenul. Restul nu mai conteazå. Punct”.

Gheorghe M IRON

Alexander Degianski [i Ivan Milovan

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan¡a

227 euro/t (+ 22)

1.385 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 17 - 21.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023.

¥n perioada 17 - 21 iulie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a

avut ur måtoarea evolu¡ie:

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 21 iulie, a fost de 281dolari/tonå (1.293 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 17 iulie.

Principalele destina¡ii: Filipine 157.700 tone, Ecuador 57.970 tone, Chile 15.770 tone,

Indonezia 17.770 tone ¿i Republica Dominicanå 7.700 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 327 dolari/tonå (1.504 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 17 iulie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 239 euro/tonå ( 1.195 lei ). A crescut cu 8 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 285 euro/tonå (1.425 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 17 iulie.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 249 euro/t (1.245 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2023 este de 185 euro/t (925 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 179 dolari/t (823 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

România

FOB Constan¡a

203 euro/t (+10)

1.015 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 17 - 21.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023.

SUA : pre¡ul porumbului

FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 21 iulie 2023, a fost de 239 dolari/tonå (1.099 lei). A

crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 179 euro/tonå (895 lei).

A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 253 euro/tonå (1.265 lei).

A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 263 euro/tonå

(1.315 lei).

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 21 iulie, a fost de 244 eu ro/tonå (1.220 lei). A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 17 iulie 2023.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

de 254 euro/tonå (1.270 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 237 dolari/tonå (1.090 lei).

A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 17 iulie.

Soia

¥n såptåmâna 17 - 21 iulie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut ur måtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 577 dolari/tonå (2.654 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: Spa-

Orz

România

FOB Constan¡a

207 euro/t (+ 22)

1.035 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 17 - 21.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul orzului furajer , FOB-Rouen, a fost de 235 euro/tonå (1.175 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMo selle a fost de 487 euro/tonå (2.435 lei).

A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 iulie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 497 euro/tonå (2.485 lei).

nia 107.770 tone, Mexic 107.770 tone, Olanda 27.990 tone, Japonia 17.770 tone, Taiwan 17.770 tone.

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 21 iulie 2023, a fost de 585 dolari/tonå (2.691 lei).

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 485 dolari/tonå (2.231 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Floarea-soarelui

¥n såptåmâna 17 - 21 iulie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 479 euro/t (2.395 lei).

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 21 iulie 2023, a fost de 447 dolari/tonå (2.056 lei).

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 222 euro/tonå (1.110 lei).

A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în august 2023, pre¡ul orzului furajer este 217 dolari/t (998 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

A avut o cre¿tere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 485 euro/to-

A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 17 iulie.

A înregistrat o cre¿tere de 26 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 17 iulie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august 2023, este 397 euro/t (1.985 lei). A crescut cu 12 euro fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în august 2023, este 485 dolari/t (2.231 lei).

A crescut cu 8 dolari/tonå.

nå (2.425 lei). A înregistrat o cre¿tere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Sorg

Pre¡ul sorgului din SUA , FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 17 - 21 iulie, a fost de 255 dolari/tonå (1.173 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

{i mai mult porumb

Principalele ]\ri produc\toare. Total> 1,225 miliarde tone.

La nivel global, produc¡ia de porumb în anul de pia¡å 2023/24 este prognozatå la 1,225 milioane tone, cu 74 milioane tone peste produc¡ia din anul 2022/23.

Cre¿terea este determinatå de produc¡iile mai mari estimate pentru Statele Unite, Canada ¿i Ucraina, care compenseazå scåderea din Uniunea Europeanå.

Comer¡ul mondial a crescut din cauza exporturilor mai mari din Brazilia ¿i Ucraina ¿i a importurilor mai puternice din UE.

Brazilia råmâneîn topul exportatorilor, cu 58 milioane tone de porumb (+ 1 milion de tone), fiind ur matå de:

SUA (54 milioane tone, mai mult cu 9 mil. tone)

Argentina (33,5 milioane tone, mai mult cu 8 mil. tone)

Ucraina (19,5 milioane tone, mai mult cu 0,5 mil. tone)

UE (5 milioane tone).

Fed. Ruså (4,2 milioane tone).

La importatori, pe primul loc este UE (24 milioane tone), urmatå de:

China (23 milioane tone)

Mexic (18 milioane tone)

Japonia (15,5 milioane tone)

Coreea de Sud (12 milioane tone)

Vietnam (11 milioane tone)

Iran (8,7 milioane tone)

Egipt (8,5 milioane tone).

Consumul mondial este estimat så atingå 1.206 mil. tone.

Marii consumatori de porumb sunt:

SUA (314,6 milioane tone, mai mult cu 10 milioane tone)

La licita¡iile din luna iunie, cota¡iile pentru to¡i marii exportatori au scåzut.

Astfel, pre¡ul porumbului din SUA a înregistrat o scådere bruscå, de 31 dolari/tonå, ¿i a ajuns la 240 dolari/tonå, din cauza condi¡iilor meteo bune înregsitrate la începutul lui iulie în Cordonul porumbului.

¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a pierdut cu 22 dolari/tonå ¿i a ajuns la 215 dolari/tonå, din cauza livrårilor

China (304 milioane tone, mai mult cu 5 milioane tone)

UE (82 milioane tone, mai mult cu 4 milioane tone)

Brazilia (76,5 milioane tone)

Mexic (46 milioane tone).

Stocurile mondiale de porumb vor cre¿te cu 7 milioane tone ¿i ajung la aproximativ la 314 milioane tone.

pagini de Marilena R|DUCU

mari de porumb din recolta de safrinha.

Pre¡urile din Argentina au scåzut cu 19 dolari/tonå, ajungând la 221 de dolari/tonå.

Ofertele din Ucraina continuå så fie publicate. Pre¡urile au scåzut cu 18 dolari/tonå, la 197 dolari/tonå, din cauza incertitudinii Ini¡iativei pentru cereale la Marea Neagrå ¿i a råzboiului în curs.

Seceta schimb\ prognozele pentru rapi]a din UE

De¿i încå se a¿teaptå o recoltå peste medie, produc¡ia de rapi¡å din UE a fost revizuitå în scådere, din cauza secetei de la începutul verii. Indicele de vegeta¡ie a diferen¡elor normalizate derivat din satelit (NDVI) aratå o stare vegetativå a plantelor în scådere, dupå un debut favorabil în primåvarå. Cåldura din mai a facilitat umplerea timpurie a påståilor, dar a persistat pânå în iunie, devenind dåunåtoare culturilor.

Cu toate acestea, în ultmii 5 ani, suprafa¡a, randamentul ¿i produc¡ia de rapi¡å ¿i-au continuat cre¿terea, pe måsurå ce fermierii se adapteazå încet la interzicerea neonicotinoidelor, care a început în anul 2019/2020.

Estimarea USDA pentru iulie pentru UE include revizuiri în scådere pentru Fran¡a ¿i Germania (-0,3 milioane tone fiecare), ¿i vor avea o produc¡ie de 4,6 milioane tone, respectiv 4,2 milioane tone. Alte scåderi includ Polonia, cu 0,1 milioane tone, pânå la 3,3 milioane

Semin¡e

Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2023/24, va ajunge la 87,4 milioane tone.

Marii producåtori de rapi¡å sunt:

 UE (20,2 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone);

 Canada (20,3 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone);

 China (15,4 milioane tone);

 India (12 milioane tone).

Principalii consumatori:

 UE (25,2 milioane tone);

 China (19 milioane tone);

 India (11,5 milioane tone);

 Canada (11 milioane tone).

tone, precum ¿i ¡årile baltice, Danemarca ¿i Suedia

Per total, produc¡ia de rapi¡å din Uniunea Europeanå pentru anul de comercializare 2023/2024 este prognozatå de USDA la 20,2 milioane tone, în scådere cu 0,8 milioane tone fa¡å de luna trecutå, dar în cre¿tere cu 0,7 mi-

Cel mai mare exportator este Canada, cu 9 milioane tone.

ºåri importatoare: UE (5 milioane tone), China (3,5 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone).

Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de 6,4 milioane tone, mai mari cu 0,2 milioane tone ca anul trecut.

lioane tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 6,1 milioane hectare, mai mare cu 2% fa¡å de anul trecut ¿i cu 8% peste media pe 5 ani. Randamentul este de 3,4 tone/ha, mai mic cu 4% fa¡å de luna trecutå.

Marilena R|DUCU

Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt:

 UE (14 milioane tone);

 China (11 milioane tone);

 India (6 milioane tone);

 Canada (6 milioane tone);

 Japonia (1,3 milioane tone).

Cei mai mari consumatori sunt: UE (14 milioane tone), China (13 milioane tone), India (5 milioane tone), Japonia (1,3 milioane tone).

ªroturi

Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2023/24 este evaluatå la 47 milioane tone, mai mare cu 1 mil. tone fa¡å de 2022/23.

Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 1,6 milioane tone.

Contrafacerea produselor de

Industriei de Protec¡ie a Plantelor

Boualem Saidi, directorul Bayer.

într-un moment complicat, când Comisia Europeanå a solicitat reducerea abruptå

produse de protectie a plantelor.

Din statisticile Eurostat, reiese cå în România consumul de PPP a scåzut cu 27% în perioada 2011-2021. Cât de credibilå este aceastå informa¡ie?

A¿a cum ¿ti¡i, raportul EUROSTAT se bazeazå pe datele furnizate de Institutul Na¡ional de Statisticå. INS vå poate explica de taliat me todologia lor ¿i modul în care colecteazå datele privind consumul de PPP.

Dacå reducerea consumului de PPP este o realitate, singura explica¡ie este avansul tehnologic, care a permis apari¡ia unor molecule noi, eficiente, în concentra¡ii/cantitå¡i din ce în ce mai mici? Sau existå

Înainte de a vå råspunde, ¡in så pun lucrurile în perspectivå.

La nivel mondial, pierderile înainte de recoltare la principalele culturi agricole sunt în medie de 30%. Se recunoa¿te pe scarå largå cå, în absen¡a protec¡iei culturilor ¿i a rezisten¡ei plantelor gazdå, aceste pierderi ar atinge niveluri de 5080% în multe cazuri. Aceasta este dilema ¿i obliga¡ia pe care autoritå¡ile de reglementare trebuie så o aibå în vedere: cum så îi ajutåm pe fermieri så ob¡inå mai multå hranå, mai sigurå ¿i la pre¡uri accesibile, reducând în acela¿i timp impactul asupra mediului?

Industria de protec¡ie a plantelor a investit masiv în inova¡ii ¿i în furnizarea de produse ¿i solu¡ii noi ¿i mai bune, a accelerat dezvoltarea solu¡iilor cu un profil mai prietenos cu mediul, a¿a cum sunt produsele biologice, biostimulatorii, ¿i a lansat solu¡ii agricole digitale de pionierat care îi ajutå pe fermieri så fie mai preci¿i ¿i så aplice PPP în locul ¿i la momentul potrivit.

Pentru a face fa¡å provocårilor presante, agricultorii vor trebui så utilizeze un set complet de instrumente. Credem cå protec¡ia plantelor va råmâne piatra de temelie pentru gestionarea dåunåtorilor. În plus, progresele tehnologice în formularea ingredientelor active ale produselor de protec¡ie a plantelor sunt menite så îmbunåtå¡eascå eficacitatea acestora ¿i så reducå substan¡ial impactul lor asupra mediului.

Iar acest lucru må duce la explica¡ia pe care chiar dumneavoastrå a¡i presupus-o, ¿i anume cå, prin cre¿terea eficien¡ei, "consumul" (cantitatea aplicatå la hectar) de PPP a scåzut dramatic în ultimii 20 de ani.

Acest lucru nu s-a întâmplat doar în România, ci ¿i în alte state membre, ceea ce dovede¿te cå mai multe state au fåcut deja eforturi mari pentru a reduce consumul de produse de protec¡ie a plantelor. Astfel, cele mai puternice scåderi au fost înregistrate în Re publica Cehå (-36%), Danemarca (-35%), Por tugalia (-32%), Italia (-29%) ¿i România (-27%).

Boualem Saidi, pre[edinte AIPROM

protec]ie a plantelor, în cre[tere

Se afirmå (inclusiv AIPROM) cå o reducere suplimentarå de încå 35% pânå în 2030, a¿a cum dore¿te Comisia Europeanå, nu ar putea fi realizatå fårå a afecta grav productivitatea. Cu cât estima¡i cå ar putea fi redus consumul României, în urmåtorii ¿ase-¿apte ani, fårå a afecta productivitatea?

În viitor, obiectivul de a reduce ¿i mai mult utilizarea PPP trebuie så fie realizat într-un mod pragmatic ¿i în deplinå colaborare cu fermierii, nu împotriva lor! Trebuie så ne asiguråm cå fermierii continuå så aibå acces la un set complet de instrumente ¿i la alternativele disponibile pentru a continua så î¿i îndeplineascå misiunea de a hråni popula¡ia în cre¿tere!

Monitorizeazå INS sau altå institu¡ie importurile paralele?

AIPROM a organizat recent o conferin¡å pe tema contrafacerii produselor de protec¡ie a plantelor. Cât de îngrijoråtor/serios este acest fenomen? Au scåpat autoritå¡ile situa¡ia de sub control? Ce se poate face?

În AIPROM, consideråm cå produsele ilegale ¿i contrafåcute care intrå în România au crescut substan¡ial de-a lungul anilor ¿i fenomenul se accelereazå în ultima vreme odatå cu problemele geopolitice de la grani¡ele noastre. Acest tip de produse nu numai cå afecteazå industria, dar mai ales cauzeazå prejudicii atât fermierilor care le aplicå, cât ¿i consumatorilor.

