CULTURI VEGETALE
Andreas Telehuz trece la no-till Andreas Telehuz (¿i fratele Costin, când nu e secretar de stat) lucreazå 650 de ha la Mårcule¿ti, comunå apropiatå de Slobozia. Având un sol u¿or ¿i, mai nou, beneficiind de iriga¡ii, lucrårile minime ¿i apoi cele conservative s-au impus de la sine.
“
Deocamdatå, pentru culturile de primåvarå, în spe¡å pentru porumb, facem strip-till. Iar pentru grâu, rapi¡å ¿i soia anul acesta am trecut la no-till”, spune Andreas Telehuz. Soia cultivatå no-till a recoltat-o deja ¿i este foarte mul¡umit de produc¡ie. A fåcut între 3.800 ¿i 5.400 kg/ha, în func¡ie de soi ¿i de condi¡ii de semånat. ªi la rapi¡å, unde nu a gråbit semånatul, a fåcut produc¡ii mai mari. A experimentat semånatul rapid, pentru a vedea dacå poate så ducå noua semånåtoare de 155.000 de euro. A calculat cå banii pentru semånåtoare îi recupereazå în maxim trei ani. 50.000 de euro din valoarea fostei semånåtori, apoi economise¿te prin mai pu¡inå uzurå la tractor, înjumåtå¡irea consumului de motorinå ¿i a orelor de lucru/mecanizator. ªi grâul semånat în toamnå dupå porumbul care a dat produc¡ii de 13-15 t/ha aratå acum foarte bine. “E mai rar pe urmele combinei, unde a råmas brazda. Dar combina cea nouå va toca resturile ¿i nu vom mai avea aceste probleme”. Din punctul de vedere al costurilor, no-till se dovede¿te mai avantajos ca minimum-till. Ob¡ine economii ¿i la fertilizare, reducând norma de complexe. Pe de altå parte, o eventualå interzicere a glifosatului i-ar da båtåi de cap, chiar dacå admite cå existå alternative. “Dacå nu vrei så intri cu disc, Tiger Profitul Agricol 8/2023
sau plug, dacå buruienile sunt suficient de înalte po¡i så le toci. E o solu¡ie pe care nu prea o agreåm, fiindcå e consumatoare de motorinå ¿i pentru cå tasezi terenul. Preferåm glifosatul. Dacå se va scoate glifosatul, probabil vom combina prelucrarea mecanicå cu erbicidarea. Oricum, gra¡ie glifosatului, am reu¿it så diminuåm foarte mult rezerva de buruieni. Iar fiindcå nu întoarcem brazda, nici nu mai aducem semin¡ele spre suprafa¡å”. A observat o cre¿tere a activitå¡ii râmelor de când a renun¡at la lucrårile de adâncime. “Am fåcut trei ani de minimum-till. Probabil, vom trece cu totul la no-till în final, înså, deocamdatå, pentru confortul mental, facem trecerea cu strip-till la porumb. Nu facem benzile toamna, nu are rost så for¡åm, fiindcå solul ne permite så le realizåm primåvara. Dacå le-am face toamna ¿i am avea vânt peste iarnå, cum se întâmplå, de regulå, în Bårågan, sunt ¿anse så nici nu se mai cunoascå strip-urile în primåvarå”. Anticipeazå cå va face trecerea peste câ¡iva ani la no-till ¿i în cazul porumbului, dupå achizi¡ia unei semånåtori directe adevårate pentru prå¿itoare.
În opinia lui Andreas Telehuz, avantajele culturilor secundare sunt certe. Se discutå cå o culturå secundarå consumå apa din sol. În varå, dacå semeni o culturå de acoperire ¿i ajunge la un metru înål¡ime probabil cå va consuma serios. Pe de altå parte, protejeazå de eroziunea solarå ¿i eolianå. O parte din apa aceea oricum o pierdeai. Ai de câ¿tigat o structurå mult mai bunå a solului, o fertilitate naturalå crescutå. Celor care folosesc scarificarea, Andreas Telehuz le recomandå så nu coboare mai jos de 40-42 de cm. “În anul 2009, când am accesat primele fonduri europene, era curentul cu scarificarea. Am achizi¡ionat scarificator, l-am folosit, am constatat cå era o diferen¡å la rapi¡å, în favoarea scarificårii, fa¡å de plug. Am scarificat toatå suprafa¡a, de mai multe ori, în decurs de 12 ani. Adâncimea maximå de scarificare a fost 42 de cm, pentru cå nu are sens så cobori mai mult, dacå harpanul e la 30 cm. Scarificarea la 50 cm î¡i va aduce doar un consum dublu de motorinå”.
Robert VERESS
21
