Zile și Nopți Sibiu | 16-31 iulie 2023

16 - 31 iulie

Pop Culture Magazine

INTERVIU

CODRUȚA VULCU

ARTMANIA

zilesinopti.ro

facebook.com/zilesinoptiSibiu

INTERVIU

SEBASTIAN GHEORGHIU

ICON ARTS

ARTMANIA: O CELEBRARE A MUZICII, CULTURII ȘI CINEMATOGRAFIEI

FESTIVALI: IGGY POP, NAȘUL MUZICII PUNK, LA ELECTRIC CASTLE

COVER: UNDE FACEM BAIE ÎN ZONA SIBIULUI, ÎN PLIN SEZON ESTIVAL

LUCRURI PE CARE LE ȘTII DOAR DACĂ EȘTI: PROMOTOR AL CULTURII ARABE, CU FAWZIA REHEJEH

Salut, Sibiu

O să vă povestesc despre experimentul pe care l-am făcut recent. Pe încercatelea: vă propun și vouă.

Cu mașina în service și copil dornic de explorat, am renunțat la prejudecăți și am decis să merg cu autobuzul. Prima întrebare a fost dacă pot să urc în bus cu căruciorul, însă am clarificat că nu mai există autobuze cu scară. Zis și făcut, am căutat pe GMaps ce autobuz mă duce până în Muzeul Astra și, am avut parte de prima mirare: orarul și ruta sunt sincronizate perfect cu serviciile Gmaps. Mă simțeam dintr-o dată ca în vacanță. Am pornit către stație. Nu am așteptat mult și a venit autobuzul. Șoferul, amabil, a tras vehiculul până la bordură astfel încât am urcat foarte ușor. Lângă mine încă o doamnă cu căruciorul. Autobzul plin.

Abia dacă am stat în trafic, În 10 min. am fost la Zoo. Înapoi am ales să vin pe jos până la Sala Transilvania, de unde am luat autobuzul verde spre Piața Cibin – tot așa, busul plin și șoferul amabil. Autobuzul nou, curat, îngrijit. Numai

Ediţia de Sibiu

Apare bilunar - gratuit

nr. 12 (413) | 16 - 31 iulie

 Str. General Magheru, nr. 54, Sibiu  /zilesinoptiSibiu

 zilesinopti.ro

Ediţiile Zile și Nopţi în România: 235.000 exemplare lunar. (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu, Bacău, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Piteşti, Bistriţa, Tg. Mureş, Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Suceava)

Dacă doriţi să semanalţi un eveniment: e-mail sibiu@zilesinopti.ro.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modificările survenite ulterior.

Pentru publicitate în ediţia tipărită sau online sau dacă vrei să primeşti revista Zile şi Nopţi Sibiu te rugăm să contactezi: Distribuție: 0743 56 66 60

cuvinte bune, totul la superlativ. Mi-am dat seama că Tursib și Primăria Municipiului Sibiu fac o treabă extraordinară, doar că prea puțin mediatizată. Mi-ar plăcea să văd billboard-uri cu mesaje creative care să mă încurajeze să aleg autobuzul ca metodă de transport. Sau să existe facilități pentru cei care o fac deja. Sau...

A doua zi am luat bicicleta pentru că aveam treabă prin centru. Mărturisesc că se circulă chiar bine cu bicicleta prin Sibiu. Deci, curaj, încercați și voi: e chiar o metodă practică de transport, mai ales când ai treabă prin centru.

V-am povestit toate astea ca să vă inspir să alegeți și alte metode de transport și să lăsați mașina pentru ziua de cumpărături. Vă spun asta și în contextul pietonalizării Pieței Schiller. O inițiativă pe care musai să o susținem. Piața Schller va primi în sfârșit atenția cuvenită, arhitectura-i va fi evidențiată, iar orașul va câștiga un nou loc de joacă și de relaxare. Toate astea dacă noi alegem să circulăm și cu metode de transport alternative.

Publisher:

Marius Dicoiu | marius.dicoiu@zilesinopti.ro | 0744 35 99 10

Director vânzări: Marius Cătană | marius.catana@zilesinopti.ro | 0743 56 66 60

Administrativ -Vânzări: Mariana Trif | secretariat.sibiu@zilesinopti.ro | 0751 79 71 39

Redactor: Răzvan Sădean | razvan.sadean@zilesinopti.ro

Redactor colaborator: Monika Tompos

Layout & DTP: Gabriela Hogea

Tu cu ce te deplasezi?

Viața orașului...

Atmosfera de vacanță plutește deasupra întregului oraș. Evenimente și festivaluri în fiecare zi și în fiecare colț al Sibiului. Turiști răscolind după comori arhitecturale și nu numai pe fiecare străduță din centrul istoric. Sibiul este din nou un oraș plin de culoare, plin de oameni și plin de energie, de dimineața până seara. Iată evenimentele de neratat pentru perioada 16 - 31 iulie 2023. Pentru a afla tot ce mișcă în oraș, intră pe www.zilesinopti.ro/sibiu și rămâi conectat!

Piața Mare, locul de întâlnire cu cele mai importante evenimente culturale din Sibiu, redevine în acest an, după o pauză de trei ani, cauzată de pandemie, cea mai mare „sală de spectacole” sub cerul cu stele, în aer liber, pentru iubitorii dansului. Teatrul de Balet Sibiu se pregătește pentru închiderea stagiunii 2022 - 2023, cu un grandios spectacol de balet clasic, prezentat în premieră absolută în Piața Mare din Sibiu. Spectacolul „Rigoletto”, coregrafia Valentin Barteș, spectacol ce va aduce pe scenă peste 100 de artiști, va marca totodată reluarea tradiției baletului sibian de a se întâlni cu publicul în Piața Mare, la final de stagiune. Spectacolul va avea loc joi, 20 iulie, de la ora 21:00, în Piața Mare, iar accesul publicului la eveniment va fi, ca în fiecare an, gratuit.

Muzică la înălțime! Cel mai îndrăgit festival de la Filarmonica Sibiu va avea loc între 30 iulie și 12 august și propune 14 evenimente muzicale.

Programul serilor de vară e colorat și bine condimentat la cea de a IV-a ediție a festivalului.

A doua ediție, care va avea loc între 20 și 23 iulie, aduce în fața publicului sibian fațete autentice ale culturii arabe și a popoarelor din Orientul Mijlociu printr-o serie de evenimente artistice, muzicale și intelectuale: workshop-uri

Cea de-a 16-a ediție ARTmania Festival va avea loc în perioada 28-30 iulie în Piața Mare. Evenimentul va aduce trei zile pline de concerte, evenimente alternative, colaborări inedite și trupe de neratat, unele venind pentru prima dată în România.

și degustări la Biblioteca Județeană Astra, ateliere muzicale și concerte la Filarmonica de Stat Sibiu, târg arăbesc, ateliere și acțiuni artistice la Pasajul Scărilor. Festivalul Culturii Arabe e organizat de către Centrul Cultural Arab din Sibiu.

CONCeRTe P e ACOP eRiȘ FeSTiVAlul CulTuRii ARABe

Cavalerul lui Carol cel mare la sibiu

Evident marele împărat franc nu a poposit niciodată pe meleagurile noastre și nici cavalerii săi nu au ajuns. Dar prin mijlocul secolului al XVI-lea, un maestru pietrar, pe numele lui Onofforus, realizează o statuie a cavalerului Roland pe care comunitatea o așează în Piața Mare a Sibiului. Eș este plătit cu 128 de florini pentru execuție. De asemenea contractul semnat cu pietrarul mai sus amintit, prevedea și plata a 113 florin pentru zece care de piatră de la Cluj și alte 44 de pietre din zona Rășinarului.

Această statuie este înlocuită secolului următor cu una mai zveltă, cea care astăzi poate fi admirată în galeriile Muzeului

Național Brukenthal. Ea rezistă în Piața Mare o perioadă bună de timp după care și-a găsit liniștea unde se află și acum.

Roland a fost un nobil, prieten al împăratului Carol cel Mare. Conducând ariegarda armatei imperiale este abuscat de cete de basci în timpul reîntoarcerii peste munții Pirinei. Refuzând a chema ajutorul împăratului, care evident s-ar fi întors să își apere vasalul, a preferat să se sacrifice împreună cu luptătorii săi, apărând astfel viața suzeranului. Roland devine rapid un simbol al Europei. Se scriu cântece despre el și se transformă într-o adevărată legendă a continentului. Elevii și astăzi învață despre el.