Pentru o imagine mai clarå asupra fenomenului, iatå câteva cifre. Opera¡iunea Silver Axe VII, coordonatå de Europol în perioada ianuarie - aprilie 2022, a raportat 10 areståri ¿i o cantitate de 1.150 de tone de produse de protectie a plantelor ilegale confiscate.

Acestea se adaugå la cele 4.921 de tone confiscate în timpul primelor ¿ase opera¡iuni.

Mai existå o altå tendin¡å sau un fapt care ne preocupå din ce în ce mai mult în România. Observåm tot mai multe cazuri de produse de protectie a plantelor contrafåcute care intrå în ¡arå cu autoriza¡ii de comer¡ paralel!

Bineîn¡eles, ca industrie, sus¡inem legisla¡ia care så faciliteze importul paralel de produse înregistrate corespunzåtor în UE. Cu toate acestea, când vine vorba de contrafaceri periculoase, noi (industria, autoritå¡ile, distribuitorii, fermierii) ar trebui så ne unim for¡ele pentru a lupta împotriva lor.

Autoritå¡ile ar trebui så intensifice controalele, så revizuiascå cadrul juridic ¿i så îl adapteze pentru a combate astfel de activitå¡i. Toleran¡å zero ar trebui så fie regula pentru a proteja consumatorii români.

A¡i întrebat mai devreme despre procentul cu care România ar putea reduce utilizarea PPP. Este o întrebare excelentå ¿i ar trebui så avem o viziune holisticå! Pentru asta, autoritå¡ile trebuie så se asigure cå toate cantitå¡ile care intrå în România sunt monitorizate cu aten¡ie, inclusiv cele aduse prin importuri paralele. Sunt acestea incluse în datele colectate de Institutul Na¡ional de Statisticå (INS) pentru raportul Eurostat? Doar INS ar putea råspunde la aceastå întrebare.

Prioritå¡ile mandatului de pre¿edinte AIPROM

În final, câteva cuvinte despre ceea ce vå propune¡i pentru mandatul de pre¿edinte al AIPROM.

Principalele obiective ale mandatului meu, în calitate de pre¿edinte al AIPROM, sunt strâns legate de priori-

tå¡ile industriei noastre în raport cu cele ale agriculturii române¿ti. Unele dintre ele reprezintå o continuare fireascå a unor ini¡iative ale conducerii anterioare, dar altele reflectå agenda politicå a fiecårui an ¿i impactul acesteia asupra industriei noastre:

Realizarea unui parteneriat cu autoritå¡ile ¿i cu toate pår¡ile interesate relevante pentru adoptarea OUG privind PPP - document aflat în curs de adoptare. Ne vom implica activ în procesul de modificare a OUG, pentru a sus¡ine propuneri corecte, pragmatice, ¿i foaia de parcurs de implementare în România.

Accelerarea proiectului SCAPA (colectarea ambalajelor de produse de protec¡ie a plantelor pentru a fi reciclate sau utilizate ca surså de energie), atingând standarde mai înalte ¿i posibilitatea de a extinde programul în Republica Moldova.

Intensificarea activitå¡ilor de combatere a contrafacerii, monitorizarea ¿i parteneriatul cu autoritå¡ile de la diferite niveluri pentru a aborda acest fenomen în cre¿tere.

Promovarea agriculturii digitale ¿i a gestionårii datelor pentru a sprijini fermierii så ia decizii agronomice în¡elepte ¿i bine informate. De exemplu, prezentarea solu¡iilor dezvoltate de membrii no¿tri ¿i implementarea proiectului DLC (Digital Label Compliance) - conformitate cu eticheta digitalå, adicå sprijinirea colectårii de date privind utilizarea efectivå a PPP ¿i contribu¡ie la påstrarea înregistrårilor electronice, inclusiv înregistrarea implementårii instrumentelor de gestionare integratå a bolilor i dåunåtorilor (IPM).

VEGETALE

În sfâr[it, un val de ploi!

Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 17 - 23 iunie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate din punct de vedere agricol, izolat în centrul, vestul ¿i nordul ¡årii, astfel:

 Banat 20,8 - 46,7 litri/mp,

 Dobrogea 0,1 - 17,8 l/mp,

 Transilvania 9,5 - 62 l/mp,

 Cri¿ana 2,9 - 41,8 l/mp,

 Muntenia 0,0 - 78,3 l/mp,

 Oltenia 18,4 - 31,2 l/mp,

 Moldova 0,8 - 53,3 l/mp,

 Maramure¿ 16,2 - 51,5 l/mp.

La data de 24 iulie, în cultura de porumb neirigat, gradul de aprovizionare cu apå pe adâncimea de sol 0-100 cm se încadreazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Transilvania ¿i Banat, pe supra-

fe¡e agricole extinse din Oltenia ¿i Cri¿ana, local în vestul, nordul ¿i nordvestul Munteniei, nordul, estul, vestul, izolat nord-estul, sudul ¿i sud-estul Moldovei, nordul Dobrogei.

Deficite de umiditate în sol (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i izolat extremå) se înregistreazå în cea mai mare parte a Munteniei ¿i Dobrogei, local în centrul, estul, sudul, izolat nordestul ¿i nordul Moldovei, estul ¿i sudvestul Olteniei, nordul Cri¿anei.

CRISPR va ajuta economia cu zeci de milioane de dolari

Corteva Agriscience a publicat, întrun numår recent al publica¡iei Molecular Plant Pathology, rezultatele unor cercetåri care confirmå circula¡ia naturalå a genelor de rezisten¡å la boli în genomul plantei de porumb.

Studiul dovede¿te cå instrumentele de editare geneticå, cum ar fi CRISPR, pot imita acest proces natural, accelerând procesul de reproducere a plantei. Astfel, se vor putea livra fermierilor produse cu performan¡å mult ridicatå, într-o perioadå relativ scurtå de timp.

Folosind CRISPR, Corteva poate så multiplice, cu exactitate, tråsåturile de rezisten¡å la boli care existå deja în genomul porumbului.

“O plantå este expuså unei mari varietå¡i de patogeni, ceea ce determinå genele så circule, în mod natural, în genom, pentru a lupta împotriva bolilor ¿i a cre¿te capacitatea de supravie¡uire. Totu¿i, aceastå mobilitate naturalå a genelor are loc prea lent pentru a combate, în mod eficient, înmul¡irea rapidå a bolilor. Aplicând noile tehnici genomice, acceleråm circula¡ia genelor,

ceea ne permite så livråm semin¡e care pot rezista mai bine provocårilor actuale”, spune Wendy Srnic, vicepre¿edinte Biotehnologie, Corteva Agriscience.

În 2021, påtarea cenu¿ie a frunzelor, rugina porumbului, påtarea neagrå a frunzelor ¿i putregaiul moale al tulpinii

au provocat cultivatorilor de porumb din America de Nord pagube de peste 144 de mii de tone (peste 44 de milioane de dolari). Aceste pagube vor putea fi preîntâmpinate prin tehnicile CRISPR.

Ziua Porumbului nu se mai ¡ine anul acesta!

Robert VERESS

În septembrie era a¿teptatå a XIV-a edi¡ie a evenimentului anual Ziua Porumbului Bårågan, în ferma Elsit. Nicolae Sitaru, (foto) administratorul fermei ¿i pre¿edinte APPR, spune cå nu va avea ce så le arate oaspe¡ilor.

“E mai råu ca în 2020, când media acolo a fost de 1.600 de kg/ha. Atunci am luat decizia de a face evenimentul pentru a aråta ¿i cum se prezintå situa¡ia în condi¡iile cele mai dificile. Înså acum e chiar dezastru, nu cred cå recoltez nici 500 de kg/ha. E pârjolit tot”.

Bayer ¿i Timac, firmele partenere, ¿i-au retras deja panourile din zonå.

În fermå, cam jumåtate din suprafa¡a de porumb e într-o zonå ce a mai beneficiat de aport de precipita¡ii ¿i încå rezistå. Dar rezerva de apå din sol e secåtuitå ¿i fårå precipita¡ii în perioada urmåtoare situa¡ia se va înråutå¡i ¿i acolo.

“Anul acesta, am redus suprafa¡a cultivatå cu porumb de la peste 1.000 de ha la doar 600. La anul cred cå mai las doar 300-400 de ha. Pânå nu se reface rezerva de apå nu mai pun porumb decât în zonele unde am încredere cå pot ob¡ine ceva ¿i în condi¡ii mai grele”.

Cu Asorbital, Adama pune “mu[chi” protioconazolului

În lupta pentru suprema¡ie în managementul rezisten¡ei bolilor, Adama se înscrie cu o serie de noi produse ce eviden¡iazå rolul în cre¿tere al coformulan¡ilor.

Este vorba de fungicidul Soratel, produs din gama Asorbital - o tehnologie de formulare ce ¡inte¿te optimizarea modului în care substan¡a activå î¿i atinge ¡inta, determinând o penetrare optimå în frunzele cerealelor ¿i astfel permi¡ând o protec¡ie îmbunåtå¡itå ¿i de lungå duratå.

Soratel con¡ine protioconazol 250 g/l (23,1% g/g), adjuvantul 1-octil-2-piro-

lidinonå ¿i doi solven¡i. Aceastå formulare determinå un transfer rapid al substan¡ei active protioconazol din punctul de contact de pe frunzå, pânå la locul de ac¡iune - celula ciupercii patogene.

Soratel combate bolile tulpinilor ¿i foliare la grâul de iarnå ¿i de primåvarå, secara de iarnå, orzul de iarnå ¿i de primåvarå, ovåzul de iarnå ¿i de primåvarå ¿i la rapi¡a de iarnå.

Tehnologia Asorbital îmbunåtå¡e¿te controlul de lungå duratå al bolilor, asigurå o rezisten¡å la spålare foarte bunå, cu men¡inerea eficacitå¡ii chiar ¿i în cazul unei ploi cåzute la doar o orå de la

aplicare, ¿i este sigurå pentru culturi. Aceste caracteristici au fost verificate ¿i dovedite în peste 500 de studii de laborator ¿i teste în teren desfå¿urate la nivel global.

În peste 200 de experien¡e, grâul tratat cu Soratel a dat produc¡ii superioare cu 14% grâului tratat cu alt fungicid concurent pe bazå de protioconazol.

Noi produse din gama Asorbital sunt ¿i fungicidele Avastel, Forapro, Maganic, care con¡in ¿i alte substan¡e active, pe lângå protioconazol.

Majoritatea europenilor consider\

tranzi]ia verde trebuie gr\bit\

93% dintre europeni considerå cå schimbårile climatice sunt o problemå serioaså cu care se confruntå lumea, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat joi, 20 iulie, în cadrul cåruia au fost chestiona¡i 26.358 de cetå¡eni ai Uniunii din diferite grupuri sociale ¿i demografice, din toate cele 27 de state membre, în perioada 10 mai - 15 iunie 2023. Peste jumåtate dintre responden¡i considerå cå tranzi¡ia cåtre o economie verde ar trebui acceleratå, ca råspuns la cre¿terile pre¡urilor la energie ¿i la dificultå¡ile legate de aprovizionarea cu gaze dupå invazia Rusiei în Ucraina.

Sondajul îi serve¿te de minune vicepre¿edintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, unul dintre pu¡inii oficiali europeni care insistå pe accele rarea implementårii Pactului Verde, în condi¡iile în care tot mai mul¡i

europarlamentari încep så în¡eleagå cå impactul accelerårii ar putea fi devastator pentru fermele europene.

Cum costul Eurobarometrului a fost achitat de Comisia Europeanå, nu e de mirare cå ¿i întrebårile au fost formulate astfel încât så genereze anumite råspunsuri.

Conform aceluia¿i Eurobarometru, 73% dintre europeni sunt de acord cå daunele cauzate de schimbårile climatice sunt mult mai mari decât investi¡ia necesarå pentru o tranzi¡ie ecologicå. Iar 75% dintre europeni sunt de acord cå ac¡iunea privind clima va duce la inovare.

88% sunt de acord cå emisiile de gaze cu efect de serå ar trebui reduse la minimum, compensând în acela¿i timp emisiile råmase pentru ca UE så fie neutrå din punct de vedere climatic

pânå în 2050. Iar un procent aproape similar (87%) considerå cå este important ca UE så stabileascå obiective ambi¡ioase pentru a cre¿te eficien¡a energiei regenerabile, încurajând cetå¡enii så-¿i izoleze locuin¡ele, så insta leze panouri solare sau så cumpere ma¿ini electrice.

ªapte din zece responden¡i (70%) considerå cå reducerea importurilor de combustibili fosili poate cre¿te securitatea energeticå ¿i poate aduce Uniunii avantaje economice.

În medie, peste o treime dintre europeni ¿i mai mult de jumåtate dintre cetå¡enii statelor din sudul continentului se simt expu¿i personal la riscuri ¿i amenin¡åri legate de mediu ¿i climå.

Starea câmpului> Produc]ii sub a[tept\ri [i culturi calamitate de secet\

Anul agricol 2022/2023 este secetos în jumåtatea de est a ¡årii, mai secetos decât a fost sezonul precedent. Irigarea culturilor de toamnå a devenit indispensabilå la grâu, orz ¿i rapi¡å. La neirigat, produc¡iile sunt clar sub mediile multianuale, respectiv între 1,5 ¿i 5 t/ha la grâu, între 2 ¿i 6 t/ha la orz, 1,5-2,5 t/ha la rapi¡å. Aceste produc¡ii sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor, mai ales cå înfiin¡area culturilor s-a fåcut cu îngrå¿åminte achizi¡ionate la pre¡uri foarte mari. Mai grav, culturile de primåvarå sunt deja calamitate pe largi suprafe¡e, iar ¿efii de asocia¡ii ale fermierilor vorbesc de falimente în maså ¿i afirmå råspicat: fårå iriga¡ii nu se mai poate face agriculturå profitabilå!

neirigat este calamitat total

Theodor Ichim, pre¿edintele APA

Dobrogea, spune cå în rândul membrilor asocia¡iei produc¡iile au fost între 2 ¿i 5 t/ha la orz, între 2 ¿i 5 t/ha la grâu, iar la rapi¡å între 1,5 ¿i 2,5 t/ha.

