CRE{TEREA ANIMALELOR
Ilie Van> S\ nu l\s\m garda jos în fa]a gripei aviare Gripa aviarå a fåcut ravagii în întreaga lume. Milioane ¿i milioane de påsåri au fost sacrificate în ¡åri din Asia ¿i prin America. Din cauza gripei aviare, un ou a ajuns, pentru o vreme, la pre¡ul record de 7 dolari. În Statele Unite ale Americii, pre¡ul ouålor a depå¿it cu mult cre¿terea pre¡ului altor produse alimentare, urcând cu aproape 60% în decembrie 2022, comparativ cu anul precedent. ªi În Noua Zeelandå, care consumå mai multe ouå pe cap de locuitor decât
Profitul Agricol 4/2023
majoritatea ¡årilor, presiunea a fost amplificatå de o modificare a reglementårilor agricole. Iar cre¿terea costurilor a declan¿at o adevåratå frenezie, oamenii cåutând gåini online pentru a-¿i asigura propriile rezerve de ouå. Aståzi în Noua Zeelandå se fac licita¡ii de gåini, cum în alte ¡åri se fac cu bovine. “Deocamdatå, noi nu avem focare de gripå aviarå în exploata¡ii”, spune Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România. “Au fost gåsite ni¿te lebede afectate de aceastå boalå ¿i atât. Gripa aviarå a lovit fermele din Statele Unite ale Americii, unde pre¡ul oului s-a dublat. În ultimii ani, au fost peste 2500 de focare de gripå aviarå în Europa. În ultimii patru-cinci ani, noi am avut vreo trei focare, dar s-a intervenit rapid ¿i s-a stins totul. Erau ferme mici ¿i s-au repopulat. Noi comunicåm permanent cu fermierii, cu Autoritatea Sanitarå Veterinarå, insiståm pentru respectarea normelor de biosecuritate. Le transmitem fermierilor ¿i informa¡ii pe care le primim de la partenerii no¿tri din Asocia¡ia Europeanå a Crescåtorilor de Påsåri în legåturå cu evolu¡ia focarelor, îi îndrumåm så nu cumpere material genetic din afarå din regiunile în care existå focare. Tehnologiile noastre sunt foarte performante. Nu avem foarte multe påsåri în spa¡ii deschise. Deci, în prezent, nu existå probleme pentru påsåri, dar asta nu înseamnå cå trebuie så ne culcåm pe-o ureche. Nu trebuie så låsåm garda jos în fa¡a gripei aviare. Trebuie så luåm måsuri permanent. Programul nostru de securitate este foarte costisitor, dar uite cå meritå så aplici måsuri drastice în asemenea perioade.”
În general, pre¡ul oului nu a mai crescut la poarta fermelor noastre de multe luni. Pre¡ul a crescut numai în galantare. “De la poarta fermei, pre¡ul produselor este opera altora. Sigur cå ar fi mai bine så ajungå mai mul¡i bani la fermieri, dar cui så ne mai plângem? Autoritå¡ile statului nu ascultå crescåtorii. Ar trebui så fie un echilibru pe toatå filiera produselor. Pânå la urmå, pierderea se adunå la fermieri, iar profitul merge la comercian¡i.” Ilie Van spune cå sesiunea pentru proiectele depuse conform legii reproduc¡iei s-a încheiat. Urmeazå så se depunå cererile de finan¡are. “Fermieri din 18 jude¡e au solicitat fonduri pentru investi¡ii necesare în fermele de reproduc¡ie. Au fost prin¿i în program ¿i ne bucuråm pentru aceastå reu¿itå”. O societate poate så aibå mai multe ferme în diverse locuri, dar nu au efective foarte mari, ca în ¡årile occidentale. De aceea, aceste ferme sunt considerate de dimensiuni medii. De exemplu, Transavia are 30 de ferme de dimensiuni medii. Existå ferme în Fran¡a care produc peste douå milioane de tone de carne pe an. “Obiectivul nostru principal este så trecem peste aceastå perioadå de crizå. Pre¡urile furajelor au råmas mari ¿i în luna ianuarie. La fel se întâmplå cu energia ¿i cu toate inputurile. A crescut foarte mult pre¡ul ¿roturilor de soia: 600 de dolari tona. Între cele douå culturi de soia din America de Sud, au fost ploi toren¡iale, inunda¡ii ¿i nu s-a putut recolta. Toatå Europa importå soia din Brazilia ¿i din America”, spune profesorul Ilie Van.
Viorel PATRICHI 35