În Evul Mediu el a fost simbolul justiției și dreptății. De aceea orașele care primeau de la rege sau împărat dreptul de sabie (jus gladius –adică dreptul de execuție al celor condamnați la moarte) anunțau acest drept către localnici și către cei care le vizitau, prin poziționarea unei statui a cavalerului Roland cu spada în gardă, într-o zonă centrală. Puține orașe de pe continent au avut acest privilegiu, iar în Transilvania doar Sibiul l-a primit.

Toate execuțiile și arderile pe rug s-au făcut sub sabia miticului cavaler. Cel mai renumit moment surprins de gravorii vremii a fost execuția comitelui Johann Sachs von Harteneck. Desenul Pieței Mari realizat cu ocazia acelui moment este cea mai veche imagine a locului, iar în aceasta putem vedea și statuia cavalerului cu spada ridicată.

De aceea și Sibiul a avut o astfel de statuie. Poate, pentru importanța sa istorică, nu ar fi o idee rea să reașezăm statuia cavalerului în centrul orașului.

De 30 de ani, consultanţii EXIMTUR croiesc și planifică vacanţe și călătorii, pe stilul și gustul

tău!

POP-u P STORi es

De la păpușă la icon Pop culture

Odată cu premiera celui mai nou live-action Barbie, programată în cinematografe pe 21 iulie, care va aduce la viață universul Mattel prin lentila Gretei Gerwig (Little Women, Lady Bird), avându-i pe Margot Robbie și Ryan Gosling în rolurile principale, faimoasa păpușă a acaparat din nou spațiul Pop culture. De la debutul său, din 1959, și până în prezent, personajul a reușit să cucerească inimile a milioane de copii și adulți, devenind un fenomen cultural care a evoluat într-o multitudine de forme și reflectând, prin schimbările aduse, valorile diferitelor epoci în care s-a reinventat.

Povestea sa începe în anii ’50, într-un mic atelier de jucării din California, unde Ruth Handler, co-fondatoarea companiei Mattel, a observat cum fiica ei, Barbara, se juca cu păpușile sale imaginându-și diverse roluri, profesii și aventuri. Inspirată de istorisirile create de fetiță, Ruth a avut ideea revoluționară de a scoate pe piață o păpușă cu dimensiuni adulte (influențată de silueta construită de Christian Dior, după Al Doilea Război Mondial, în colecția Spring 1947, caracterizată prin umeri proeminenți, șolduri accentuate și talie mică), aflată în contrast cu cele existente în acea perioadă, care înfățișau bebeluși, personaje din basme sau animale (ideea unei familii clasice, tip Donna Reed Show, fiind predominantă în societatea

americană de atunci). Păpușa urma să se diferențieze de modelele tradiționale atât prin trăsăturile

sale delicate și prin garderoba ce putea fi modificată în funcție de preferințele celor mici, cât și prin personalitatea puternică, înzestrată cu abilități în diverse domenii, precum modă, medicină sau aviație, transmițând un mesaj clar: fiecare copil poate fi personajul principal în propria aventură și poate deveni orice își dorește.

Ruth Handler / A i Bees

Astfel, prima păpușă Barbie, lansată pe 9 martie 1959, la un târg de jucării din New York, avea o înălțime de aproximativ 29 de centimetri, o siluetă stilizată, păr blond, detalii ale feței bine definite, era îmbrăcată cu faimosul Black and White Striped Swimsuit (care își face apariția și în live-action), machiată, iar look-ul ei era completat prin pantofii cu toc, deveniți astăzi trademark. La doi ani după apariția sa, în portofoliul companiei a fost introdus și Ken (numit după fiul creatoarei), reflectând, la rândul său, diversitatea intereselor și aspirațiilor copiilor din întreaga lume.

Până în anii ’70, Barbie

și Ken au avut peste 900 de ținute și accesorii construite din mătase artificială, satin sau bumbac, cele mai cunoscute dintre ele fiind Roman Holiday, un set inspirat de ținutele purtate de Audrey Hepburn

și Gregory Peck în filmul din 1953, American Airlines, cu al său iconic costum albastru, Sophisticated Lady, momentul în care Barbie a devenit, pentru prima dată, prințesă, Black Magic Ensemble, care replica ținuta preferată a lui Ruth, formată dintr-o rochie neagră, din satin, și o capă transparentă, colecțiile Travel, care au purtat personajele prin Japonia, Mexic, Elveția și Hawaii, alături de cele Little Theatre

Costumes, prin care Mattel a reinterpretat basmele clasice, și Miss & Mr. Astronaut, dedicate echipajului Apollo 11.

Mai mult, anul 1967 a marcat și introducerea celebrităților în universul Barbie, când supermodelului Twiggy i-a fost dedicată o păpușă care îi imita perfect trăsăturile. În prezent există reprezentări ale personalităților precum Cher, David Bowie, Elvis, Barbra Streisand, Zendaya, Grace Kelly, Jennifer Lawrence (sub forma lui Katniss Everdeen), William și Kate Middleton sau Diana Ross, toate edițiile de colecție fiind extrem de valoroase.

În anii ‚70, Barbie reprezenta un simbol al culturii americane și al începuturilor societății de consum, arătând prin imaginea sa, specifică suburbiilor de clasă mijlocie idealizate (aflate în contrast cu inegalitățile și problemele sociale descrise în lucrări precum The Bluest Eye, de Toni Morrison, unde este explorată povestea unei fetițe de culoare care nu se simte frumoasă din cauza normelor restrictive în care trăiește),

procesul transformărilor culturale și politice.

Totul s-a schimbat, însă, în anii ’80, când Mattel a lansat - pentru că popularitatea sa nu se afla încă la nivelul actual - o nouă versiune a păpușii, numită Barbie Superstar, introducând, alături de ea, și lumea în care personajele trăiesc prin intermediul mobilierului pentru casă, mașinilor și seturilor tematice, care au devenit cunoscuta Barbie Dreamhouse. Dacă până în acel moment, păpușa a reprezentat societatea glorificată în care a fost construită, această inovație i-a creat un univers distinct, în care fanii își doreau să trăiască. Mai mult, anii ’80 au adus și asocierea dintre jucărie și faimoasa nuanță de roz fuchsia, care i-a completat întreaga identitate vizuală.

Primul joc video oficial a fost lansat în anul 1984, în 1986, Andy Warhol a ales-o pe Barbie ca unul dintre subiectele picturilor sale,

Margot Robbie Takes You inside The Barbie Dreamhouse | Architectural Digest

asemănându-i statutul cu cel al lui Marilyn

Monroe, revista Barbie Bazaar, dedicată

colecționarilor, a apărut în 1988, Marvel Comics a creat benzile desenate Barbie în 1990 (unde Ken este numit pentru prima dată feminist), în 1993, o figurină de ceară a păpușii a intrat în Musée

Grévin din Paris, iar anul 1994 a adus prima expoziție tematică, organizată de Muzeul de Artă Craft & Folk, din Los Angeles.

Următorul moment important în istoria

brandului s-a întâmplat în 1997, când Aqua a lansat piesa Barbie

Girl, o satiră la adresa superficialității culturii de consum

și stereotipurilor asociate păpușii, Mattel schimbând, doi ani mai târziu, sloganul companiei în „Be Anything”. Melodia a fost reinterpretată anul acesta de Nicki Minaj și Ice Spice, în timp ce Dua Lipa a creat un nou anthem

Barbie Dreamhouse: Dance The Night.

Odată cu apariția păpușilor Bratz din 2001, compania s-a extins și în universul filmelor animate, Barbie in the Nutcracker apărând în același an. Seria a devenit extrem de populară și a generat numeroase continuări și spin-off-uri precum Barbie Fairytopia, Barbie Mariposa, Barbie in a Mermaid Tale sau Barbie: Spy Squad.

La începutul anilor 2000, Paris Hilton (privită în presă pentru foarte mult timp conform stereotipului Barbie) spunea: „Barbie este modelul meu. Poate că nu face nimic special, dar arată bine în timp ce o face.” Variații ale stereotipului sunt prezente și când ne gândim la personaje precum Elle Woods, din Legally Blonde, considerată astăzi un icon feminist pentru modul în care respinge prejudecățile cu care se confruntă, la squad-ul din Mean Girls, la personajul lui Blake Lively, din Gossip Girl, la Andie, din How to Lose a Guy in 10 Days, sau la Cher, din Clueless (în care se reproduce chiar și ideea automatizării ținutelor lui Barbie).