În ferma sa de 3.000 de ha, Ichim se afla la finalul recoltatului la grâu ¿i spera så se închidå cu o medie de 5 t/ha (cu varia¡ii între 3,5 ¿i 6,8 t/ha), superioarå celei din vecinåtå¡i, în condi¡iile în care a folosit tehnologii de fertilizare ¿i protec¡ie a plantelor specifice culturilor organice. Produc¡ii similare a ob¡inut la orz, din cauza unor sole semånate în afara epocii optime, întârzierea fiind cauzatå de imposibilitatea pregåtirii terenului prea uscat.

"Floarea-soarelui nu cred cå vom recolta mai mult de 1,5 - 2 t /ha. Iar porumbul în Dobrogea se usucå, nu va da nimic. Mi s-ar fi uscat ¿i soia, dar sper så o salvez cu iriga¡iile pe care må stråduiesc så le pornesc zilele acestea. Am pu¡ forat la peste 250 de metri

adâncime, am avut ceva probleme cu alimentarea cu energie electricå, se pare cå s-a rezolvat”.

În Bårågan, furnizorii de inputuri sunt în tensiune

Silviu Mihai, pre¿edinte ACCPT Ialomi¡a, constatå cå ¿i în Bårågan produc¡iile sunt sub mediile multianuale.

“Am auzit ¿i de 3 t/ha la grâu. În orice caz, la neirigat, media pe ferme nu cred cå sare de 5 t/ha. ªi rapi¡a a fost sub a¿teptåri, între 2,5 ¿i 3,5 t/ha.

Culturile de primåvarå aratå prost. Porumbul neirigat nu va såri de 3 t/ha. Putem vorbi, din nou, de culturi calamitate de secetå. Consider cå fårå iriga¡ii nu se mai poate face agriculturå în Bårågan”.

În ferma proprie (Silcomar, 1.500 ha), Mihai a închis pe 5,2 t/ha pe platforma de la Ziua Grâului - cea mai slabå produc¡ie dintre toate solele, fiindcå acolo au cåzut ¿i cele mai pu¡ine precipita¡ii (174 de litri în perioada 1 octombrie - 16 iunie). Înså media pe toate cele

500 ha cultivate cu grâu a fost de 6,5 t/ha, iar produc¡ia maximå a fost cu soiul Ultim, de la KWS, la irigat - 9.750 kg/ha. Varia¡iile la neirigat au fost foarte mari, chiar între sole apropiate: aici 7,5 t/ha, dincolo 5,5 t/ha.

La rapi¡å, verdictul combinei a fost de 3,3 t/ha pe 370 ha. O medie foarte bunå, în condi¡ii de neirigat. Înså fluctua¡iile au fost foarte mari, ca ¿i în cazul grâului, între 2,3 ¿i peste 4 t/ha.

Din fericire, Silviu Mihai are la irigat mare parte din suprafa¡a cultivatå cu porumb. Anul acesta mai finalizeazå un proiect de iriga¡ii ¿i va mai iriga încå 100 de hectare. Cu totul, ajunge la 940 de ha irigate - aproape douå treimi din suprafa¡a fermei.

“Cu floarea sper så ob¡in 2 t/ha, poate mai mult cu pu¡in noroc. Înså, la neirigat, porumbul e pierdut. Adicå, nu ¿tiu dacå voi scoate 3 t/ha. La irigat, porumbul aratå excep¡ional. Practic, e o situa¡ie similarå cu cea din iulie 2020”. Produc¡iile mici coincid cu pre¡urile mici de valorificare prin

În Dobrogea, porumbul

raportare la costuri. Pu¡ini fermieri reu¿esc så-¿i recupereze investi¡iile ¿i så-¿i achite datoriile.

“Deja situa¡ia scâr¡âie råu, mul¡i fermieri au dificultå¡i så continue. Sunt doi ani la rând de produc¡ii mici, creditele trebuie achitate, iar firmele de inputuri nu mai sunt dispuse la concesii. La ultima licita¡ie a Asocia¡iei, din iunie, pre¡urile au fost foarte bune, înså s-a våzut o reticen¡å a furnizorilor în a da cantitå¡i mari, pe datorie”.

Singura veste bunå este cå, pe fondul blocårii de cåtre Rusia a exporturilor de cereale din Ucraina pe mare, pre¡urile au început så creascå.

“Acum o såptåmânå kilogramul de grâu era 93 de bani, acum e 96-97”.

Fermierii din Bråila au ajuns la fundul sacului

Bogdan Furfuricå, pre¿edintele APA Bråila, raporteazå produc¡ii la rapi¡å între 1,5 ¿i 3,5 t/ha, cele maxime fiind ob¡inute doar la irigat. Orzul a dat între 2-4,5 t/ha la neirigat, respectiv între 5 ¿i 8,5 t/ha la irigat. Grâul între maxim 4 t/ha la neirigat ¿i 7-8 t/ha la irigat.

Dezamågirea cea mare a fost la rapi¡å, care în primåvarå aråta foarte

bine, dar produc¡iile nu au fost cele preconizate. Cauzele presupuse sunt înghe¡urilor din luna mai, din timpul înfloritului, urmate de deficitul de precipita¡ii.

Situa¡ia este mult mai proastå în cazul culturilor de primåvarå.

“Cine nu irigå porumbul, nu face niciun bob. Daunå totalå. Nu se face nici soia, iar la floare ne a¿teptåm la maxim 1 t/ha. Deficitul cumulat de precipita¡ii este foarte mare. În zonå, în ultimii patru ani au cåzut doar circa 700 de l/ha, în condi¡iile în care un minim anual necesar este de 400 l/ha”.

Furfuricå irigå aproape 600 de hectare, adicå mai bine de jumåtate din suprafa¡a fermei sale de 1.000 ha. Irigå 250 ha de porumb, 70 ha de soia ¿i a irigat jumåtate din suprafa¡a cu grâu. La rapi¡å a irigat pu¡in ¿i o suprafa¡å de doar 40 ha, a¿a cå media produc¡iei e de 2,5 t/ha.

“Suntem la a patra apå la porumb. ªi nu pot så zic cå e grozav. E mai bine doar prin compara¡ie cu cel de anul trecut, când nu am putut da decât douå ape, din cauza unor repara¡ii pe canalul de aduc¡iune, ¿i am scos o medie de numai 1,1 t/ha”.

Cum-necum, cu iriga¡ii o mai sco¡i la capåt. Fårå ele e¿ti “mâncat”.

“Am fermieri în jur care nu au iriga¡ii.

¿i må uitam din combinå, în timp ce recoltam, cå nu au produc¡ii, de¿i au fåcut tehnologie, au cheltuit. Creditorii bat la u¿å ¿i î¿i cer banii. Nu ¿tiu cum vor putea fi plåti¡i, cum se va putea reechilibra balan¡a financiarå. Nu mai vorbesc de faptul cå unii au vândut anticipat cantitå¡i pe care nu le-au realizat...”.

În Vrancea, doar asigurårile te scapå de faliment

Jude¡ul Vrancea e împår¡it în douå zone, anul acesta, din punctul de vedere al regimului de precipita¡ii ¿i deci al produc¡iilor, spune Teofil Dascålu, pre¿edinte ACCPT. Sud-estul învecinat cu Gala¡i, Bråila ¿i Buzåu e grav afectat de secetå, iar produc¡iile sunt foarte mici la culturile de toamnå neirigate, culturile de primåvarå fiind calamitate. Jumåtatea nordicå, dinspre Bacåu, a mai beneficiat de câteva ploi ¿i recoltele la grâu, orz ¿i rapi¡å sunt ceva mai însemnate, chiar dacå sub media multianualå, în vreme ce porumbul aratå ca ¿i când ar putea da 3-4 t/ha la neirigat, iar floarea-soarelui 1,5-2 t/ha. Suprafe¡ele irigate sunt foarte mici6.500 de ha în tot jude¡ul. Din acestea,

Gålå¡enii au råmas fårå iriga¡ii în momentul cel mai critic

Pavel Vlad, administratorul fermei LaCombine din Piscu, Gala¡i, de¡ine pre¿edin¡ia rotativå a Clubului Fermierilor Români (CFRo). Cunoa¿te bine situa¡ia din jude¡ul såu ¿i spune cå lucrurile stau chiar mai prost decât în Bråila.

“Produc¡iile în zona noastrå sunt de 1,5-2 t/ha la grâu neirigat, pânå la 4-5 t/ha, pe alocuri 6 t/ha, acolo unde s-a irigat mai bine. Din câte ¿tiu, în Vaslui lucrurile stau ¿i mai prost, în Bråila ceva mai bine. Nici în Vrancea situa¡ia nu e grozavå. Iar la culturile de primåvarå e jale. Am venit acum douå zile din

Bucure¿ti ¿i am våzut cå toate câmpurile dintre Slobozia ¿i Bråila sunt pârjolite”.

În ferma sa de 1.800 de ha a reu¿it så irige cam 80% din grâu ¿i ob¡ine o medie de 5,5 t/ha. Pe solele neirigate, produc¡ia nu a “sårit” de 2,5 t/ha.

Suprafa¡a irigabilå a fermei e de 1.600 de ha. Teoretic, ar putea iriga integral soia ¿i 90% din suprafa¡a cu porumb. Practic, arareori se întâmplå så aibå apå pe canal, pentru toate instala¡iile în func¡iune. De pildå, acum, tocmai a råmas fårå apå pentru 500 de hectare de porumb.

“Chiar ieri s-a produs un incendiu la Sta¡ia Vânåtori - Câmpia Covurlui, care pompeazå apa pentru 80.000 de hectare. Se pare cå s-a produs un scurtcircuit pe cablurile Electrica, care nu erau izolate cum trebuie. Mai devreme de douå såptåmâni nu se va putea repune sta¡ia în func¡iune ¿i exact acum este perioada de consum maxim”.

La Sta¡ia Câmpia Covurlui sunt necesare lucråri capitale, dar s-a investit cu ¡ârâita în ultimii ani ¿i avariile se ¡in lan¡. Un accident aproape similar s-a produs ¿i anul trecut, tot în plinå campanie.

1.500 sunt ale grupului Frizon, administrat de Dascålu, care de curând ¿i-a crescut suprafa¡a la peste 4.000 de ha, prin preluarea unor ferme învecinate mai mici, ajunse în pragul falimentului.

“Am finalizat recoltatul. Produc¡iile: la grâu 4,2 t/ha, iar la rapi¡å 2,5 t/ha, în contextul în care am ¿i dat o apå. Cam acestea sunt produc¡iile medii în fermele comerciale din jude¡. La orz s-au recoltat între 4,5 ¿i 5 t/ha”.

Din cele 1.500 ha irigabile, 300 de ha au fost cu grâu dur, 500 ha cu soia, iar restul porumb. Soia aratå de 5 t/ha, porumbul de 14-15 t/ha. Înså, la porumb, media fermei va fi, probabil, de 5 t/ha, deci sub pragul de profitabilitate. Înså Dascålu e lini¿tit.

“Må bucur cå este al patrulea an consecutiv în care îmi asigur complet culturile ¿i se dovede¿te a fi o solu¡ie câ¿tigåtoare. Existå companii globale ca Munich Re, Axa Climate, Generali Londra etc. care fac în toatå lumea asiguråri de tip all-risk. ªi sunt 4-5 brokeri care intermediazå asemenea asiguråri. Costul este de 80 de euro/ha, din care acum 75% se subven¡ioneazå. În 2020 am fost despågubit de asigurarea privatå cu 1,5 milioane de euro, în 2021 cu 300.000 de euro. Anul trecut am ales op¡iunea despågubirilor de la stat pentru cå era mai rentabil ¿i am primit un discount suplimentar la asigurarea pentru anul acesta”.

O altå solu¡ie pentru men¡inerea profitabilitå¡ii este plantarea de perdele forestiere. Dascålu a înfiin¡at, în ultimii trei ani, 120 de ha cu glådi¡å, porumbar, vi¿in sålbatic, måce¿i.

“Sunt extraordinare. Aveam cam 100 de ha de perdele plantate înainte de 1990, iar zona aceea are cu 30-40 de mm de precipita¡ii în plus fa¡å de restul fermei. Înså e o problemå: prime¿ti subven¡ie/ha, înså doar dacå folose¿ti o singurå specie (salcie sau plop energetic). E foarte negativ aspectul, fiindcå elimini biodiversitatea. Deocamdatå am avut în¡elegere de la APIA pentru anul acesta ¿i nu am pierdut subven¡ia. Dar încercåm så modificåm legisla¡ia prin FAPPR”.

ACCPTGrânariiIa¿i are o nouå conducere, dupå plecarea fostului pre¿edinte Emil Bålteanu.

În Consiliul Director, media de vârstå a scåzut sim¡itor: 10 dintre cei 15 membri au sub 40 de ani. Între tineri e ¿i Cristian Stoica, pre¿edintele organiza¡iei, administrator al fermei de 450 ha La Bunici SRL, din Gropni¡a.

“Produc¡iile sunt foarte neomogene. La rapi¡å, variazå între 1,5 ¿i 3,5 t/ha, probabil cu o medie de 2,5 t/ha. La orz ¿i grâu media e între 4 ¿i 5 t/ha, cu minime de 3 t/ha ¿i maxime de 6 t/ha. Dar mai avem cel pu¡in o såptåmânå de recoltat, iar dacå vine o furtunå nici aceste cifre nu mai sunt sigure. Mai sus de noi, în Boto¿ani ¿i Suceava, campania abia a început, deci va mai dura 10-15 zile, dacå nu vor încurca ploile”, spune Stoica.

