SPIRITUALITATE biografii
Veronica Antal (foto stânga), fotografie din anii 1956-1957
O nobilă fiică a neamului nostru Text: Pr. Andrei Dumitrescu
Î
ncă din primii ani de Seminar am fost fascinat de exemplul pe care l-au lăsat generaţiilor viitoare sfinţii şi marii oameni ai credinţei, care fac cinste Bisericii şi sunt ca nişte stele strălucitoare în universul atât de bogat al istoriei şi al vieţii. M-am întrebat adesea ce i-a determinat să fie atât de prompţi în oferirea totală a vieţii lor Domnului şi fraţilor, ce i-a făcut să găsească puterea de a abandona orice siguranţă omenească şi orice confort pentru a îmbrăţişa misterul profund al Crucii şi a-l urma pe Cristos până la capăt. Am înţeles că tocmai încrederea deplină în Domnul, pe care l-au îndrăgit mai presus de orice, le-a dat această putere sufletească, iar Biserica nu încetează, prezentându-ne viaţa lor, să ne îndemne la imitarea credinţei lor. 26
ACTUALITATEA CREȘTINĂ | AUGUST 2020
În luna august a fiecărui an avem posibilitatea să ne amintim de o fiică nobilă a poporului nostru, Fericita Veronica Antal, o tânără creştină care a trăit în timpuri recente (1935-1958) şi care nu numai că a experimentat în viaţa ei iubirea lui Dumnezeu, ci a şi ştiut s-o pună în practică, iubindu-l pe Dumnezeu şi pe aproapele, ajungând până la jertfa supremă a vieţii datorită acestei iubiri. Nobleţea ei sufletească s-a verificat prin martiriul eroic pe care l-a suferit în ziua de 24 august 1958, când a preferat să lupte până la moarte decât să-şi piardă curăţia. Cardinalul Giovanni Angelo Becciu, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor din Vatican, a sintetizat viaţa acestei fiice a României prin aceste cuvinte rostite în cadrul
predicii pronunțate la Liturghia de beatificare a Veronicăi Antal, care a avut loc la Nisiporeşti, în data de 22 septembrie 2018: „Și-a consacrat viaţa lui Isus şi Lui i-a fost credincioasă până la martiriul care a avut loc într-un context tragic de mari suferinţe şi de persecuţie pentru creştinii acestei ţări.” Nu am de gând să conturez un profil biografic al Fericitei Veronica Antal, deoarece deja s-au scris mai multe materiale despre ea, ci aş dori să amintesc că sfinţenia este un drum de viaţă deschis tuturor, indiferent de vârstă, de condiţie socială, de profesie sau de locul pe care îl ocupă în viaţa Bisericii. În anii grei ai comunismului, când viaţa Bisericii avea de suferit numeroase şicane şi privaţiuni din partea conducerii de atunci a ţării noastre, ea a ştiut, asemenea Fericiţilor Vladimir Ghika şi Anton Durcovici, să păstreze vie în inima ei dragostea curată faţă de Domnul şi de cele sfinte. Personal, m-am bucurat să constat că figura ei luminoasă şi curajoasă trezeşte multă admiraţie şi atrage lumea spre Dumnezeu, lume care are nevoie de astfel de acte de curaj şi de mărturie de credinţă. În această perioadă trăim momente de relaxare, un timp de vacanţă, din care tentaţiile care pot vătăma liniştea noastră sufletească nu vor lipsi. Ştim însă că sufletul nu are vacanţă, el este invitat mereu la atenţie faţă de şoaptele harului divin şi la urmarea inspiraţiilor bune pe care Dumnezeu le insuflă pentru a-l urma mai bine în pelerinajul nostru pământesc. Fie ca Fericita Veronica Antal să fie o adevărată pildă vie de tărie creştină şi să-i susţină mai ales pe tinerii şi tinerele noastre pe drumul desăvârşirii şi al fericirii adevărate, care vine numai din trăirea concretă a credinţei!