În anul 2015, Moschino a dedicat întreaga colecție Spring/Summer păpușii, prezentând pe podium modele în topuri și rochii din plastic, însoțite de peruci de culoare blondă, în timp ce designerul Sophia Webster a colaborat cu Mattel pentru o gamă de tocuri și adidași de culoare roz, împodobiți cu logo-ul jucăriei. Tot în 2015, pentru a promova serialul Dreamhouse Adventures, realizat în colaborare cu Netflix, cei de la Mattel au lansat, pe YouTube, Barbie Vlogs, în care au introdus atât noua grafică a personajului, cât și universul său actualizat, prin videoclipuri în care Barbie împărtășește povești, sfaturi, gânduri și activități din viața ei (atrăgând milioane de vizualizări).

În prezent, compania duce mai departe moștenirea lăsată de Ruth, reflectând lumea contemporană prin portretizarea diferitelor etnii, forme corporale și caracteristici fizice pentru a se asigura că fanii de pretutindeni se pot identifica și se pot simți reprezentați de păpușile lor, care continuă să fie reale simboluri Pop culture. Pentru a cita revistele din anii ’90, „Nothing is forever. Except Barbie.”

My Closet Tour! Barbie Vlogs

Dua lipa

Codruța Vulcu

fondator și director al festivalului ARTmania

Cartea de vizită a fiecărui festival de muzică e line-up-ul. Cum ați reușit să-i aveți pe Porcupine Tree cap de afiș la cea de-a 16-a ediție?

În general, conversația cu artiștii e începută cu cel puțin un an înainte. Lucrurile pot însă varia destul de mult în funcție de trupa despre care vorbim sau de un context anume. Discuțiile sau primele negocieri pot fi inițiate cu mulți ani înainte și reluate în funcție de context după o anumită perioadă de timp. Prima conversație cu Porcupine Tree a avut loc în 2010. În 2019 am reușit să îl aducem pe Steven Wilson iar anul acesta, la 13 ani distanță de la primul mail trimis, avem Porcupine Tree în line-up-ul nostru.

Ce aspecte trebuie luate în considerare atunci când construiți line-up-ul festivalului?

La fiecare ediție ne dorim să venim cu o selecție cât mai variată de genuri muzicale care aparțin culturii rock, iar pentru fiecare dintre acestea, să aducem unele dintre cele mai apreciate nume la nivel internațional, artiști aduși fie pentru prima dată în România, fie readuși în line-up pentru a se reîntâlni cu fanii dedicați și pentru a prezenta noi albume. Ne străduim să facem asta cât de mult posibil pentru că sunt implicați

foarte mulți factori în această ecuație: de la ce trupe sunt în turneu în respectivul an, la datele în care ar fi disponibili, la nevoia ca trupa să aibă un traseu care să permită introducerea României și a Sibiului pe hartă, la ce masă de fani au în România și la ce onorariu solicită pentru concert, aspect raportat la puterea locală de cumpărare și la contextul economic general de la noi din țară etc. La toate acestea se adaugă faptul că trupele care vin în completarea unora deja confirmate trebuie să continue coerența muzicală a unei zile de festival și a evenimentului per ansamblu, faptul că ne dorim să susținem și scena locală pe cât posibil și că, ținând cont că ne desfășurăm activitatea în piața centrală a orașului, avem niște limitări și intervale de timp stricte în care ne putem desfășura, din respect pentru comunitatea locală. Cum se poate vedea, e o ecuație deosebit de complexă pe care trebuie să o rezolvăm în fiecare an.

Festivalul ARTmania e strâns legat de Piața Mare, dar în aceeași măsură, le propune participanților o plimbare prin mai multe spații culturale din oraș. Ce activități completează programul ediției?

Weekend-ul ARTmania e unul cultural în care oamenii vin pentru a se bucura de concerte,

de evenimente alternative și de oferta muzeelor, ARTmania fiind primul festival românesc care a dezvoltat la noi în țară ideea de îmbinare dintre artă și divertisment. Încă de la începuturi, festivalul a fost gândit ca o platformă culturală menită să ofere publicului cât mai multe evenimente și moduri de a experimenta forme variate de expresie artistică. Acest spațiu comun de întâlnire al artiștilor și al publicului la nivelul sunetului, culorilor, imaginilor sau literelor, formează spațiul de poveste care reprezintă, în esență, spiritului festivalului. Așa cum ne-am obișnuit deja publicul, și anul acesta participanții vor avea, în baza brățării de festival, acces gratuit la mai multe instituții sau activități culturale din Sibiu, precum Muzeul Civilizației Populare Tradiționale

ASTRA sau Cinematograful în aer liber din Piața Huet, unde spectatorii vor putea savura trei filme remarcabile oferite de Ambasada

Regală a Norvegiei în România, prin Institutul de Film Norvegian: ”Los Bando”, ”Tongue Cutters” și ”Beware of the Children”.

Una dintre menirile unui festival e aceea de a produce schimbare. Ce schimbări a reușit ARTmania să producă în cei aproape 20 de ani de existență?

Cred că festivalul a contribuit la creșterea înțelegerii fenomenului rock-metal și a acestei comunități, mai ales că în 2006, când am început, această zonă era foarte puțin cunoscută la nivelul publicului larg din țară. Mai avem destul de mult de lucrat ca națiune în ceea ce privește deschiderea și disponibilitatea de a-i înțelege și de a empatiza cu cei diferiți de noi, însă chiar cred ca au fost făcuți pași importanți în această direcție. Fiind printre pionerii acestui tip de evenimente la noi în țară, am contribuit semnificativ la punerea României pe harta evenimentelor de profil și a turneelor europene ale marilor trupe din zona rock-metal, ceea ce ne bucură și ne onorează în egală măsură. Schimbările vin atunci când ne unim cu toții forțele și când ne întâlnim pentru a face schimb de experiențe, perspective, valori și idei, iar

www.zilesinopti.ro

ARTmania a fost gândit ca loc de întâlnire al pasionaților de muzică și de frumos cu artiștii la nivelul sunetului, cuvântului, mișcării sau al imaginii.

Anul trecut, în peisajul festivalier sibian, a mai apărut un festival dedicat muzicii rock. Cum va reuși ARTmania să-și păstreze unicitatea?

Fiecare festival e unic în felul său, de la locul în care se ține, la conceptul pe care îl are în spate și până la trupele incluse în line-upul fiecărei ediții. Din această perspectivă, ARTmania e un eveniment unic și nu are concurență, mai ales că e festivalul care a adus multe nume în premieră pentru România și care a introdus și dezvoltat cultura rock în regiune. Cele două evenimente sunt diferite și nu pot fi comparate, fiecare având specificul său la nivel de concept, vechime în activitate a organizatorului, tradiție în zona muzicală, cu precădere în cea rock-metal. Eforturile tuturor organizatorilor ajută în mod cert la dezvoltarea culturală și la varierea gusturilor muzicale ale consumatorilor din regiune. Noi ne bucurăm și suntem foarte onorați că, de 18 ani încoace, am putut contribui semnificativ la dezvoltarea pieței festivaliere din România.

Este ARTmania șansa unui city break perfect pentru cei din afara Sibiului?

Cu siguranță, ARTmania e ocazia perfectă pentru un city break reușit petrecut în inima Transilvaniei. Pentru mulți consumatori de muzică și de frumos acest lucru a devenit deja o tradiție, weekend-ul ARTmania fiind sinonim cu o vizită în cetatea medievală pentru a-și întâlni artiștii preferați, prietenii și a petrece câteva zile de relaxare alături de cei dragi. Chiar și pentru cei care nu sunt neapărat ascultători de muzică rock, concertul Porcupine Tree e o experiență de neratat, fiind un show complex la nivel de sunet și imagine, melodios și accesibil indiferent de vârstă. În plus, pentru pasionații de istorie și de arhitectură, cetatea medievală a Sibiului are o poveste și un farmec aparte, plimbările prin zona centrală, prin piațetele orașului fiind o activitate cu totul specială în sine.

Festivalul ARTmania: O Celebrare a Muzicii, Culturii și Cinematografiei

Sibiu, România - Pregătițivă pentru un weekend memorabil plin de muzică, activități culturale și experiențe cinematografice, deoarece Festivalul

ARTmania revine într-o nouă ediție palpitantă în perioada 28-30 iulie.

Cunoscut pentru lista sa diversă de artiști și programe captivante, acest eveniment cultural așteptat cu nerăbdare promite să captiveze audiența și să pună în valoare spiritul vibrant al Sibiului.

În afara concertelor fascinante care vor umple aerul cu melodii și ritmuri, Festivalul ARTmania oferă o varietate de activități și programe culturale care se adresează tuturor

intereselor. Anul acesta, într-un parteneriat captivant cu Muzeul Astra, vizitatorii vor avea oportunitatea de a explora istoria bogată și cultura tradițională românească. Muzeul Astra, renumit pentru Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, este o destinație de top pentru cei pasionați de patrimoniul românesc. Pe durata Festivalului ARTmania, Muzeul Astra va găzdui o serie de activități și ateliere captivante, menite să ofere o experiență autentică și interactivă vizitatorilor de toate vârstele.