În ferma proprie, la rapi¡å s-a închis cu o medie de 3 t/ha, iar la grâu sperå la 5 t/ha.

“Culturile de primåvarå aratå bine, dar ce va urma în luna iulie e crucial, fiindcå are loc polenizarea. Cu 30 de l/ha cred cå lucrurile se vor a¿eza bine în zona noastrå. Înså spre Roman situa¡ia e mai proastå. Acolo plouå, de regulå, mai mult, iar produc¡iile le depå¿esc pe ale noastre, înså acum au probleme. Chiar ¿i la 10 km de ferma mea nu a plouat aproape deloc ¿i situa¡ia e gravå”.

În linii mari, produc¡iile sunt superioare celor de anul trecut, înså, având în vedere pre¡urile la care pot fi valorificate, economic situa¡ia s-a înråutå¡it. Pe acest fond, despågubirile pentru seceta de anul trecut au fost trunchiate, planeazå incertitudini legate de subven¡iile pentru asig-

uråri ¿i de facilitå¡ile fiscale care au permis cre¿terea salariilor.

Stoica vede probleme în special în rândul fermierilor medii, de câteva sute de hectare.

“Multe au fost înghi¡ite deja de altele mai mari, în general cu capital stråin. Fermele mici, de 30-50 ha sunt într-o situa¡ie ceva mai bunå, beneficiind de un regim fiscal mai permisiv ¿i de faptul cå nu au angaja¡i ¿i deci salarii de plåtit”.

Vicepre¿edintele g rânarilor, Tiberiu Stan, sus¡ine cå nu face profit, de¿i produc¡iile sale sunt chiar peste media zonei.

“La grâu încå recoltez. Estimez cå voi închide între 5 ¿i 6 t/ha. La rapi¡å probabil peste 3 t/ha. Sunt mul¡umit, chiar dacå sunt produc¡ii sub media multianualå, dupå ce, în primåvarå, pårea cå vor fi semnificativ mai mari. Înså, lunile mai ¿i iunie au fost secetoase. Am avut ¿i douå sole unde au cåzut ceva ploi ¿i acolo produc¡ia la grâu a ie¿it de 7,8 t/ha. Cu 5 t/ha la grâu ¿i 3 t/ha la rapi¡å nu fac profit. În co¿ul cheltuielilor au intrat pre¡urile mari ale îngrå ¿åmintelor pentru culturile de toamnå, majoråri de pre¡uri la semin¡e ¿i produse de protec¡ie a plantelor (în special erbicide), cre¿te rea salariilor pentru acoperirea infla¡iei, cre¿terea arendei”.

Pânå anul trecut, Tiberiu Stan î¿i echilibra balan¡a cu hedging pe burså, înså, dupå un început promi¡åtor, a constatat cå putea intra în complica¡ii nedorite ¿i a renun¡at.

“Am separat total activitatea pe burså de cea în fermå. Acum am cont pe persoanå fizicå ¿i doar speculez oportunitå¡i. Chiar ¿i a¿a, e o activitate foarte stresantå”.

¥n Ia¿i, soarta culturilor de primåvarå se decide zilele astea

Microstar Care [i Pannon Starter Rolul îngr\[\mintelor starter

Schimbårile climatice sunt din ce în ce mai resim¡ite în agricultura de azi. Majorarea temperaturii medii anuale, accentuarea deficitului de apå în sol, accelerarea ciclurilor de evolu¡ie ale insectelor, care dezvoltå mai multe genera¡ii pe an, utilizarea intensivå a pesticidelor ¿i cre¿terea rezisten¡ei dåunåtorilor la substan¡ele active, stabilirea rota¡iei din asolamente ¿i al¡i factori inopina¡i influen¡eazå momentul ¿i condi¡iile înfiin¡årii culturilor de toamnå (cereale, rapi¡å). Sunt situa¡ii nefavorabile ce impun chiar ¿i decalarea epocii de semånat, proces care "gråbe¿te" plantele så parcurgå fenofazele de început sårind peste etape vitale.

Toate acestea afecteazå cultura în primele stadii, când planta este vulnerabilå ¿i are nevoie, pe lângå regimul hidric echilibrat, de un aport optim de macroelemente (NPK), magneziu, sulf ¿i zinc. Din acest motiv, fermierii trebuie så se gândeascå la un plan de siguran¡å, ca så sus¡inå startul reu¿it al culturii de cereale sau rapi¡å de toamnå, astfel încât plantele så recupereze rapid deficitul de nutrien¡i, så dezvolte un sistem radicu-

lar sånåtos ¿i så porneascå în vegeta¡ie fårå caren¡e nutri¡ionale. Aici intervine rolul major al îngrå¿åmintelor starter, care oferå un impuls nutritiv culturilor la însåmân¡are.

Din aceastå categorie, fertilizan¡ii microgranula¡i Microstar Care ¿i Pannon Starter asigurå o aplicare ultra-localizatå, odatå cu însåmân¡area într-o singurå trecere, direct în brazdele de semin¡e. Granulele au acela¿i con¡inut de substan¡å activå, iar rezervele nutritive sunt repartizate unitar cåtre semin¡e. Influen¡eazå astfel råsårirea, aceasta fiind rapidå ¿i uniformå. Cel mai important avantaj este cre¿terea disponibilitå¡ii fosforului pentru tine rele plante, granulele fiind aplicate la o distan¡å foarte micå de semin¡e; astfel, ele au capacitatea så absoarbå acest element cu mobilitate foarte reduså în sol.

Îngrå¿åmintele starter nu oferå doar beneficiul furnizårii de nutrien¡i, ci cresc,

de asemenea, capacitatea plantelor de a absorbi substan¡ele utile din sol. Dupå aplicarea fertilizan¡ilor microgranula¡i, se înregistreazå o înrådåcinare puternicå a plantelor ¿i o dezvoltare intenså a sistemului radicular, care va explora mai rapid un volum mai mare de sol, în cåutarea nutrien¡ilor ¿i apei. Efectul? Plantele manifestå o toleran¡å superioarå la stresul climatic sau fiziologic, având o pornire în vegeta¡ie acceleratå ¿i reu¿esc så recupereze deficien¡ele nutri¡ionale cauzate de depå¿irea epocii de semånat.

Microstar Care - fertilizant starter cu douå tehnologii integrate Fertilizant starter microgranulat foarte performant, Microstar Care ocupå tot mai mult teren datoritå rezul tatelor foarte bune la culturile de toamnå, dar ¿i la porumb, floarea-soarelui, cartof sau sfeclå de zahår. Se prezintå sub formå de granule uniforme, solubile în apå, cu dimensiuni de 0,5 -1 mm, ce se încorporeazå în brazdå la semånat.

Datoritå preciziei aplicårii, Microstar Care are multiple puncte de contact cu semin¡ele, cårora le furnizeazå azot,

la culturile de toamn\

sionând productivitatea plantelor de culturå. Granulele fine au diametrul de 0,4-0,6 mm ¿i asigurå o aplicare uniformå. Cu 40% con¡inut de anhidridå fosforicå P2O5 solubilå în apå, ce se disponibilizeazå gradual, conform curbei de absorb¡ie a plantei, produsul ajutå la formarea unui sistem radicular puternic.

fosfor, magneziu, sulf ¿i zinc. Produsul înglobeazå douå tehnologii inovative:

1. Tehnologia de Men¡inere a Fosforului TPP, care spore¿te biodisponibilitatea acestui macroelement pentru plantå. TPP reduce posibilitatea ca fosforul så fie fixat în sol prin reac¡ii chimice cu elemente cationice (fier, aluminiu sau mangan). Aten¡ia acordatå men¡inerii fosforului se explicå prin faptul cå acest macroelement imobil în sol este disponibil în concentra¡ie foarte micå în mod natural, dar ¿i foarte dificil de absorbit. Fosforul este indispensabil mai ales în primele fenofaze, deoarece are un rol major în formarea sistemului radicular al plantei. Fertilizantul starter Microstar Care con¡ine 43% anhidridå fosforicå P2O5 solubilå în apå, cu care completeazå necesarul de fosfor în perioadele critice de la înfiin¡area culturii, fiind un ajutor util ¿i în situa¡iile defavorabile, cu secetå ¿i lipså de precipita¡ii.

2. Inova¡ia Acrecio stimuleazå metabolismul radicular ¿i accelereazå dezvoltarea rådåcinilor, cårora le måre¿te capacitatea de absorb¡ie. Acrecio este un instrument care optimizeazå poten-

¡ialul plantelor de a asimila ¿i valorifica nutrien¡ii la un nivel superior. Datoritå inova¡iei Acrecio , Microstar Care cre¿te vigoarea plantelor, limitând ac¡iunea factorilor de stres asupra lor (secetå, salinitate, înghe¡, stres fiziologic etc). Aceste beneficii se datoreazå compozi¡iei complexe din ACRECIO, cu 4 ingrediente active: acid humic, L-Triptofan pur, L-Methioninå purå ¿i biostimulatorul Acreciactiv (o moleculå special creatå pentru dezvoltarea radicularå).

La cereale ¿i rapi¡å de toamnå, Microstar Care se aplicå în dozå de 20 - 40 kg/ha la semånat. Datoritå agen¡ilor chimici din componen¡å, nu råmân reziduuri de praf ¿i nu existå riscul de blocare al utilajului.

Îngrå¿åmântul microgranulat

Pannon Starter Calitate ¿i eficien¡å

Cu un coeficient de utilizare de 100%, Pannon Starter creeazå o sferå de nutri¡ie în jurul semin¡ei, stimulând råsårirea rapidå ¿i uniformå ¿i impul-

Pannon Starter împiedicå apari¡ia deficien¡elor nutritive în primele stadii de cre¿tere. Produsul furni zeazå se min ¡elor ¿i un con¡inut echilibrat de azot (pentru dezvoltarea în ansamblu a culturii ¿i optimizarea produc¡iilor), sulf (care, în sinergie cu azotul, sus¡ine sinteza proteinelor ¿i determinå cantitatea ¿i calitatea elementelor de produc¡ie) ¿i zinc (care stimuleazå produc¡ia de energie a plantei ¿i måre¿te rata de asimilare a azotului).

Doza de Pannon Starter recomandatå la culturile de toamnå (cereale, rapi¡å) este de 20 kg/ha, odatå cu însåmân¡area, într-o singurå trecere, direct în brazdå cu microgranulatorul. Produsul nu con¡ine praf ¿i nu formeazå conglomeråri care så blocheze utilajul.

Atât Microstar Care, cât ¿i Pannon Starter sunt oferite la pachet cu un aplicator marca APV. Mai multe detalii pot fi furnizate de cåtre reprezentan¡ii de vânzåri Kwizda Agro Romania.

Satu Mare> un an foarte bun, dar cu pre]uri foarte proaste

E o perioadå de foc, în luna iulie, în agricultura din Satu Mare, de¿i temperaturile sunt mai atenuate, de 27-28 grade. Fermierii se luptå så termine seceri¿ul la grâu. Mai mult, la mijlocul lunii, au cåzut ploi de 10 litri/mp, într-o zi, iar în altå zi, chiar 25 de litri pe metru påtrat.

Ioan Cioltean, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Satu Mare, spune cå, din punctul de vedere al umiditå¡ii, situa¡ia este bunå în agricultura såtmåreanå.

“La noi nu e råu. A fost un pic deficit de apå numai într-o zonå, dar a plouat ¿i s-a echilibrat situa¡ia. Ståm bini¿or în general”, a spus Cioltean.

Recoltarea grâului merge bine, de¿i a început pu¡in mai târziu, iar produc¡iile sunt mul¡umitoare.

La grâu, produc¡iile medii sunt cuprinse între 5 ¿i 6 tone la ha. Sunt ¿i fermieri cu vârfuri de 7 - 8 tone/ha, mai ales cei care au aplicat tehnologii superioare. Cioltean spune cå nu a auzit de vreun agricultor din jude¡ så recolteze sub 5 tone de grâu.

“În Satu Mare, este bine. Så speråm cå nu vor fi calamitå¡i de grindinå sau de secetå. Dacå Cel de Sus se mai îndurå cu ni¿te ploi pentru culturile înfiin¡ate în primåvarå, ar fi perfect. În 2023, vorbim de un an total diferit fa¡å de 2022, când porumbul ¿i floarea au fost calamitate de secetå”, a concluzionat directorul DAJ.

La rapi¡å produc¡ia medie e de 3.500 - 4.000 kg pe ha. Fermierii sperå så mai vinå ploile, în iulie ¿i august, fiindcå nu

se poate spune cå, astfel, culturile sunt la adåpost, cå e târziu de evenimente negative, de posibile calamitå¡i.

Mai existå o lunå jumate - douå pânå la recoltarea culturilor de primåvarå, iar Cioltean este de pårere cå plantele încå mai au nevoie de apå din când în când, fiindcå bobul trebuie så se umple ¿i så se împlineascå. Floarea-soarelui e înfloritå, porumbul are chiar 2,5 metri înål¡ime ¿i evolueazå foarte bine. În luna iulie, situa¡ia culturilor de primåvarå e foarte bunå. Sunt speran¡e la produc¡ii bune, în toamna anului 2023.

Cioltean spune cå se teme så nu aparå vreo secetå cruntå ¿i prelungitå, cu temperaturi mari. Atunci porumbul nu ar mai lega ¿i nici nu se va mai putea umple boabele. De asemenea, floareasoarelui ar råmâne cu boabele ¿i¿tave, goale.

Raportat la 2022, produc¡ia de grâu este mai bunå în 2023. Anul trecut, în medie s-au ob¡inut 5.100 de kg la hectar, iar în 2023 se apropie de 6.000 kg la hectar.

