CULTURI VEGETALE Beauveria bassiana (parazite pentru Sclerotinia). Ac¡iunea conjugatå a acestora inhibå to¡i sclero¡ii, ¿i din tulpini, ¿i din rådåcini. “Am experimentat pe un câmp infestat de Sclerotinia. Dupå doi ani de tratamente serioase am putut cultiva fårå probleme floarea-soarelui”. Ichim se folose¿te de bacterii ¿i pentru a descompune paiele, dar ¿i pentru a combate dåunåtori problematici precum viermii sârmå. “Mul¡i fermieri constån¡eni se plâng de atacul de Zabrus. Noi nu avem aceastå problemå”. Tratamentul de sol con¡ine ¿i micorize. În rådåcinile de leguminoase, în special ale nåutului, se formeazå multe nodozitå¡i ¿i astfel solul se îmbogå¡e¿te cu azot organic. S-a generat un efect benefic în cascadå: a scåzut necesarul de îngrå¿åminte minerale ¿i de pesti-
cide, microfauna din sol s-a regenerat ¿i s-a redus necesarul de tratamente. Ichim a aplicat ¿i vermicompost, care asigurå un mediu favorabil pentru râme, care decompacteazå ¿i aereazå solul, limitând ¿i mai mult evaporarea apei. “Substan¡ele humice formeazå pelicule pe particulele de argilå, împiedicând atrac¡ia dintre ele ¿i lipindu-le în cazul solurilor luto-nisipoase, crescând permeabilitatea ¿i capacitatea de reten¡ie a apei. Astfel, solul devine pufos. Un coleg din Boto¿ani a fost chiar în aceastå diminea¡å ¿i a constatat cum, pe terenurile mele, påmântul e moale, buretos, chiar dacå e uscat; în schimb, peste drum, în solele vecinilor, påmântul e cråpat ¿i tare ca cimentul”. S-a folosit ¿i de perdele de protec¡ie,
pe care spune cå le-a înfiin¡at “haiduce¿te” (ocolind legisla¡ia strâmbå), începând cu acum 13 ani. A ajuns la 30 ha de perdele. “S-a dezvoltat fauna acolo. Avem påsåri råpitoare care curå¡å terenul de ¿oareci”. O lucrare superficialå a terenului, cum este dezmiri¿titul, se dovede¿te uneori chiar salvatoare. “În terenurile lucrate minim, am constatat cå, anul acesta, rådåcinile aeriene ale porumbului, de fixare, au fost påcålite ¿i au apårut dupå o ploaie de 15 l. Dar apoi s-a instalat seceta, iar rådåcinile respective nu au mai ajuns în påmânt. Am intrat cu un deschizåtor de brazdå ¿i am aruncat pu¡in påmânt pe ele. Din rouå ¿i ploi de 2 l/mp, au fåcut rådåcini adventive. Astfel, am ajuns la o produc¡ie foarte mul¡umitoare pentru zonå, de 7 t/ha”.
Bi]\ R\cman nu scap\ de [oareci decât cu plugul Bi¡å Råcman lucreazå 2.300 ha în satul Hodivoaia, comuna Putineiu, din jude¡ul Giurgiu. Este cunoscut pentru recordurile sale de produc¡ie: 17,5 t/ha de porumb la neirigat, 12,5 t/ha la grâu, 5,5 t/ha la rapi¡å. Pentru el, aråtura este obligatorie, plugurile trebuie vinå în urma combinei.
“
Lucrez de 45 de ani în aceea¿i fermå, anterior CAP. Dacå renun¡am la plug nu mai existam! Îi invidiez pe cei care spun cå însåmân¡eazå direct sau dupå un disc ¿i fac produc¡ii mari. În ce må prive¿te, sub 80 de l/ha/an de motorinå la cereale nu scad ¿i ajung la 100 de l/ha la porumb, chiar peste. De multe ori, sunt nevoit så ar de douå ori, cum s-a întâmplat în anul când am câ¿tigat «Porumbul de aur». ªi anul trecut, cu toatå seceta, am avut produc¡ii bunicele, dar numai datoritå plugului. Unde am lucrat doar cu discul sau cu Tiger mergea combina ca pe drum. În primul rând, numi permite structura solului så procedez altfel Profitul Agricol 4/2023
terenul e foarte greu. În al doilea rând, am o invazie de ¿oareci de câmp. Se înmul¡esc ca mu¿tele. Nici scarificarea nu are rezultat, dimpotrivå: ¿oarecii î¿i fac galerii ¿i nu mai scap decât dacå ar de douå ori în urmåtorii trei ani”. Ferma lui Råcman se aflå în proximitatea sistemului dezafectat de iriga¡ii GiurgiuRåzmire¿ti. Canalele abandonate sunt acum focare de infec¡ii - cu buruieni, boli, dåunåtori. Are ¿i utilaje de la Horsch pentru lucråri superficiale, dar nu î¿i permite så le utilizeze, pe aceea¿i solå, doi ani la rând. Dacå ar face-o, sus¡ine cå s-ar alege cu produc¡ia reduså la jumåtate. Pe de altå parte, solul greu uzeazå mult tehnica pentru tehnologia minimå: service-ul ajunge så coste 500 de lei/ha/an. “Am folosit lucrårile minime când aveam substan¡e împotriva ¿oarecilor pe care le puteam împrå¿tia cu MET-ul. Acum doi ani am fost for¡at så iau trei tone de pernu¡e de Racumin, så pun la galerii. ªi tot n-am fåcut nimic, pânå n-am arat. Trebuie så ar ziua. Noaptea, aratul nu are efect, dar ziua vin påsårile ¿i adunå ¿oarecii de pe câmp. Sunt mii de ciori ¿i pescåru¿i care stau în urma plugului”. 23