Dar asta nu este tot! Una dintre atracțiile principale ale festivalului va fi zona de proiecție de film în aer liber,

amenajată în pitoreasca

Piață Huet. Această locație emblematică va fi transformată într-un cinematograf în aer liber, unde spectatorii vor putea savura trei filme remarcabile ( "Los Bando", "Tongue Cutters","Beware of the Children") oferite de Ambasada Regală a Norvegiei în România, prin Institutul de Film Norvegian.

Pe lângă ofertele culturale și cinematografice, lista de artiști prezenți în această ediție a Festivalului ARTmania este absolut extraordinară. Pregătițivă să fiți fermecați de sunetele și interpretările muzicienilor și trupelor

Wardruna

consacrate din întreaga lume. Iată doar câteva momente artistice

remarcabile:

Emperor, Porcupine Tree, Wardruna, Pain of Salvation, Haken, Vulture Industries, Samael, Tesseract, Koikoi, RoadkillSoda, Asemic, WeAreNumbers, Sirenia

și Port Noir sunt artiștii extraordinari care vor urca pe scena mult așteptatului

Festival ARTmania. Această colecție eclectică de artiști reprezintă o diversitate muzicală impresionantă, oferind publicului o gamă largă de genuri și stiluri de muzică.

Emperor Legendarii muzicieni norvegieni, Emperor, sunt considerați una dintre cele mai influente trupe de black metal din toate timpurile. Cu un sunet întunecat, atmosferic și puternic,

Emperor va oferi un spectacol intens, captivant și plin de energie.

Porcupine Tree - Trupa britanică Porcupine Tree combină elemente de rock progresiv, art rock și alternative rock pentru a crea un sunet inconfundabil și inovator. Cu compoziții complexe, mesaje introspective și o abordare muzicală sofisticată, Porcupine Tree va fascina publicul cu spectacolul lor artistic și tehnic impecabil. Wardruna - Cu o abordare mistică și înrădăcinată

în tradițiile și mitologia nordică, trupa norvegiană

Wardruna creează o muzică profund spirituală și atmosferică. Folosind instrumente tradiționale, voci ancestrale și sunete naturale, Wardruna va purta audiența într-o călătorie sonoră în vechile legende și înțelepciune nordică.

Pain of Salvation - Trupa suedeză Pain of Salvation explorează teme filozofice

și emoționale prin muzica lor complexă, amestecând elemente de rock progresiv, metal și art rock. Cu versuri adânci și puternice, interpretate cu pasiune și intensitate, Pain of Salvation va oferi un spectacol emoționant și profund.

Haken - Trupa britanică

Haken se remarcă prin muzica lor progresivă

extrem de tehnică și plină de energie. Cu aranjamente intricate, schimbări de ritm captivante și instrumentiști excepționali, Haken va oferi

un spectacol exploziv, aducând o combinație unică de virtuozitate și creativitate pe scenă.

Vulture Industries - Trupa norvegiană

Vulture Industries aduce o abordare inovatoare și neconvențională asupra genului metal, combinând elemente de avant-garde, prog și rock. Cu prestații scenice intense și teatrale, Vulture Industries va oferi un spectacol captivant și plin de surprize.

Samael - Trupa elvețiană Samael îmbină metalul extrem cu elemente de industrial și atmosferic, creând un sunet înfricoșător și hipnotic. Cu riffs puternice, atmosferă

întunecată și voci incisive, Samael va oferi un spectacol intens și plin de energie, captând atenția publicului cu prestații remarcabile și o atmosferă opresivă.

Tesseract - Trupa britanică Tesseract este recunoscută pentru sunetul lor progresiv metal, combinând pasaje melodice și complexitate tehnică. Cu compoziții sofisticate și abilități muzicale remarcabile, Tesseract va crea o atmosferă captivantă și va impresiona publicul prin virtuozitatea lor instrumentală.

Koikoi - Formația abordează un sunet unic,

combinând elemente de alternative rock, triphop și post-rock. Cu compoziții emoționale și voci puternice, Koikoi va oferi un spectacol autentic și vibrant, captivând audiența prin energie și originalitate.

RoadkillSoda - Trupa românească RoadkillSoda aduce un sunet plin de energie și rafinament, combinând elemente de alternative rock, punk și grunge. Cu prestații explozive și versuri incisive, RoadkillSoda va electriza scena și va încânta publicul cu un show plin de viață și intensitate.

Asemic - Trupa Asemic, din România, abordează un sunet experimental și atmosferic, îmbinând elemente de post-rock, ambient și muzică electronică. Cu compoziții inovatoare și texturi sonore evocative, Asemic va crea o experiență muzicală fascinantă și hipnotică.

WeAreNumbers - Formația WeAreNumbers aduce un sunet puternic și melodii captivante, combinând elemente de alternative rock și post-hardcore. Cu ritmuri dinamice și versuri introspective, WeAreNumbers va oferi un spectacol plin de pasiune și intensitate.

Sirenia - Trupa norvegiană

Sirenia explorează genul gothic metal, oferind compoziții melodice și atmosferice, cu influențe din muzica clasică

și elemente de metal simfonic. Cu vocea impresionantă a solistei și aranjamente orchestrale, Sirenia va crea o atmosferă mistică și va impresiona publicul prin eleganța și frumusețea muzicii lor.

Port Noir - Trupa suedeză

Port Noir abordează un sunet inovator, combinând elemente de alternative rock, prog și stoner. Cu riff-uri puternice și grooveuri captivante, Port Noir va oferi un spectacol plin de energie și va surprinde publicul cu creativitatea și originalitatea lor.

Cu o listă atât de impresionantă de artiști și programe culturale diversificate, Festivalul ARTmania promite să fie un eveniment de neratat pentru iubitorii de muzică, cultură și cinematografie. Sibiu va deveni o destinație vibrantă și plină de viață în perioada 28-30 iulie, oferind o experiență autentică și memorabilă pentru toți participanții. Indiferent dacă sunteți pasionați de muzică, de explorarea culturii sau de descoperirea unor noi capodopere cinematografice, Festivalul ARTmania este locul perfect pentru a vă bucura de aceste experiențe și a vă conecta cu arta într-un mod unic și captivant. Asigurațivă că sunteți pregătiți să vă lăsați purtați de valul de emoții și să vă bucurați

de o experiență culturală de neuitat la Festivalul ARTmania!

Publicul român are ocazia de a se conecta cu

ARTmania Festival, în colaborare cu Midgardsblot Metal Festival și Inferno Metal Festival & Music Conference, sub umbrela proiectului

"Punți Muzicale Prin Antreprenoriat Cultural", inițiat de ARTmania Events, anunță cu entuziasm participarea partenerilor norvegieni, Midgardsblot Festival, în cadrul evenimentului.

rădăcinile nordice și de a experimenta o experiență muzicală

și culturală de neuitat.

În cadrul acestei colaborări, Midgardsblot Metal Festival va aduce două trupe remarcabile:

Folket Bortafor Nordavinden și Nebala Jonas (proiect solo), care vor susține concerte pe scena Freyja's Weeping în cadrul ARTmania Festival.

Folket Bortafor Nordavinden este o trupă norvegiană de muzică folk cu o sonoritate distinctă și o abordare unică a genului. Numele lor, tradus în limba română ca "Poporul de Dincolo de Nordavind", evocă vântul nordic puternic și

misterios. Trupa combină influențe folk cu elemente moderne și tradiționale, creând un sunet autentic și captivant. Interpretarea lor profundă a versurilor și poveștilor aduce în primplan mitologia și tradițiile nordice, transmitând mesaje despre natură, libertate, dragoste și conexiunea cu rădăcinile culturale.

Nebala Jonas, cunoscut și ca Jonas Lorentzen, este un muzician și compozitor danez, celebru pentru activitatea sa ca vocalist în trupa de Neo Nordic Folk, Heilung, și pentru colaborarea sa în realizarea filmului epopeic viking The Northman, regizat

de talentatul Robert Eggers. Nebala Jonas și-a concentrat recent atenția pe propria expresie muzicală, rezultând un proiect bazat pe reinterpretarea muzicii nordice și pe o abordare puternic spirituală. Pe lângă concertele lor captivante, Midgardsblot Metal Festival va prezenta și un Blot Ritual, un ritual de tradiție vikingă care reprezintă un moment special de conectare, vindecare și explorare spirituală. Această inițiativă aduce în primplan nu doar muzica metal, ci și tradițiile și valorile vikingilor, oferind publicului român o experiență muzicală și culturală de neuitat.