Calitå¡ile grâului în Satu Mare sunt foarte bune, fiindcå nu au fost ploi care så afecteze bobul. Se vorbe¿te chiar de

ogreutate hectolitricå de 88%.

Bineîn¡eles cå au fost ¿i perioade secetoase, dar, pe fondul unei bune aprovizionåri cu apå, grâul a evoluat perfect. A avut condi¡ii foarte bune de dezvoltare ¿i de împlinire a bobului. A fost apå în sol. Nu a dus lipså de umezealå, iar ploile nu l-au afectat, fiindcå nu au fost multe.

A existat o perioadå benefic grâului ¿i de aceea s-a dezvoltat ¿i are ¿i calitå¡i bune. Pre¡ul la grâu este slab, în jur de 80 de bani. Totu¿i, la nivelul bun al produc¡iei anul acesta, 80 de bani e acoperitor pentru cei care au avut rezultate superioare, dar nu se poate vorbi de profituri, fiindcå inputurile au fost foarte scumpe.

Se fac ¿i contracte, dar mai pu¡in. Producåtorii acceptå tranzac¡ii de obicei în contrapartidå cu furnizorii de inputuri. Fermierii î¿i plåtesc cu cereale datoriile. Cioltean a explicat cå multina¡ionalele acceptå ¿i oferå tot ce au nevoie fermierii pentru a înfiin¡a culturile, dar în contrapartidå cu cereale, cu produse agricole.

Gheorghe MIRON

Ploile excesive au diminuat calit\]ile grâului în Timi[

Fermierii din Timi¿ sus¡in cå, de¿i în 2023 produc¡iile la grâu sunt bune, în ceea ce prive¿te calitå¡ile de panifica¡ie sunt cele mai slabe din ultimii trei ani. De aici ¿i pre¡ul scåzut. Cauza principalå o reprezintå ploile foarte puternice

¿i mult prea dese, chiar zilnice, care au culcat plantele la påmânt pe sute de hectare.

Alexander Degianski, care adminstreazå 5.000 de ha de teren agricol în Timi¿ ale unui concern din Belgia, întinse pe cinci localitå¡i - Giulvåz, Poeni, Otelec, Peciu Nou ¿i Livezile, a explicat cå masa hectolitricå este slabå, între 72 - 77. În mod normal ar trebui så plece de la 77% ¿i så ajungå la 82%.

Din påcate, anul acesta, calitå¡ile grâului sunt mai slabe tocmai din cauza ploilor pe care fermierii (dar ¿i plantele) de obicei le doresc atât de mult. Numai într-o lunå a plouat 200 de litri pe metru påtrat în Timi¿.

Anul acesta ploile au fåcut råu, cå au fost prea multe, iar în 2022, au fåcut tot råu, cå nu au venit. Precipita¡iile excesive au redus ¿i calitå¡ile orzului, cu consecin¡a pre¡ului foarte slab, 0,65 lei.

¥n toatå zona de vest (Timi¿, Arad, Bihor, Satu Mare ¿i Cluj) pre¡ul la grâu este foarte mic, 0,8 lei kg, din cauza masei hectolitrice scåzute.

“Anul 2023 este un an dificil pentru cultura grâului, atât din punctul de vedere al calitå¡ii, cât ¿i al desfacerii. Pia¡a cerealelor nu merge în favoarea fermierilor, în interesul lor, ci împotriva lor. Pia¡a cerealelor e la påmânt. Fer -

mierii se aflå într-o situa¡ie dificilå, fiindcå traderii fac ce vor ei”, a aten¡ionat Degianski. El crede cå un pre¡ bun la grâu este de pânå la 1,20 -1,30 lei.

Degianski ar mai vrea så se interzicå în continuare intrarea pe pia¡a din România a cerealelor din Ucraina.

“În al doilea rând, trebuie så existe ¿i alternative la oferta multina¡ionalelor: mori române¿ti care så proceseze cerealele”.

Degianski a adåugat cå problema cea mare este faptul cå grâul ¿i alte produse agricole pe care fermierii români le produc ajung tot la multina¡ionale.

“Acest lucru nu este benefic pentru func¡ionarea corectå a pie¡ei. Trebuie så existe ¿i alternative. Fiind pu¡ini jucåtori pe pia¡å, atunci ei dicteazå ce vor. Impun pre¡ul pe care îl doresc în interesul lor ¿i în detrimentul fermierilor români”.

Fermierii depun eforturi uimitoare pe câmp, fac investi¡ii mari în tehnologii ¿i în utilaje agricole permformante, cu un scop: så ob¡inå produc¡ii agricole mari, så î¿i scoatå cheltuielile ¿i så

ob¡inå ¿i profit.

Degianski mai observå ¿i cå între pre¡ul actual pe care îl oferå comercian¡ii ¿i pre¡ul la burså diferen¡a este foarte mare.

“Asta må duce cu gândul la faptul cå existå în¡elegere între ei, de tip cartel, iar asta este extrem de grav ¿i statul ar trebui så intervinå, så controleze situa¡ia”.

Anul acesta, produc¡ia de rapi¡å o va vinde, iar grâu ¿i orzul le va påstra mai mult, pânå va cre¿te pre¡ul. La orz, produc¡ia medie este sub 5 tone la hectar. E un dezastru anul acesta. Pre¡ul e ¿i mai slab ca la grâu, 0, 65 de lei.

“Singura culturå care ne va aduce profit este rapi¡a. Produc¡ia este bunå, aproape patru tone la hectar, iar dacå pre¡ul ar fi 2 lei, ar acoperi costurile ¿i chiar ar ie¿i profit”, este de pårere Alexander Degianski, care a cultivat aproape 1.000 hectare de rapi¡å ¿i 1.500 ha de grâu.

Gheorghe MIRON

Alexander Degianski

Rapsan 500 SC [i Fitofop> Puterea erbicid\rii mixte la rapi]\

¥n curând se då startul pentru înfiin¡area culturilor de rapi¡å 2024. Dupå un an favorabil pentru aceastå culturå în România, cu o produc¡ie pe care Comisia Europeanå a estimat-o la 2,2 milioane tone, un loc frunta¿ în UE la export ¿i o suprafa¡å cultivatå de aproximativ 603 mii ha, existå toate premisele ca, ¿i în urmåtorul sezon, rapi¡a de toamnå så fie în aten¡ia fermierilor.

Managementul buruienilor, ca parte integratå a lucrårilor agrotehnice de toamnå, este esen¡ial pentru o culturå de rapi¡å profitabilå. Rapi¡a de toamnå este predispuså la un grad mare de îmburuienare cu specii variate, în func¡ie de specificul pedoclimatic al solei. Prin utilizarea îngrå¿åmintelor de sol ¿i a fertilizan¡ilor în tehnologie, facilitåm ¿i accesul mai rapid al buruienilor la resurse nutritive.

O erbicidare defectuoaså sau întârziatå poate conduce, în primul rând, la o concuren¡å acerbå pentru resurse ¿i alte pagube conexe: crearea unui mediu favorabil de dezvoltare pentru boli ¿i dåunåtori sau ob¡inerea unei produc¡ii cu un grad ridicat de impuritå¡i, cauzatå de prezen¡a unor semin¡e cu formå ¿i dimensiune similarå (ex. turi¡a, Galium aparine), ce afecteazå calitatea recoltei ¿i reduce profitabilitatea.

Rapsan 500 SC - o for¡å

împotriva

dicotilelor la rapi¡å

Erbicid sistemic, Rapsan 500 SC are omologare exclusivå pentru combaterea

unui spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale în cultura de rapi¡å, fiind foarte selectiv cu plantele de culturå. Eficacitatea produsului se datoreazå substan¡ei active metazaclor (500 g/l), sub formå de suspensie concentratå (SC). Aceasta este preluatå radicular ¿i prin cotiledoane, blocând activitatea celularå a buruienilor. Este foarte eficient înainte de råsårire sau în primele fenofaze ale buruienilor, având efecte pe o duratå îndelungatå la sol, astfel încât asigurå protec¡ie culturii de rapi¡å ¿i împotriva noilor valuri de îmburuienare.

Rapsan 500 SC este o solu¡ie de bazå în programul de control al buruienilor la rapi¡å. Se recomandå aplicarea în dozå de 2 l/ha, preemergent dupå semånat, dar înainte de råsårire (BBCH 00 - BBCH 05) sau postemergent în stadiul de 1-2 frunze (BBCH 11 - BBCH 12), în func¡ie de gradul de îmburuienare ¿i tipul de buruieni ¡intå.

Fitofop - erbicid sistemic împotriva monocotilelor anuale

¿i perene

Erbicid graminicid sub formå de concentrat emulsionabil (EC), FITOFOP manifestå un mod de ac¡iune sistemic împotriva buruienilor monocotiledonate din cultura de rapi¡å, dar ¿i de floareasoarelui, soia, mazåre verde sau uscatå

¿i sfeclå de zahår. Modul eficient de ac¡iune este datorat substan¡ei active quizalofop - P - etil (50 g/l), care se absoarbe în plante la scurt timp dupå aplicare (cca o orå). Erbicidul este preluat foliar ¿i translocat prin xilem ¿i floem cåtre mugurii subterani ¿i cåtre vârfurile de cre¿tere ale buruienilor, distrugândule ¡esuturile meristematice. Drept urmare, buruienile ¡intå devin clorotice în 9-10 zile de la tratament ¿i, dupå aproximativ 20-25 zile, se usucå ¿i mor.

Fitofop este total selectiv cu plantele de culturå ¿i are eficacitate ridicatå inclusiv împotriva costreiului din rizomi (Sorghum halepense), o monocotilå foarte dificil de combåtut. Se aplicå o singurå datå pe sezon, în dozå de 1 - 1,5 l/ha ¿i un volum de solu¡ie de 200 - 400 l/ha, în func¡ie de specie ¿i de stadiul de vegeta¡ie. Nu se fac tratamente în perioadele cu precipita¡ii sau vânt, pentru evitarea driftului.

Pentru o reten¡ie superioarå a substan¡elor erbicide pe frunze ¿i o rezisten¡å mai mare la spålare, adåugarea adjuvantului Drill în mixul de tratare este o alegere avantajoaså.

Lan de rapi]\ cu mac ro[u (Papaver rhoeas) [i monocotile

Lan de rapi]\ cu alb\strea (Centaurea cyanus) [i mac ro[u (Papaver rhoeas)

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cartelurile procesatorilor omoar\ cooperativele

Tot mai frecvent, crescåtorii se plâng cå procesatorii “s-au vorbit” ca så nu dea niciunul un pre¡ mai mare pe lapte.

“Vorbitul” are efect devastator chiar ¿i asupra unor cooperative despre care ¿tiam cå func¡ioneazå în grafic.

“Degeaba avem noi ¿i cooperativå, ¿i fabricå...”, regretå Adriana Szekely, pre¿edinta cooperativei agricole TimLactAgro din jude¡ul Timi¿. “Pre¡ul este negociat împreunå cu Friesland

¿i cu Simultan, care au fåcut blat în acest an. Au redus pre¡ul laptelui de la 2,70 lei litrul la poarta fermei, cât am primit pânå în martie 2023, la 1,60 lei.”

Fluctua¡ia pre¡urilor supune fermele ¿i cooperativele la mari încercåri. Vine lapte din Ungaria foarte ieftin? Sau procesatorii transna¡ionali aduc înlocuitori mult mai ieftini pentru lapte ¿i cumpåråtorii såraci cumpårå orice pentru subzisten¡å? Sau s-a pråbu¿it atât de dramatic puterea de cumpårare a românilor?

“Prima datå, eu am intuit cå e vorba de cre¿terea stocurilor de produse la

procesatori, din cauza pre¡ului care a fost crescut la raft”, spune Adriana Szekely, pre¿edinta TimLactAgro. “A crescut pre¡ul materiei prime (laptele în acest caz), iar procesatorul a crescut pre¡ul conform pre¡ului materiei prime. În schimb, magazinele au crescut prea mult pre¡urile la raft. Produsele nu s-au mai vândut de pe raft. Pentru cå produsele nu se mai vindeau, procesatorii au fåcut stocuri ¿i, la un moment dat, au zis «Stop joc!». Nu mai puteau suporta pierderile. Eu a¿a cred cå s-a întâmplat.

ªi pentru unii, s-a terminat în aprilie, pentru al¡ii - în mai sau în iulie.”

Nu a participat la dialogul recent cu ex-premierul Nicolae Ciucå, unde Tim-

LactAgro a fost reprezentatå de Daniel Frei, pre¿edintele Uniunii de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Taurin, BOVICOOP.

Acea întâlnire a fost un e¿ec pentru fermieri, chiar dacå politicienii erau preocupa¡i så-¿i netezeascå imaginea. Dimpotrivå, lucrurile merg mai în jos.

“Nu vor avea efect nici måsurile de plafonare a pre¡urilor, crede Adriana Szekely. A scåzut la raft pre¡ul laptelui de 1,5% gråsime ¿i la iaurt, dar nu se vor mai comercializa. Mul¡i clien¡i au råmas fideli supermarketurilor. Din comoditate, fiindcå de acolo cumpårå de toate. Ei nu vor merge niciodatå så cumpere lapte de la dozator. Ei vor lua ce este mai ieftin de pe raft. Mu se vor uita cå este «båuturå din lapte», adicå suc de soia.”

Oricât ar pårea de nefiresc pentru o pia¡å liberå, probabil cå marii retaileri ar trebui determina¡i så accepte påtrunderea fermierilor cu dozatoare de lapte în marile magazine ¿i så existe astfel concuren¡å egalå.