Pasionații de muzică, iubitorii de istorie și cei curioși de tradițiile vikingilor sunt așteptați cu brațele deschise la ARTmania Festival, unde se va crea o punte muzicală și culturală între România și Norvegia. Această colaborare reprezintă o oportunitate de a explora și de a se conecta cu alte culturi, descoperind noi perspective și trăind momente memorabile în universul muzicii metal și vikingilor.

Mai multe detalii pe www. artmaniafestival.ro

Muzică și culori în 7 spații din inima Sibiului, la Musica Ricercata

Căutătorii de finețuri culturale se pot declara fericiți: între 20 și 26 iulie va avea loc la Sibiu, festivalul Musica Ricercata Op. 5, al cărui director artistic este dirijorul Gabriel Bebeșelea. Propunându-și să demonstreze conectarea Sibiului la curentele culturale ale lumii, festivalul abordează în acest an o temă dedicată Centenarului Ligeti: LIGESTEZIA. Sub sloganul ”Privește sunetul, ascultă culoarea”, cele șapte zile de festival vor plimba publicul printr-un curcubeu muzical, literar și arhitectural, iar accesul va fi liber la toate evenimentele.

György Ligeti e unul dintre cei mai mari compozitori ai secolului XX și s-a născut exact acum 100 de ani, respectiv în 1923, la 70 km de Sibiu. Omagierea sa e mai mult decât firească în contextul în care numele festivalului Musica Ricercata, în traducere ”muzică

cercetată”, e titlul unei piese compuse de acesta. Transilvăneanul György Ligeti a devenit unul din cei mai importanți și influenți compozitori ai istoriei muzicii, compozițiile sale ajungînd inclusiv la rangul de ”pop culture”, prin utilizarea lor de către regizori celebri precum Stanley Kubrick în ”2001: A Space Odyssey”, ”The Shining” și ”Eyes Wide Shut”, Martin Scorsese în ”Shutter Island”, Tim Burton în ”Charlie and the Chocolate Factory” sau Gareth Edwards în ”Godzilla”.

LIGESTEZIA e un joc de cuvinte generat prin contopirea numelui lui Ligeti cu o însușire a lui, respectiv sinestezia, care e capacitatea de a vedea culori atunci când auzi sunete, o abilitate senzorială extrem de rară. Toate evenimentele din festival aduc publicului o experiență senzorială care îmbină întrun mod inovator sunetul și culoarea, în spiritul multiculturalismului transilvănean.

Fiecărei zile de festival îi coincide o culoare din ROGVAIV, fiecare loc de desfășurare al evenimentelor zilei respective fiind iluminat în culoarea corespunzătoare.

Festivalul debutează joi, 20 iulie, în ROȘU. Concertul de deschidere ”La Follia Stravagante” va aduce Orchestra

Națională de Tineret a Moldovei la Biserica

Ursulinelor, de la ora 19:30. Vineri, 21 iulie, Biserica Evanghelică Sf. Ioan va fi colorată în ORANJ, de la ora 21:00, când este programat recitalul ”Balade și jocuri”, susținut de violonista Alexandra Tîrșu.

Culoarea GALBEN va acoperi sâmbătă, 22 iulie, Sala Festivă a Bibliotecii Județene Astra, unde de la ora 21:00 va avea loc recitalul cameral ”Transinestezia” susținut de Ansamblul Musica Ricercata. Duminică,

23 iulie, Biserica Franciscană va fi VERDE, de la ora 19:30, pentru recitalul cameral ”Recercari et Canzoni” al cvintetului de suflători Duende. Sala Oglinzilor a F.D.G.R. se va colora în ALBASTRU luni, 24 iulie, de la ora 19:30, când va avea loc recitalul extraordinat ”Tablouri” susținut de pianistul Daniel Ciobanu. Marți, 25 iulie, Teatrul Național ”Radu Stanca” va găzdui în INDIGO un concert din cadrul festivalului. Este vorba despre concertul simfonic susținut de

Orchestra Națională de Tineret a Germaniei, cu Clemens Schuldt ca dirijor și Martynas Levickis la acordeon. Totul va culmina miercuri, 26 iulie, cu un concert extraordinar al Filarmonicii de Stat ”Transilvania” în Piața Mare, în nuanțe de VIOLET. Repertoriul va fi strâns legat atât de Sibiu, cât și de conceptele inovatoare ale lui Ligeti, care au reușit să schimbe cursul istoriei muzicii universale.

Seria de discuții cu publicul din acest an îi va aduce în fața sibienilor pe Gabriel Bebeșelea, Emil Hurezeanu și Ion Vartic, Mircea Cărtărescu și Radu Vancu, Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea.

profa de germană IRINA

„Cel mai mare cadou pe care l-am primit de la oraș e limba germană. Faptul că am ajuns de mică la școala germană a ținut atât de noroc, context, cât și de raportarea părinților mei la comunitatea germană pentru care aveau un respect deosebit, și aș îndrăzni să zic și de curajul lor de a paria pe mine, eu fiind fiică a doi sibieni get beget care nu vorbeau o boabă această limbă. La școală, în jurul meu, se vorbea exclusiv germana. Eram doar câțiva români, în rest prevalau etnicii germani, dar am avut parte de o învățătoare foarte bună care și-a dat tot interesul să ne integreze.

Țin minte că era îngrozitor la prima oră de luni dimineața. Trebuia să relatăm despre cum ne-am petrecut duminica

și nu puteam să spun nimic, deși aș fi avut atât de multe de

povestit. Mă ascundeam sub bancă pentru că mă gândeam cu groază că nu am cuvintele la mine. În goana și foamea asta după cuvinte, am primit cadou de la tata trei rafturi de cărți de copii în limba germană superb colorate și ilustrate pe care mi le-a cumpărat într-un gest salvator de la o librăreasă, care emigra în Germania și își vindea toate bunurile. A fost cel mai fain cadou care probabil mi-a definit tot parcursul. Cu ligheanul de mere lângă mine și cu dicționarul, dându-mă

în balansoar, am început să citesc. Și am tot citit și abia după trei ani, într-a IV-a, am început să vorbesc germana. Nu e ca și cum până atunci nu aveam rezultate bune, dar nu îmblânzisem încă limba așa cum mi-aș fi dorit. În a V-a s-au mai echilibrat lucrurile, în a VI-a a venit

revoluția și o mare parte din sași au emigrat. Am ajuns la Școala 2 mulți elevi vorbitori de germană și apoi am fost prima generație de cl. a VIII-a de la Colegiul Brukenthal. Deja îmblânzisem limba. Vecinii veneau la mama să le traduc rețetele de pe plicurile de budincă. Așa a urcat familia mea câteva trepte în admirația cunoscuților. Limba germană devenise o super putere pentru mine. Apoi, după liceu și facultate, am intrat cu toate motoarele pornite în profesie. Ce mi se pare fain e că am putut să întorc cadoul oferit de oraș. Sunt profă de germană și asta, pe lângă agenda culturală a orașului și încă vreo câteva activități, îmi umple toată săptămâna. Am vântul din spate construind pe o atracție a pieței ceva ce îi împlinește pe oameni. Cursurile de limbi străine sunt foarte psihologice, intră mult în sufletul tău, că nu poți învăța germana cu mâinile încrucișate, o înveți cu tot corpul, cu tot sufletul și atunci ai efectiv parte prin viziune, prin mesaj, prin structura limbii – de o nouă interpretare a vieții. Am început automat și firesc să vorbesc germana și cu copiii mei încădin maternitate. Îmi place să zic că pregătesc pentru oraș următoarea generație de vorbitori.”

Proiect dospit de Fundația Comunitară Sibiu, alături de wenglor Romania (

Foto © Gabriela Cuzepan

Despre un altfel de festival

Anul acesta a fost primul an în care am avut un badge la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. A fost singurul festival la care nu am îndrăznit nici măcar să visez că aș putea participa, ceea ce, cumva, m-a ținut și din a aplica pentru voluntariat. Cred că așteptasem cumva să mai cresc, să am mai multă experiență, înainte să ajung la marele FITS. Foarte pe scurt, pentru că nu am destule caractere ca să vă povestesc tot ce am trăit acolo, experiența la festival a fost una pe cât de obositoare, pe atât de faină. Pasiunea pentru partea organizatorică a evenimentelor m-a urmărit în ultimii ani constant, motiv pentru care am ajuns în tot felul de evenimente locale în care am primit responsabilități dintre cele mai diverse – de la distribuire de ecusoane până la întregul proces organizatoric prin care am trecut în 2022, la Astra Film Festival. Anul acesta, responsabilitatea a fost mai mică, însă cumva am simțit-o mai puternic decât pe cea avută

anul trecut la AFF. Am simțit-o ca pe un upgrade la început. Însă apoi cumva m-am obișnuit cu ea și chiar am pierdut din vedere, pe alocuri, că eram la festival din postura de angajat, nu vizitator, recunosc. Iar asta mi-a adus frustrările din ultimele zile – faptul că trecusem cumva de primele zile pline de agitație, greutatea de pe umeri se ridicase, iar eu m-am relaxat. Un pic cam prea mult. La fel de repede m-am și redresat și am reușit să profit de ultima zi de festival cum se cuvine, cu transcrierea unui interviu despre frumoasa instalație-oglindă din Piața Mare.

Poate cuvintele mele pentru unii dintre voi sună plictisitoare, însă vă promit că tot ce simt în timp ce le aștern aici e la intensitate maximă. Cu primirea invitaților la FITS Talks, cu cafelele zilnice, cu poveștile cu prieteni noi și vechi, cu mustrarea primită, cu râsete și agitație, acest eveniment pentru mine a fost altfel. Și va avea mereu un loc deosebit în inima mea. FITS, mulțumesc.

WORKSHOP: DISCUȚII ȘI GUSTĂRI

ATELIER DE HENNA ȘI DE CALIGRAFIE

CONCERT ORIENTAL | SOLO

TÂRG ARĂBESC | EXPOZIȚIE

2 0 - 2 3

A i în arhitectură

Te-ai gândit vreodată că poți deveni designerul de interior al propriei case? Sigur că te-ai gândit, probabil ai și făcut-o deja în câteva rânduri, atunci când ai amenajat prima oară baia ori când ai cumpărat decorațiunile pentru living.

Dar acum poți face mult mai multe. Cu ajutorul Inteligenței Artificiale (AI), poți să compari mai multe genuri de decorare al unei camere. RoomGPT, de exemplu, poate transforma foarte rapid o poză a unei încăperi într-una amenajată complet. Dacă încăperea este goală, AI-ul o poate mobila în diverse moduri în funcție de destinația pe care o alegi tu (living, bucătărie, baie, dormitor ș.a.) și stilul amenajării (modern, vintage, industrial ș.a.).

Pare totul atât de simplu de cu toții ne putem acum gândi de ce, în cazul ăsta, mai avem nevoie de un designer de interior sau arhitect. Cred că, la fel ca în domeniul artei, unde cumperi un tablou pentru semnătura artistului, și la un birou de arhitectură apelezi pentru implicarea directă a arhitectului.

Niciodată dar niciodată un robot nu va putea însufleți un spațiu la fel cum o face un om cu trăiri și experiență de viață de zeci de ani. Iar un proiect de arhitectură nu înseamnă doar cumularea regulamentelor de urbanism la fel cum un proiect de design de interior nu înseamnă doar combinarea a câtorva poze de pe Pinterest. Interacțiunea cu omul din spatele proiectului rămâne prioritară. Sau ce, ție îți place când suni la bancă pentru o urgență și dai de robot cu răspunsuri predefinite care nu își rezolvă adevărata problemă?

www.teatrulgong.ro

Teatrul de Balet Sibiu dansează în Piața Mare, după o pauză de trei ani.

Piața Mare, locul de întâlnire cu cele mai importante evenimente culturale din Sibiu, redevine în acest an, după o pauză de trei ani, cauzată de pandemie, cea mai mare „sală de spectacole” sub cerul cu stele, în aer liber, pentru iubitorii dansului. Teatrul de Balet Sibiu se pregătește pentru închiderea stagiunii 2022 - 2023, cu un grandios

spectacol de balet clasic, prezentat în premieră absolută în Piața Mare din Sibiu. Spectacolul „Rigoletto”, coregrafia Valentin Barteș, spectacol ce va aduce pe scenă peste 100 de artiști, va marca totodată reluarea tradiției baletului sibian de a se întâlni cu publicul în Piața Mare, la final de stagiune. Spectacolul va avea loc joi, 20 iulie 2023, de la ora 21:00, în Piața Mare, iar accesul publicului la eveniment va fi, ca în fiecare an, gratuit.

După o stagiune încărcată, în care baletul sibian a prezentat nu mai puțin de 49 de reprezentații de dans clasic, neoclasic, contemporan sau teatru-dans, a participat la turnee internaționale în Germania, Italia, Belgia, Olanda și Polonia și a dansat pe scena unora dintre cele mai importante festivaluri de artele sepctacolului din Europa, dintre care amintim aici prezența în premieră la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, cu spectacolul coupé „Bolero și În numele bucuriei” (prezentat indoor) și „În numele bucuriei”, prezentat în aer liber, dansatorii Teatrului de Balet Sibiu repetă pentru premiera absolută a spectacolului „Rigoletto”, coregrafia Valentin Barteș, spectacol care va închide anul acesta stagiunea, în Piața Mare Sibiu. Premiera „Rigoletto” se adaugă unei serii de cinci premiere pe care baletul sibian le-a prezentat publicului în acest an: „Romeo și Julieta. Rock Story”, coregrafia Marcello Algeri, (dans contemporan, pe muzică de Queen), „Despre noi”, coregrafia Dragoș Roșu, regia Beatrice Rancea (teatrudans), „Noaptea Valpurgiei”, coregrafia Valentin Barteș (balet clasic), „One way ticket”, coregrafia Sandra Mavhima (dans contemporan) și „Tango”, coregrafia Amalia

foto © Ovidiu Matiu

Mîndruțiu, regia Beatrice Rancea (spectacol de tangouri argentiniene).

„În 2010, am prezentat publicului primul spectacol de balet în aer liber, din istoria recentă a Sibiului, spectacolul „Carmen”, realizat de coregraful Valentin Barteș și am marcat atunci momentul de început al unei noi tradiții, aceea ca o dată pe an, vara, la final de stagiune, să dăm întâlnire publicului în aer liber și să ne bucurăm împreună de sublimul acestei arte minunate, care este baletul. Din 2010 și până în 2020, am produs pentru Piața Mare nu mai puțin de 24 spectacole de balet clasic, dans contemporan, teatru-dans, iar întâlnirile noastre cu publicul s-au bucurat în fiecare an de aprecierea publicului nostru. A venit momentul să reluăm această tradiție atât de dragă atât nouă, artiștilor, dar și publicului din Sibiu și pretutindeni și ne bucurăm că în acest an aniversar, când sărbătorim 15 ani de activitate, să îl avem din nou alături pe Valentin Barteș, un creator neobosit și un artist desăvârșit, care și-a dedicat întreaga carieră scenei dansului și alături de care am început acest demers în anul 2010.” Ovidiu Dragoman, Manager Casa de Cultură a Municipiului Sibiu - Teatrul de Balet Sibiu

Retrospectivă spectacole în aer liber produse de Teatrul de Balet Sibiu

2010: „Carmen”, coregrafia Valentin Barteș, regia MC Ranin, dirijor Gabriel Bebeșelea (balet clasic)

2011: „Romeo și Julieta”, coregrafia Pavel Rotaru (balet clasic)

2012: „Harap Alb. De la clasic la modern”, coregrafia Doina Botiș, Edi Stancu

2013: „Cenușa Timpului”, coregrafia Doina Botiș, regia Ovidiu Dragoman, cu participarea LIVE a trupei rock Riff

2014: „Concert en Bleu”, coregrafia Russell Hewey, „Nota, vă rog!”, coregrafia Aleisha Gardner și Russell Hewey, „Impetus”, coregrafia Aleisha Gardner

2015: „Escapadă urbană” și „Nichita” coregrafia Russell Hewey, „9 pași”, coregrafia Aleisha Gardner

2016: „Angelic”, coregrafia Ovidiu Matei Iancu, „Paria”, coregrafia Joshua Legge, „Einstein”, coregrafia Aleisha Gardner

2017: „Recolta”, coregrafia Jacob Connor, „Poveste despre suflet. Poveste despre trup”, coregrafia Kirill Ermolenko, „Swaraj”, coregrafia Joshua Legge, „Peer Gynt”, coregrafia Aleisha Gardner

2018: „Vicii”, coregrafia Claudiu Buldan, „Lacul Jazz”, coregrafia Kiril Ermolenko, „Pentru dragoste”, coregrafia Myrna Squire, „Dedicat suferinței”, coregrafia Angel