“Retailerii nu ar accepta a¿a ceva. Legisla¡ia dozatoarelor e groaznicå. Cooperativa noastrå proceseazå foarte pu¡in lapte: numai cât se vinde, aproximativ 4.000 de litri pe zi. Nu mai mult.

Nu se vând produsele integrale fiindcå nu avem pia¡å de desfacere. Ne tot gândim så reorientåm vânzårile pentru cå noi am pornit cu vânzare prin retailerul tradi¡ional. Adicå merge agentul pe ruta de Timi¿oara - Lugoj ¿i intrå din sat în sat, din magazin în magazin ¿i

Adriana Szekely, pre[edinta TimLactAgro,Timi[

preia comenzile. A doua zi, ¿oferul vine ¿i aduce comenzile fåcute ieri. În afarå de câteva magazine din ora¿, magazinele din sate nu au putere financiarå. Clientul final nu are putere de cumpårare. Nu am gåsit încå ni¿a de clien¡i potrivitå.

Nu am gåsit nici un director eficient. Cu ultimul director am avut un ghinion groaznic. A venit din Republica Moldova ¿i ni l-a recomandat cineva, cå a pus acolo pe picioare 3 firme, din care una era în faliment. Noi am crezut. Nu am avut de unde lua rela¡ii. Am ajuns så-i dåm 9.000 de lei pe lunå, plus ma¿inå de serviciu ¿i combustibil. Dupå douå luni, nu se întâmpla nimic. În schimb, a început så ne învråjbeascå între noi ¿i så facå tot felul de combina¡ii. Spunea mereu cå el analizeazå, analizeazå... Nu mai lua nimeni vreo decizie pentru cå mingea era în terenul lui. ªi ne-am trezit cå avem o pierdere dublå fa¡å de lunile anterioare. Am început så-i cerem raport de activitate ¿i s-a supårat. Dupå trei luni, i-am reziliat contractul ¿i el m-a

dat în judecatå. Îmi cere despågubiri cu carul. Tot el pretinde preaviz de trei luni, chiar dacå ne-a dus în groapå.”

Cooperativa TimLactAgro mai are 14 membri ¿i unii fermieri pleacå. Este posibil så vândå fabrica pe care au construit-o cu mari eforturi.

“Oamenii sunt foarte speria¡i de ce se întâmplå. Procesatorii au grijå ca såi incite contra noastrå. «Ce face¡i, bå, vå duce¡i acolo ca så plåti¡i cotiza¡ii? Noi vå dåm acela¿i pre¡ pe lapte.» Pe de altå parte, noi, fermierii, nici nu ne pricepem. Nu am gåsit speciali¿tii potrivi¡i. De aceea, cåutåm un tehnolog bun.”

Brandul cooperativei, Floare din Banat, este deja cunoscut pe pia¡å ¿i s-a construit greu în timp. Pandemia, cre¿terea inputurilor, cre¿terea pre¡ului gazelor, curentului electric ¿i scåderea pre¡urlor la lapte au fost provocåri mari pentru cooperative ¿i unii fermieri påråsesc corabia, fåcându-¿i iluzii cå a¿a se vor salva, cum fugeau clåca¿ii peste cinci dealuri la alt boier. Este puså în joc acum înså¿i ideea de asociere.

“Noi, chiar så vrem så folosim înlocuitori pentru lapte în procesul de produc¡ie, nu am reu¿i fiindcå nu ne pricepem ¿i trebuie så avem tehnolgii superioare pentru fåcåturi, cum au marii procesatori.

Nimeni nu vine cu propuneri så vedem cum o dregem. A fost o gre¿ealå cå ne-am fåcut fabricå pentru cå este altå afacere. Noi trebuia så facem doar centru de colectare. Nu abandonåm lupta, dar avem bani båga¡i în aceastå afacere. ªi eu am tot låsat bani din factura mea de lapte pentru fabricå. Când era de plåtit ceva ¿i nu erau suficien¡i bani din încasåri, eu nu primeam factura de lapte integralå.”

Cooperativa adunå de la cei 14 membri aproximativ 15.000 de litri de lapte pe zi. Nu e påcat så se risipeascå atâta muncå? Nu må pricep, dar cei care pretind cå vegheazå la cåpåtâiul agriculturii nu ar trebui så aibå somn când våd asemenea situa¡ii dramatice...

Viorel PATRICHI

Costic\ Tiron [i-a vândut toate turmele de aur

Costicå Tiron a îngrijit ani la rând vreo 3.000 de oi la ferma lui de la Lunca Veche, jude¡ul Vaslui, pe malul Prutului. Avea nuclee genetice din rasele Merinos de Palas ¿i Ille de France. Pentru rasa Ille de France, a fost cu ani în urmå la marele târg de zootehnie “Sommet de L'élevage”, din Fran¡a, a participat la licita¡ii ¿i a cumpårat to¡i berbecii care primiserå medalie de aur la concursul de la Clermont-Ferrand. Acum, båtrânul s-a îmbolnåvit grav ¿i a vândut toate oile. Tiberiu Tiron, feciorul lui, nu a vrut så se lege la cap cu mioarele de aur.

“Tata a vândut toate oile. Nu se mai poate ocupa de animale. A renun¡at la toate ¿i nu ¿tiu cui le-a dat. Are ni¿te probleme de sånåtate ¿i nu mai comu-

nicå. Nu ¿tiu câte oi avea. El se ocupa de oi. Eu nu interac¡ionam cu acest domeniu.

El ¿tie câte avea. Eu må ocup numai de culturå mare. Lucrez 2.000 de hectare. Nu le-am påstrat pentru cå for¡a de muncå e greu de gåsit în domeniu. ªi apoi, eu må în¿ir cât pot så må ocup. Mai avem câteva animale de frumuse¡e pe lângå fermå. Pe la noi a plouat. Mai este o fermå puternicå lângå noi, tot aici la Lunca Veche ¿i Vetri¿oaia. Au oi Merinos de Palas, au vaci, dar renun¡å ¿i ei. Degeaba ai nuclee genetice pure, dacå afacerea då cu minus. Så vinzi miei cu 17 lei în viu la arabi nu este bine deloc. Este un pre¡ foarte prost. Ca så fie rentabil, ar trebui så fie cel pu¡in 30 de lei la pre¡urile din

prezent. Dacå ei îmi dau îngrå¿åminte, pesticide, semin¡e, motorinå ¿i toate inputurile, tot ei îmi cumpårå ¿i produc¡ia la te miri ce. Ei, capitali¿tii care au venit în România, au deja matematica fåcutå ¿i pentru cerealele mele. Indirect ¿i involuntar, eu sunt angajatul lor. Ei fac pre¡ul ¿i la ce vând eu, ¿i la ce vând ei la mine în ¡arå. Ei îmi vând ¿i aerul ¿i îmi laså numai atât cât så nu må sufoc. Nici så nu murim, nici så ne dezvoltåm. Nu încape negociere între noi. A ajuns kilogramul de grâu la 90 de bani. Era 1 leu ¿i 10 bani luna trecutå. E plinå Moldova de grâu din Ucraina”, spune Tiberiu Tiron

Câte dou\ milioane de euro pentru modernizarea fermei

Ministerul Agriculturii anun¡å cå, în cursul lunii iulie, o så fie lansatå måsura DR 20 Investi¡ii

în ferme zootehnice. Cuantumul ajutorului este de la 300.000 euro/fermå pentru achizi¡ii simple de utilaje la 2.000.000 euro/fermå.

Beneficiari vor fi fermieri, cu excep¡ia persoanelor fizice; cooperative agricole ¿i societå¡ile cooperative; grupuri ¿i organiza¡ii de producåtori, constituite în baza legisla¡iei na¡ionale în vigoare ¿i recunoscute de MADR, care deser vesc interesele membrilor.

Condi¡ii de eligibilitate

Solicitantul trebuie så figureze în sistemul APIA/ANSVSA anterior depunerii cererii de finan¡are, cu forma de desfå¿urare a activitå¡ii economice cu care solicitå sprijin. Viabilitatea economicå a inves ti¡iei trebuie så fie demonstratå în baza documenta¡iei tehnico-economice. Investi¡ia trebuie så se realizeze în cadrul unei exploata¡ii agricole cu o dimensiune economicå de minimum 12.000 SO.

Solicitantul trebuie så demonstreze asigurarea cofinan¡årii investi¡iei, care va respecta prevederile legisla¡iei. Mai mult, investi¡ia trebuie så respecte toate standardele obligatorii în vigoare.

În cazul proiectelor care propun procesare/depozitare/condi¡ionare, minimum 50% din produse trebuie så provinå din exploata¡ia proprie sau din exploata¡iile membrilor;

În cazul în care proiectul prevede investi¡ii în echipamente de iriga¡ii utilizate pentru culturile furajere, acestea sunt eligibile doar dacå îndeplinesc condi¡iile specificate în art. 74 din Regulamentul (UE) nr. 2115/2021, iar la nivelul proiectului este demonstrat faptul cå, în urma evaluårii, investi¡ia asigurå economii de apå de minim 10%.

Solicitantul nu va reduce dimensiunea economicå prevåzutå la depunerea cererii de finan¡are a exploata¡iei agricole pe durata de execu¡ie a contractului cu mai mult de 15%.

Cu toate acestea, dimensiunea economicå a exploata¡iei agricole nu va scådea, în nicio situa¡ie, sub pragul minim de 12.000 SO stabilit prin condi¡iile de eligibilitate.

Investi¡iile eligibile

În cadrul acestei interven¡ii sunt vizate investi¡ii legate de înfiin¡area, extinderea sau modernizarea adåpos-

Valoarea maximå a sprijinului va fi de 2.000.000 euro pentru un proiect, iar în cazul proiectelor care î¿i propun exclusiv simpla achizi¡ie de utilaje ¿i echipamente agricole, valoarea maximå a sprijinului va fi de 300 000 euro/proiect.

Vor fi prioritizate proiecte care pro moveazå formele asociative, dezvoltarea structurilor agricole în mod echilibrat prin consolidarea exploata¡ilor de dimensiuni medii, tehnologiile ¿i tehnicile de produc¡ie moderne cu impact redus asupra mediului ¿i eficientizarea utilizårii resurselor naturale.

Pentru acest an, suma alocatå este de 224.610.728 euro.

turilor de animale, inclusiv a facilitå¡ilor necesare pregåtirii ¿i/sau distribuirii hranei, a cåilor de acces, utilitå¡ilor ¿i racordårilor necesare exploata¡iilor zootehnice.

Este finan¡atå ¿i dotarea cu utilaje, inclusiv remorci ¿i semiremorci tehnologice specializate pentru activitatea agricolå, utilajele agricole necesare asigurårii bazei furajere;

De asemenea, este eligibilå înfiin¡area, extinderea ¿i/sau modernizarea unitå¡ilor de procesare de la nivelul fermei, înfiin¡area ori dezvoltarea componentei de comercializare la nivel de exploata¡ie, inclusiv magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare, prin care vor fi comercializate exclusiv produse proprii.

Se mai dau bani pentru înfiin¡area ori modernizarea facilitå¡ilor aferente asigurårii igienei ¿i biosecuritå¡ii la nivel de fermå; înfiin¡area ¿i/sau modernizarea echipamentelor pentru iriga¡ii în cadrul fermei, pentru culturile furajere, inclusiv facilitå¡i de stocare a apei la nivel de fermå, doar ca o componentå secundarå a proiectului; Înfiin¡area, extinderea ¿i/sau modernizarea (inclusiv dotarea) spa¡iilor/unitå¡ilor/punctelor de sacrificare a animalelor din cadrul fermei;

- Investi¡ii în instala¡ii ¿i/sau echipamente pentru gestionarea/utilizarea dejec¡iilor de origine animalå;

- Investi¡ii necesare reproduc¡iei (ex: sta¡ii de incubare, facilitå¡i de recoltare, testare ¿i conservare material seminal etc.);

- Investi¡ii de producere a energiei, dacå energia ob¡inutå va fi destinatå exclusiv consumului propriu.

Viorel

Ionu] Lupu pariaz\ pe Partidul Na]ional Liberal

Medic veterinar ¿i proaspåt fermier, Ionu¡ Lupu (foto) încearcå ¿i marea politicii cu degetul: a aderat la Partidul Na¡ional Liberal.

Ce vor crede fermierii? Ei tot încearcå så coaguleze o for¡å politicå a lor ¿i nu a ie¿it nimic deocamdatå. Am vrut så ¿tiu dacå agricultura este mai mult liberalå sau mai pu¡in social-democratå, înså nu s-a låsat tras de limbå.

“Agricultura este a fermierilor ¿i ei au nevoie de ni¿te lucruri foarte concrete”, crede Ionu¡ Lupu.

Nici reducerea pre¡urilor la lapte în magazine, nici plafonarea pre¡urilor la cele 14 alimente de bazå nu laså dâre semnificative pentru fermieri. Deocamdatå, singura certitudine este cå pre¡urile scad constant la poarta fermierilor.

“A¿teptåm så vedem cum se leagå

lucrurile”, spune Ionu¡ Lupu, director executiv al asocia¡iei Holstein.Ro. “Nu ¿tiu cum va gestiona noul ministru al Agriculturii plafonarea pre¡urilor. El sus¡ine cå va fi o chestie mai mult decât beneficå, dar vom vedea. Noi avem un alt punct de vedere referitor la plafonarea adaosului comercial.

Este riscant så facem concesii populismului, în loc så luåm måsuri care så ajute mai mult sectorul. Pia¡a nu poate fi

controlatå prin asemenea måsuri.”

Ionu¡ Lupu considerå cå existå numeroase discu¡ii mai vechi despre cartelarea procesatorilor.