Martinez Sanchez, „Familia”, coregrafia Jacob Connor

2019: „În numele bucuriei”, coregrafia Angel

Martinez Sanchez, „Alice în țara minunilor”, coregrafia Jacob Connor

Despre Teatrul de Balet Sibiu

Teatrul de Balet Sibiu este prima companie de dans din România cu o componență internațională a corpului de balet, model adoptat în momentul de față și de celelalte corpuri de balet, ale operelor naționale din țară. Acest fapt conferă Sibiului și instituției o deschidere și vizibilitate extraordinare în plan internațional. În 2008, anul în care a fost înființat, Teatrul de Balet Sibiu avea doar zece dansatori, astăzi corpul de balet numără 35 de dansatori proveniți din România, Noua Zeelandă, Australia, Canada, Spania, Italia, Marea Britanie, Franța, Japonia, Republica Dominicană, Brazilia, Cuba și Ucraina. Instituția este solidară cu artiștii ucraineni afectați de izbucnirea războiului din țara vecină, iar în anul 2021 a primit în componența sa un cuplu de soliști ai Operei de Stat din Odessa, care s-au integrat foarte bine la Sibiu.

foto © Ovidiu Mariu

Muzică

Cel mai urban playlist de festival

Muzica urbană a luat cu asalt piața muzicală, playlist-urile și festivaluri, în cel mai spumos sezon al anului, care e deja aici, e viu și e plin de artiști care merită auziți. Așadar, astăzi realizăm o mică inspecție în ceea ce înseamnă lineup-urile celor mai amuzante adunări de oameni și întocmim, cât de scurt se poate, o mică trecere în revistă a artiștilor pentru care merită să fugiți până la scenă. Întâietate au cei din noul val.

Amuly. Licențiat în old school și new school, Amuly ia ce e mai bun din cele două lumi și magnetizează orice public cu prezența sa. Nu lipsește nici experiența de stradă în versuri și flowul impecabil. Pentru mine, rămâne reprezentativ live-ul său de la Diud, Where’s My Tune?, cu piesa HipHop. Ne vedem cu Amuly la Neversea.

RAVA. În jurul lui RAVA gravitează un aer întunecat, aer care scoate la iveală cele mai ascunse adevăruri, spuse cu lejeritate de artist. Sută la sută sound fresh, dăm play la BULIBA$HA

și mergem să ne vedem cu RAVA la Electric Castle.

Lumеa țipă c-o dau țiplă, nu vezi cât suntem de proaspeți?

- Macanache

M.G.L. Te asigur că vocea lui M.G.L. va veni ca o forță supranaturală, care prima dată te va șoca, apoi te va face să dai din cap, artistul reușind să se conecteze cu publicul său până la nivelul în care se mișcă în tandem. Dați play pe CONTACT FATAL 2 și mergeți către Untold să vă întâlniți cu artistul.

Ștefan Costea vine cu lejeritatea din R&B și cu sensibilitatea pe versuri, dând acea notă dulceacrișoară oricărei piese la care ia parte. Ascultă colaborarea sa cu Alduts Sherdley, Safe Place, ca să mă crezi și fă-ți drum la Summer Well să te convingi pe bune!

Nu am cum să nu trec în revistă și nume precum Macanache, Killa Fonic Deliric x Silent Strike

Grasu XXL și Guess Who care niciun lineup nu ar fi complet, și să nu mă bucur că Specii, multor generații hip-hop, s-au suit din nou pe scenă și ne-au întors la originile muzicii. Enjoy!

Amuly

M.G.L.

Ștefan Costea

Killa Fonic

Bastionul Țesătorilor

Secție a Muzeului Județean de Istorie Brașov

20 iulie, 19:00 | Bourbon Jazz Unit

27 iulie, 19:00 | Cătălin Milea Quartet

03 august, 19:00 | TRi (Irlanda)

10 august, 19:00 | Yamano Yukako (Japonia)

16 august, 19:00 | Jessie Davis Quartet (SUA)

17 august, 19:00 | AVA Trio (Ţările de jos / Turcia)

24 august, 19:00 | Rain Sultanov & Shahin Novrasli (Azerbaidjan)

Descoperă programul complet:

ICon Arts pășește cu această ediție în cel de-al treilea deceniu de existență. Care sunt așteptările, speranțele, ambițiile pentru această nouă filă pe care o adăugați la istoria ICon Arts?

ICon Arts este un eveniment cultural ajuns la maturitate care își dorește sa aducă laolaltă tineri artiști alături de colegii lor consacrați, pe diverse scene urbane din Sibiu, Mediaș, Avrig, cât mai ales în minunatele spații rurale pline de povești și elemente unice de patrimoniu. Cei care vor să ne însoțească pe parcursul festivalului vor descoperi aceste povești în contextul special al muzicii clasice și al artelor contemporane.

SEBASTIAN GHEORGHIU

Zona Sibiului oferă un areal cultural foarte bogat care completează perfect experiența pe care ICon Arts dorește să o ofere tuturor participanților. Cea de-a XXI-a ediție a festivalului va avea loc între 24 iulie și 6 august în nouă localități din Sudul Transilvaniei și include masterclassuri, rezidențe artistice și un program concertistic vast. Despre toate acestea am stat de vorbă cu Sebastian Gheorghiu, manager cultural și membru în Consiliul Director UCIMR.

Ce ne puteți spune despre constelația de mentori care își vor împărtăși cunoștințele și tehnicile cu participanții la cele 13 masterclass-urile din cadrul ediției 2023 a Academiei ICon Arts? Într-adevăr o constelație! Peste 100 de tineri artiști din România, Moldova, Azerbaidjan, China, Germania, Irlanda, Italia, Japonia, Serbia și SUA vor fi prezenți în sudul Transilvaniei unde vor învăța, dar vor și împărți scena cu nume de afiș ale celor mai renumite instituții de cultură din lume, precum Andrei Ioniță, Remus Azoiței, Karen Jones, Cellia Costea, Diana Țugui, Dragan Djordjevic, Răzvan Suma și alții.

Mă gândesc că mulți dintre participanți visează să studieze sau să performeze în marile orașe ale lumii.

”Concentrarea și inspirația vin mult mai ușor între colinele înverzite ale Transilvaniei”

Cu toate acestea, organizați masterclass-urile în sate din Transilvania. De ce e importantă în cazul ICon Arts această conexiune cu universul rural?

Consider că pentru a asimila multe informații într-un timp relativ scurt ai nevoie de un cadru adecvat, departe de lucrurile care te distrag de obicei în atmosfera efervescentă a orașului. La sat, viața curge în ritmul normal de odinioară, iar concentrarea și inspirația vin mult mai ușor dincolo de agitația citadină, între colinele înverzite ale Transilvaniei, străjuite de zidurile fortificațiilor seculare. Acesta e însă un pas intermediar, pentru că timpul petrecut aici oferă, pe lângă cadrul propice pentru studiu intensiv, ocazia de a cunoaște artiști consacrați, cât și tineri artiști din alte spații culturale, iar acest tip de networking deschide de obicei și drumuri către marile scene.

Tot în programul ediției 2023 regăsim și trei rezidențe

artistice de jazz, dans și compoziție. În ce feluri pot fi de folos aceste rezidențe în parcursul profesional al unui artist?

Din punctul meu de vedere, rezidența este un laborator în care se distilează ideile pentru noi opere artistice, care ulterior se concretizează sub forma unor noi spectacole. Spre deosebire de masterclass-uri - ce se adresează artiștilor la început de drum, rezidențele vizează artiștii deja experimentați.

Vom avea parte și în acest an de concerte, pe lângă masterclass-urile și rezidențele artistice despre care am vorbit? Desigur, continuăm tradiția edițiilor anterioare, cu un program concertistic vast, ce cuprinde întâlnirea cu tineri muzicieni, cu artiști apreciați pe marile scene - pe

care i-am amintit deja mai devreme - și cu artiști invitați special pentru festival, precum Orchestra de Tineret Sweelinck a Conservatorului de Muzică din Amsterdam, Orchestra Giovane din Elveția, grupul de jazz TRI al Universității de Muzică din Dublin și, nu în ultimul rând, Ansamblul ICon Arts care va prezenta șase prime audiții absolute ale unor tineri compozitori români.

De mai bine de 15 ani, ICon Arts se desfășoară cu precădere în zona Sibiului. De ce este Sibiul ”casa perfectă” pentru ICon Arts?