“Pe noi ne intereseazå mai mult faptul cå nu existå måsuri care så impulsioneze produc¡ia ¿i så-i securizeze afacerea fermierului. Banii sunt tot mai pu¡ini ¿i noi, fermierii, nu am depå¿it încå desebirile de interese privind sprijinul cuplat zootehnic, de exemplu, împår¡it între cei mari ¿i cei mici. Fermierii din Dobrogea se plâng cå au fost afecta¡i de secetå. Haide¡i så dåm un ajutor pentru porumbul care nu a legat, pentru porumbul de siloz... A¿a i-am scris eu ministrului Barbu. Probabil se vor face toate cu råbdare.”

Viorel PATRICHI

Un sfat inutil vine de la ANSVSA> Proteja]i animalele de c\ldur\

Ca oricare alt fenomen, ¿i valul de cåldurå gåse¿te zootehnia nepregåtitå. Majoritatea på¿unilor nu au umbrare ¿i nici surse de apå amenajate. S-au dat sute de milioane de euro subven¡ii pentru amenajarea lor, dar pu¡ine primårii ¿i-au fåcut datoria.

Ba, ANSVSA emite chiar o listå de måsuri obligatorii pe care trebuie så le respecte crescåtorii în perioadele caniculare. Adicå, fiecare crescåtor trebuie så asigure un adåpost corespunzåtor pentru animale, care så poatå oferi protec¡ie fa¡å de ac¡iunea directå a razelor solare.

Apoi, trebuie så le asigure o cantitate suficientå de apå ¿i de furaje. Dacå se poate, sunt binevenite ¿i sis-

temele de ventila¡ie. ¥n cazul în care animalele sunt ¡inute afarå, trebuie så se asigure umbrare ¿i de jgheaburi cu apå potabilå.

ªi primåriile pe teritoriul cårora existå animale în transhuman¡å trebuie så asigure locuri prestabilite pentru retragerea acestora, în cazuri excep¡ionale.

O aten¡ie deosebitå trebuie acordatå transportului animalelor. Transpor tatorii sunt obliga¡i så realizeze transporturile doar pe timpul nop¡ii sau în primele ore ale dimine¡ii, astfel încât så fie evitate orele cu temperaturi crescute din timpul zilei;

- Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condi¡iilor de

microclimat existente în mijlocul de transport, dacå sunt adecvate ¿i asigurate pe întreaga duratå a transportului;

La temperaturi crescute, densitatea de încårcare a animalelor în mijlocul de transport va fi reduså cu 1020% din capacitatea maximå de încårcare autorizatå, în func¡ie de specie, talie, vârstå ¿i stare fiziologicå;

To¡i de¡inåtorii de animale, conchide ANSVSA, au obliga¡ia legalå de a lua toate måsurile necesare, astfel încât så asigure standardele privitoare la bunåstarea animalelor.

MA{INI & UTILAJE John Deere 7 [i 8R putere, fiabilitate, digitalizare

La transportul recoltei sau în timpul campaniilor de toamnå ¿i primåvarå, fiecare agricultor se bazeazå pe o anumitå putere, cea pe care o poate ob¡ine de la tractoarele din dotare.

Tractoarele John Deere 7 ¿i 8R din oferta IPSO Agriculturå asigurå putere ¿i fiabilitate, plus elementul tot mai important în aceastå perioadå, digitalizarea, care permite reducerea costurilor ¿i a timpului de lucru, precum ¿i rezultate cu adevårat “pe verde” la sfâr¿itul zilei ¿i al anului.

Seria 7R

Gama John Deere 7R include 6 modele: 7R 250 (cu putere maximå de 290 CP), 7R 270 (305 CP), 7R 290 (332 CP), 7R 310 (352 CP), 7R 330 (373 CP) ¿i 7R 350 (388 CP).

Speciali¿tii IPSO Agriculturå au precizat cå modelul 7R 330, de exemplu, este cu 7% mai productiv decât modelele similare de pe pia¡å ¿i cu 3% mai eficient la consumul de carburant.

Transmisiile cu care se pot comanda aceste tractoare sunt e23 Power Shifttransmisie mecanicå automatå cu management de eficien¡å al puterii, sau AutoPowr IVT - transmisie hidrostaticå cu sistem automat de management motor-transmisie.

Cabina, foarte spa¡ioaså, silen¡ioaså, cu suspensie separatå, are un scaun pentru operator care eliminå pânå la 90% din mi¿cårile pe verticalå, plus consola compactå CommandArm ¿i sistemul de iluminat cu leduri la 360 de grade.

ªi pentru cå tot tråim ¿i muncim în

era digitalå, monitorul din cabinå poate fi accesat în timp real de la distan¡å, de cåtre tehnicienii IPSO Agriculturå.

Seria 7R beneficiazå ¿i de serviciul de diagnosticare de la distan¡å, Service Advisor, prin care speciali¿tii de la Mogo¿oaia pot avertiza din timp operatorul dacå o defec¡iune este pe cale så se producå. Gama 7R dispune de sisteme pentru agricultura de precizie, prin care scad costurile cu lucrårile agricole, iar suprapunerile la semånat se reduc cu pânå la 96%.

Seria 8R

În gama 8R se regåsesc 3 serii, 8R, 8RT ¿i 8RX.

8R include 5 modele: începând cu 8R 280 (putere maximå de 320 CP) ¿i pânå la 8R 410 (458 CP). acestei game pot fi echipate atât cu ro¡i, cât ¿i cu mono¿enile sau ¿enile separate pe ambele pun¡i.

8RT oferå 4 modele: 8RT 310 (maximum 357 CP), 8RT 340 (388 CP), 8RT 370 (420 CP) ¿i 8RT 410 (458 CP). Acestea sunt dotate cu mono¿enile, op¡ional ¿i cu ro¡i

pe ambele pun¡i.

8RX include 4 modele: 8RX 310 (maximum 357 CP), 8RX 340 (388 CP), 8RX 370 (420 CP) ¿i 8RX 410 (458 CP).

Ca o caracteristicå aparte, tractoarele au ¿enile inegale, mai mici pe puntea fa¡å ¿i mai mari pe cea din spate, dar op¡ional pot fi dotate cu ro¡i sau cu mono¿enile.

Potrivit tehnicienilor IPSO Agriculturå, modelul 8R 410 are costuri de operare reduse, datoritå eficien¡ei consumului de carburant, costurilor de între¡inere ¿i unei valori de revânzare mai mari. Arpad DOBRE

Combinele de vie Gregoire> tratament [i recoltare 2 în 1

În condi¡iile în care criza for¡ei de muncå în agriculturå nu se poate rezolva doar cu muncitori adu¿i din stråinåtate, o op¡iune pentru fermele viticole o reprezintå dotarea cu utilaje performante. Combinele Gregoire din portofoliul NHR Agropartners recolteazå strugurii eficient ¿i la o calitate superioarå ¿i reduc foarte mult necesarul de for¡å de muncå. În plus, aceste combine pot fi folosite ¿i ca sprayere, prin ata¿area echipamentului EcoProtect.

tre¡inut, datoritå gresårii centralizate, ¿i are o platformå ¿i un sistem pentru spålare, la care se adaugå reglarea automatå a distan¡ei între scuturåtori în func¡ie de grosimea stratului vegetal, orizontalizarea automatå pe teren înclinat. În plus, GL 8 are sisteme de ghidare, de monitorizare ¿i de car tare a recoltei, iar echiparea cu EasyClean, un echipament pentru curå¡area suplimentarå a recoltei, oferå un randament de peste 99,8% boabe curate.

echiparea standard este prevåzut cu 7 perechi de scuturåtori tip ARC 2, cu fixare rapidå ¿i reglare pe înål¡ime. Combina poate recolta ¿i strugurii afla¡i la mai pu¡in de 15 cm deasupra solului ¿i este eficientå ¿i în vii înalte, deoarece are o gardå la sol de pânå la 2,55 m.

Sprayer în vie

Printre combinele autopropulsate Gregoire de recoltat struguri se numårå ¿i modelul GL 8, cu motor Deutz, de 160 CP, care respectå cerin¡ele normei de poluare Stage V. Bena de colectare a strugurilor este din inox ¿i are o capacitate de 2.000 l. Combina este foarte u¿or de în-

Computerul regleazå ¿i monitorizeazå: - înclinarea ma¿inii, - viteza, - distan¡a între scuturåtori, - frecven¡a ¿i amplitudinea scuturåtorilor, - viteza benzilor de transport a boabelor de struguri în bene, re gi murile de func¡ionare a motorului etc. Deplasarea combinei se face în trei moduri, adicå manual, semiautomat ¿i automat, cu ajutorul unui joystick.

Cabina asigurå o vizibilitate foarte bunå asupra rândului de recoltat ¿i a fiecårui butuc de vi¡å-de-vie ¿i permite urmårirea în condi¡ii optime a întregului proces de recoltare. Comenzile ¿i reglajele combinei se fac din cabinå printr-un computer de bord u¿or de accesat ¿i un monitor pentru camerele video montate în capul de recoltare ¿i în benele de colectare a strugurilor.

Capul de recoltare pendular se a¿azå automat dupå verticala locului ¿i este suspendat pe 8 silentbloc-uri. În

Combinele autopropulsate Gregoire efectueazå atât recoltarea strugurilor, cât ¿i tratamente în vie, mårind astfel perioada de utilizare a acestor utilaje. Sunt disponibile trei echipamente de stropit: Multiflow Progress ¿i Multiflow Quatro pe 4 rânduri ¿i Ecoprotect L3 pe 3 rânduri, care se pot monta pe combinå. Ecoprotect este un echipament de stropit cu recuperarea surplusului de solu¡ie ¿i asigurå o lucrare de calitate. Este eficient chiar ¿i când bate vântul, deoarece evitå deriva, protejeazå mediul ¿i realizeazå o economie notabilå de substan¡e ¿i de lichid.

Arpad DOBRE

Noua genera]ie Claas> Uria[ul blând tractoarele Axos [i Elios

An de an, compania Claas prezintå noutå¡i ¿i ar pårea cå ne-am obi¿nuit cu asta, dar recentul eveniment desfå¿urat în Renania de Nord-Westfalia, Germania, ne-a aråtat cå nimic nu este obi¿nuit când este vorba de ma¿ini ¿i utilaje agricole noi produse de Claas. ªi vorbim aici de noua serie de tractoare Xerion 12 cu puteri de peste 650 CP, de inovativa combinå Evion, idealå pentru ferme mici, de noile tractoare Elios ¿i Axos, eficiente în ferme mici ¿i medii, precum ¿i de noua cositoare Disco, ce poate asigura produc¡ii mårite de... lapte.

Claas nu se dezminte când vine vorba de show în prezentarea noilor ma¿ini ¿i utilaje agricole. ªi unde ar putea fi mai bine realizat acest spectacol de sunet, luminå ¿i sute de cai-putere? Într-un hambar al unei ferme reprezentative pentru compania germanå, în Renania de Nord-Westfalia. Prin fa¡a a 130 de jurnali¿ti agro din Europa, inclusiv din România, au “defilat” în for¡å, rând pe rând, cele mai noi ¿i mai performante ma¿ini ¿i utilaje agricole ale Claas: seria de tractoare Xerion 12, modelele de combine Evion ¿i tractoarele Axos ¿i Elios, precum ¿i noua cositoare triplå Disco.

Întrucât noutå¡ile sunt numeroase, vå prezentåm succint principalele echipåri ¿i sisteme, urmând ca în edi¡iile urmåtoare ale revistei så vi le detaliem pentru fiecare dintre tractoarele, combinele ¿i cositoarea Disco ce vor intra pe pia¡å în sezonul urmåtor.

Cele mai puternice tractoare Claas

Tractoarele Xerion 12.590 ¿i 12.650 au fost au fost proiectate så facå fa¡å celor mai grele lucråri, cum ar fi tractarea cultivatoarelor ¿i semånåtorilor de lå¡ime mare, precum ¿i a remorcilor pentru cereale.

Am remarcat noi func¡ii ¿i echipåri la tractoarele Xerion 12590 ¿i 12650, care dezvoltå puteri suplimentare fa¡å de vechea serie Xerion, de pânå la 653 CP, datoritå noului sistem de propulsie care asigurå puterea maximå la tura¡ii re-

Xerion 12, combina Evion,

duse ale motorului, de numai 1.600 rpm, iar cuplul maxim poate fi ob¡inut chiar ¿i la 1.300 rpm, ceea ce permite reducerea consumului de carburan¡i.

Modelele Terra Trac sunt echipate cu noile ¿enile echipate cu sisteme de suspensie performante, dezvoltate recent de Claas. Principalele atuuri ale seriei Xerion 12:

- productivitate sporitå printr-un consum redus de carburant, costuri reduse pentru între¡inere ¿i uzurå ¿i valoare de revânzare ridicatå;

- trac¡iune suplimentarå;

- confort îmbunåtå¡it, datoritå cabinei spa¡ioase cu suspensie în patru puncte ¿i vedere panoramicå excelentå;

- asisten¡å pentru operatori prin CEBIS, CMotion, CEMOS ¿i GPS Pilot CEMIS 1200.

Evion pentru ferme mici

Claas ¿i-a extins gama de combine de recoltat - pe care le-am putea numi “surorile mai mici” ale seriilor Trion ¿i Lexion - cu trei noi utilaje cu cinci scuturåtori. Este vorba de noile combine Evion, disponibile în versiunile Classic ¿i Maxi ¿i cu o gamå de linii de echipare Trend sau Business. Sunt ideale pentru fermele de familie, precum ¿i pentru antreprenori ¿i ferme mici.

Motorul Cummins B6.7 de 6,7 litri, ce respectå norma Stage V, echipeazå toate cele trei modele Evion ¿i se remarcå prin capacitatea de a furniza un

cuplu ridicat la tura¡ii mici. Puterea nominalå maximå de 204 CP (Evion 410), 231 CP (Evion 430) ¿i 258 CP (Evion 450) este disponibilå la doar 1.900 rpm.

Prin sistemul Dynamic Power motorul furnizeazå doar atâta putere cât este necesar în timpul lucrårilor, ceea ce poate reduce consumul de carburant cu pânå la 10%. Buncårul de boabe are o capacitate de 5.600 l pentru Evion 410, de 6.500 l pentru Evion 430 ¿i de 8.000 l pentru varianta vârf de gamå, Evion 450. Arpad

Tractoarele compacte

Elios ¿i Axos

Claas ¿i-a extins în mod semnificativ gama de produse din segmentul tractoarelor compacte prin adåugarea a trei serii noi: Elios 200, Elios 300 ¿i Axos 200. Tractoarele oferå o serie de caracteristici tehnice diferite în materie de performan¡å, transmitere a puterii, confort ¿i sarcinå utilå pentru a se potrivi cu diferite specifica¡ii ale clien¡ilor ¿i

Noile cositori Disco

Noua serie Disco 9700 de la Claas este destinatå în principal fermierilor ¿i antreprenorilor care opereazå pe câmpuri cu forme neregulate ¿i pe pante, unde este necesar un grad ridicat de flexibilitate pentru suprapunere. Acest cositori sunt dotate cu tamburi care zdrobesc par¡ial fibra platelor recoltate.

domenii de utilizare.

Acestea dezvoltå puteri de 75 CP pânå la 103 CP, au transmisie manualå complet mecanicå cu 4 trepte de vitezå pânå la transmisie powershift cu 5 trepte de vitezå, cu Revershift ¿i Twinshift, cu o greutate totalå a tractoarelor de la 5,1 la 6 t.

Elios 200 - patru modele cu puteri între 75 ¿i 103 CP, capacitate de ridicare pe spate de 3,2 t.

Astfel, acestea fermenteazå optim, anaerob, în balo¡ii înfolia¡i ¿i, ulterior, oferå furaje de calitate superioarå în fermele de vaci cu lapte ¿i o produc¡ie suplimentarå de lapte. Sunt disponibile cinci modele:

- Disco 9700 Comfort, fårå condi¡ionator (echipament de zdrobire a masei verzi înainte de gruparea brazdei);

Elios 300 - trei modele cu puteri de la 85 la 103 CP, echipate cu transmisia cu 5 trepte de vitezå, cu powershifting Twinshift ¿i inversor hidraulic Revershift disponibil în echiparea standard. Axos 200 - douå modele cu puteri maxime de 92 CP ¿i 103 CP completeazå segmentul de tractoare pânå la Arion400. Este un tractor polivalent robust, capabil ¿i compact, eficient pe terenuri dificile, legumiculturå sau silviculturå.

- Disco 9700 C Business, cu condi¡ionator cu gheare;

- Disco 9700 RC Business, cu condi¡ionator cu role;

- Disco 9700 C Auto Swather, cu condi¡ionator, cu gheare ¿i gruparea brazdei;

- Disco 9700 RC Auto Swather, cu condi¡ionator cu role ¿i gruparea brazdei.

Dac]

+n cadrul echipei te a[teapt]:

oportunitatea de a­#i testa abilit]#ile [i cuno[tin#ele dob\ndite =n domeniul agriculturii

posibilitatea de a intra =n contact cu proiecte de cercetare agricol]

Perioada: 1 august30 septembie 2023

2 studen#i sau studente

din cadrul USAMV Bucure[ti

e[ti student(]) la USAMV Bucure[ti [i e[ti interesat(]) de cercetarea agricol], te invit]m s] te al]turi echipei noastre.

STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOL|

SECUIENI - NEAM}

ORGANIZEAZ|

Începând cu data de 4 august 2023, orele 1000

CONCURS

Pentru ocuparea urm\toarelor posturi>

- Director Adjunct Ştiin]ific

- Director Adjunct Economic

- Şef Laborator Experimental Vegetal

- Şef Laborator Experimental de Uscat şi Condi]ionat Semin]e

- Şef Birou Resurse Umane

- Şef Sector Mecanic

Rela]ii privind condi]iile de participare, bibliografia şi modalitatea de desf\şurare a concursului se pot ob]ine de la Biroul de Resurse umane

şi de pe site-ul www.scda.ro Telefoane> 0233.745.136, 0743.212.964

Ciori, co]ofene, gai]e

Nu trebuie så fii nici ornitolog ¿i nici vânåtor ca så remarci înmul¡irea vertiginoaså a corvidelor în ora¿e, de-a lungul ultimelor douå-trei decenii. Lipsa de reac¡ie a oamenilor le prie¿te de minune, la fel cum s-ar bucura ¿i gândacii de bucåtårie sau ¿obolanii ¿i ¿oarecii fårå campaniile anuale de dezinsec¡ie ¿i deratizare. Oportuniste, ciorile, co¡ofenele ¿i gai¡ele ocupå pânå la satura¡ie o ni¿å ecologicå pânå nu demult liberå, påråsind extravilanul deja suprapopulat de suratele nederanjate de nimeni. În ora¿e, balan¡a echilibrului natural în raportul pradå-prådåtor e dereglatå, atât timp cât oferta de¿eurilor menajere comestibile este realmente infinitå. Omnivorele corvide nu-¿i vor regla efectivele în mediul urban nici dupå dispari¡ia ultimei påsåri cântåtoare al cårei cuib îl jefuiesc de ouå sau de pui, câtå vreme existå pubele, tomberoane, mizerii aruncate la întâmplare, gropi de gunoi imunde. Må mir cå „verzii”, atât de aten¡i ¿i de înver¿una¡i în situa¡ii mult mai pu¡in grave, nu au remarcat pânå acum acest aspect realmente îngrijoråtor!

Corvidele urbanizate fac o asiduå concuren¡å câinilor comunitari, cu care î¿i disputå con¡inutul sacilor cu gunoi, depozita¡i, pânå la ridicarea lor de cåtre serviciul specializat, la bordura trotuarelor. Treci, adesea, pe lângå cioroiul ar¡ågos, la mai pu¡in de un metru, iar el nici nu pare så se sinchiseascå, preocupat fiind så spargå ambalajul de material plastic, pentru a ajunge la “bunåtå¡ile” dinåuntru (în naturå, arareori te po¡i apropia de vreo cioarå sau co¡ofanå la o båtaie de pu¿cå!).

Co¡ofenele sau ¡årcile fac caraga¡å (o altå denumire a acestor påsåri gure¿e) printre blocuri, în pu¡inii arbori ¿i arbu¿ti anemici. Parcurile, câte au mai råmas, au devenit adevårate dormitoare ale ciorilor-de-semånåturå, care fac naveta, diminea¡a ¿i seara,

cåtre ¿i dinspre gropile de gunoi de la periferie. Se înnegre¿te cerul de miile de zburåtoare insalubre, în pasaje demne de Hitchcock.

Odinioarå, vânåtorii le împu¡inau ori de câte ori li se ivea ocazia, ¿tiind cå vor fi recompensa¡i, pentru fiecare cioarå sau co¡ofanå împu¿catå, cu câte douå

toare. În revista suedezå “Svensk Jakt”, am våzut adesea fotografii cu tablouri de vânåtoare la corvide, însumând câte patruzeci-cincizeci de påsåri.

Suprapopularea cu corvide a zonelor limitrofe ora¿elor a for¡at extinderea arealului ¿i “urbanizarea” acestor prådåtori înaripa¡i. Primele efecte ale intruziunii le-au resim¡it påsårile citadine, printre care gugu¿tiucul, mierla, graurul, ale cåror cuiburi sunt expuse,

cartu¿e. Pe de altå parte, ¿i nu lipsit de interes, se mai adaugå la aceasta condi¡ia unui tir precis, dar mai ales dificultatea apropierii propice de aceste påsåri extrem de circumspecte în biotopul lor specific. Eu însumi am experimentat cu succes metoda de ademenire a co¡ofenelor, propuså într-una dintre cår¡ile sale de scriitorul Nicolae Cristoveanu: bine camuflat la marginea unor stufåri¿uri pe unde ¡årcile î¿i aveau culoarul de zbor cåtre câmp, am agitat, ritmic ¿i sacadat, o cutiu¡å de la medicamente în care introdusesem câteva alice de patru milimetri. Zgomotul produs imitå perfect sunetele emise de co¡ofene. În douå ore, aveam deja ¿ase doborâte.

Påcat cå vânarea corvidelor a ajuns så fie, la noi, desconsideratå. Mai cu seamå primåvara, când påsårile î¿i pregåtesc cuiburile, multe specii, ale cåror ouå ¿i pui vor intra în meniul ciorilor ¿i co¡ofenelor, ne-ar fi recunoscå-

deci vulnerabile. Sunt convins cå a fost unanim remarcatå împu¡inarea acestor påsåri din ora¿e, tot mai cutreierat de ciori ¿i co¡ofene “reciclate”. Într-o varå, am våzut douå ciori grive care, prin lovituri repetate de plisc, au silit femela de gugu¿tiuc så se ridice de pe cuib, pentru ca apoi så ia fiecare câte un pui gola¿ ¿i så-l înghitå. Ingeniozitatea corvidelor este proverbialå: un amic a surprins momentul în care o cioarå, våzând cå nu-i încape capul în orificiul din stâlpul de beton unde cuibårea o pereche de grauri, ¿i-a introdus un picior ¿i a scos în cle¿tele ghearelor to¡i puii, mâncându-i pe rând pânå la ultimul. În naturå, grivanele ucid iepuri abia nåscu¡i, pradå cuiburi de fazan ¿i potârniche ¿i nu se sfiesc så atace chiar ¿i vreun urecheat matur, rånit, biruindu-l cu lovituri de clon¡.

Gabriel CHEROIU

Cronica evenimentelor anun¡ate

28 - 29 iulie

¥n localitatea Brani¿tea, jude¡ul Gala¡i, va avea loc DICOR FEST, un eveniment marca Dicor Land dedicat tuturor fermierilor.

10 - 11 august

Romchim Protect organizeazå la Bacåu simpozionul Solu¡ii inovatoareînagriculturå, în cadrul cåruia vor fi lansate noi tehnologii.

31 august - 3 septembrie

La Slobozia va avea loc FarmConect,TârgulAgriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului, la un eveniment unde Profitul Agricol este partener.

7 - 10 septembrie

La Arad are loc cea de-a 33-a edi¡ie a expozi¡iei Agromalim.

12 - 14 septembrie

¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale.

3 - 6 octombrie

¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommetdel’Élevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice.

7 octombrie

Are loc Parada taurilor organizatå de Semtest-BVN Mure¿.

25 - 29 octombrie

La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

12 - 18 noiembrie

La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

Cea mai scump\ vac\ din lume

Botezatå Viatina-19 FIV Mara Imóveis, din rasa Nelore, este consideratå cea mai scumpå vacå din lume. Gândi¡ivå cå o treime din proprietatea asupra vacii a fost vândutå cu 1,44 milioane de dolari, la o licita¡ie organizatå în Brazilia.

Vaca a fost vândutå pe bucå¡i, cu o valoare totalå de 4,3 milioane de dolari. Jumåtate din proprietatea vacii fusese deja cumpåratå în 2022, pentru aproximativ 800.000 de dolari.

Vacile Nelore sunt o raså caracterizatå prin blana lor albå strålucitoare, pielea låsatå ¿i cocoa¿a de deasupra umerilor. Ele au în mod natural o rezisten¡å sporitå la temperaturi mai ridicate, ajutatå fiind de glande sudoripare de douå ori mai mari ¿i cu 30% mai multe decât posedå alte rase.

Aceastå raså provine din India ¿i

CAREUL AGRICOL

poartå numele districtului Nellore din statul Andhra Pradesh. Acum este una dintre cele mai importante rase din Brazilia, în primul rând datoritå rezisten¡ei ¿i capacitå¡ii sale de a consuma inclusiv furaje de slabå calitate, gra¡ie metabolismului såu eficient.

De asemenea, se reproduce cu u¿urin¡å, deoarece femelele au deschideri pelviene largi ¿i canale de na¿tere mai mari, iar vi¡eii au nevoie de pu¡inå interac¡iune din partea oamenilor pentru a se dezvolta pânå la vârsta adultå. Vacile Nelore sunt, de asemenea, rezistente la o serie de infec¡ii parazitare, datoritå texturii dense a pielii, ceea ce face mai dificil accesul insectelor la sânge.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Se închinå când se pune la maså – Întrece orice måsurå; 2) O femeie din urbe; 3) A se învå¡a gre¿it – Auzit în poligon; 4) Påtrat central! – Ansambluri tehnice; 5) Aflat în relief – Plin de fibre; 6) Pregåtiri de råzboi; 7) O mare gre¿ealå – Întåre¿te hainele; 8) Se pierd foarte u¿or – Un ochi rece; 9) Piticul din Renania! – Desenat pe piele; 10) Producåtori de stres.

Solu¡ia careului din Nr. 28/2023

ORIZONTAL: OTETIRE - AP; TAIOS - LINI; RR - ACCENTE; A - SCAI - SIR; VATA - OPACI; ITE - STIMAT; TARCA - CARO; MIA - MANIA; FALIMENTAR - ONESTITATE.

VERTICAL: 1) O mul¡ime de boboci; 2) Comunicare de bun augur – Uitat în pahar; 3) Pierderea cheilor – A impune cålcarea; 4) Lichidare premeditatå; 5) A preveni confruntarea – Aflatå în båtåturå; 6) Ascu¡it la tocilar–Bilet gastronomic; 7) Topit la râu – Asta-i cu noaptea-n cap; 8) Lipe¿te de perete– Mijloc de lunå! 9) Fåcut lulea; 10) Lucruri de trebuin¡å.

de Dinu-Ioan Nicula