Zona Sibiulului oferă un areal cultural foarte bun pentru experiența completă pe care dorim să o oferim tuturor participanților la ICon Arts (artiști și spectatori): spații rurale idilice pentru studiu și pentru explorări artistice, turistice și gastronomice, o infrastructură culturală în dezvoltare - la care și noi am contribuit prin concertele și spectacolele organizate, dar și o relație frumoasă cu membrii comunităților locale, pentru care prezența noastră aduce bucurii muzicale și susține micile afaceri locale.

IGGY POP, Nașul muzicii Punk, la Electric Castle

Iggy Pop este, probabil, unul dintre cele mai mari nume pe care festivalul Electric Castle (19-23 iulie), de la Bonțida, le-a anunțat în întreaga sa existență. Deși a concertat în 2011, alături de The Stooges, la Peninsula Fest, veșnicul copil rebel al muzicii punk ajunge pentru prima oară în România într-un concert fără trupa ce l-a consacrat, la doar câteva luni după ce şi-a lansat noul album de studio, Every Loser.

Deși s-a reinventat de multe ori ca artist solo, Pop a devenit cunoscut în trupa americană de garage rock The Stooges, un nume sonor în industria muzicală încă de la sfârșitul anilor ’60. Formarea grupului și muzica pe care a compus-o în acea perioadă au venit din inspirația căpătată de la nume precum Jim Morrison, Mick Jagger sau James Brown. Deși aveau un real succes, existența The Stooges a fost amenințată de controversele din jurul lui Iggy și de dependența sa de droguri, de acolo și despărțirea din 1974, marcată de o bătaie între trupă și un grup de

motocicliști la ultimul lor concert. Aveau să revină mult mai târziu, în 2003, și chiar au fost incluși în Rock and Roll Hall of Fame în 2010. Iggy a colaborat cu mulți artiști, însă cea mai importantă întâlnire a fost cea cu David Bowie. Acesta l-a scos din multe momente de cumpănă și i-a propulsat cariera solo. Împreună au lucrat la scrierea și producerea albumelor The Idol și Lust for Life, cele mai apreciate discuri ale sale, pe cel din urmă regăsindu-se și faimoasa

piesă The Passenger. Prietenia lor a fost, probabil, lucrul care i-a marcat cel mai tare lui Iggy nu doar cariera, ci și stilul muzical. Muzica lui a acoperit varii stiluri pe parcursul anilor, inclusiv garage rock, punk rock, hard rock, new wave, jazz și blues.

Iggy Pop a fost primul cântăreț care a realizat un stage-dive, cu ocazia unui concert pe care l-a susținut în Detroit. Deși s-a rănit destul de grav de câteva ori cu ocazia unor astfel de salturi, a continuat să le facă până nu demult, când a anunțat că a ajuns la vârsta la care nu-și mai permite luxul unor astfel de riscuri. Asta nu include și renunțarea la plăcerea de a se dezbrăca pe scenă, „semnătura” sa încă din The Stooges, pe când rockerul mai obișnuia să se tăvălească pe cioburi de sticlă sau să vomite în văzul spectatorilor.

În ultimii ani, a revenit în atenția publicului, în special a tinerilor rockeri, datorită colaborării cu italienii de la Måneskin, cu piesa I Wanna Be Your Slave, o ușoară trimitere la cântecul Stooges I Wanna Be Your Dog, care a dominat posturile radio de profil. Cele cinci nopți de Electric Castle se anunță realmente interesante cu apariția lui Iggy Pop, căruia i se alătură pe afiș The Hu, The Chemical Brothers, Pendulum, George Ezra și Nothing But Thieves. Ne vedem la castel!

Iggy Pop și David Bowie

PORCUPINE TREE

Pentru prima și, probabil, ultima oară în România

După o pauză de aproape 12 ani, legendara trupă de rock britanică Porcupine Tree a revenit în atenția publicului cu albumul de studio Closure/Continuation și turneul de promovare aferent, însă, după spusele liderului Steven Wilson, acesta e, probabil, ultimul pe care grupul îl va mai susține. În cadrul acestuia, pe 29 iulie, formația va performa pe scena ARTmania, de la Sibiu. Deși a primit încă de la început aprecieri din partea presei de specialitate, a generat rapid o comunitate de fani și a devenit o inspirație pentru multe trupe mai tinere, Porcupine Tree s-a ferit cu brio de să intre în zona mainstream a industriei muzicale şi, din cauza acestei particularităţi, anumite publicații internaționale de muzică au descris-o drept „cea mai importantă trupă de care n-ai auzit vreodată”.

promovare a albumului The Incident, trupa a devenit inactivă în spațiul public. Asta s-a datorat focusului prea mare pe care Wilson începuse să-l acorde carierei sale solo. De fapt, fiecare dintre membrii Porcupine Tree își dorea să meargă pe drumul său, iar despărțirea era necesară pentru a nu ajunge în punctul în care să înceapă conflicte între ei. O decizie înțeleaptă, având în vedere că, aveam să aflăm mai târziu, ei au continuat să se întâlnească ocazional în secret și să lucreze de plăcere la noi piese, în decursul a zece ani. Așa a apărut cel mai recent album al lor, Closure/Continuation, în iunie 2022. O surpriză plăcută pentru fanii care sperau să vină ziua în care să-i revadă împreună.

Inițial, trupa a început ca un proiect solo al lui Steven Wilson, care a compus la început toată muzica. Însă, până la finalul lui 1993, acesta a simțit nevoia de a lucra și crea într-un mediu colectiv, cu colegi permanenți. Așa a început să cheme diferiți colaboratori, până a obținut componența stabilă a grupului, respectiv Richard Barbieri la clape, Colin Edwin la chitară bas și Chris Maitland la tobe, iar aceștia au rămas împreună până în 2002,

când Maitland a fost înlocuit de Gavin Harrison. La începuturile sale, Porcupine Tree jongla cu diferite genuri, precum rockul experimental, space rock, progresiv și chiar psihedelic, ulterior schimbându-și stilul înspre space rock-ul progresiv care suna a Pink Floyd. În anii ’90 a migrat către o direcție mult mai comercială a unui rock alternativ, pentru ca, post-2000, să își schimbe din nou stilul întrun metal progresiv.

Din 2010, după turneul de

Titlul discului pare cu atât mai bine ales, cu cât continuarea Porcupine Tree printr-un nou album și un nou turneu e totodată și metoda de a încheia oficial existența trupei, cel puțin din punct de vedere concertistic. Așadar, ocazia de a-i vedea la Sibiu luna aceasta pare a fi una realmente unică.

Ce ascultăm în luna iulie 2023

Luna aceasta, country-ul, rock-ul indie și pop-ul modern își fac de cap, așa că lansările discografice sunt cât se poate de proaspete, fără însă a neglija trecutul. N-ar fi rău să le ascultam fie acasă, fie pe drum, în mașină, în tren, pe telefon sau, așa cum merg lucrurile, mâinepoimâine, chiar și pe… CD player portabil!

Tanya Tucker – Sweet Western Sound

Regina country-ului american revine cu cel de-al douăzeci și șaselea album de studio, produs de duo-ul Brandi Carlile și Shooter Jennings. Sweet Western Sound este, așa cum îi spune și numele, un material discografic cât se poate de tributar esteticilor country-ului modern: profund, melancolic și plin de versuri care ne fac să ne punem puțin viața pe pauză și să ne gândim la sensul ei. Mai mult, videoclipul single-ului Kindness ne introduce în lumea preeriilor, în care pălăriile de cowboy, hergheliile, bocancii și camioanele pick-up completează peisajul sonor al chitarelor acustice și al slideului chitarei electrice. Merită să îl ascultăm, mai ales dacă ne dorim o porție autentică de country american.

Lăsând la o parte legendara ceartă dintre frații Gallagher, am putea să spunem că noul material discografic al cantautorului care a dat naștere majorității pieselor Oasis este matur și calculat, semn că Noel pare că și-a depășit verva adolescentină care îl băga în tot felul de belele, în anii ’90. De altfel, Noel declară că albumul a fost scris cu gândul la acțiunea visatului cu ochii deschiși, fapt susținut de calitatea onirică a multor piese de pe LP, în timp ce titlul pare că a fost inspirat dintr-o carte a autorului Pete McKee. Plin de influențe folk, rock, alternative și indie, Council Skies reprezintă încă un album de adăugat la colecția unuia dintre cei mai originali compozitori ai rockului britanic.

Most Cantautorul american care surprinde atât de bine complexitatea, banalitatea și absurdul vieții de zi cu zi revine cu cel de-al cincilea material discografic, o colecție de cântece în care diverse personaje își fac de cap: Kristine, fosta colegă din clasa a VII-a, devine o susținătoare a teoriilor conspirației pe Facebook, un îndrăgostit se desparte subit de prietena sa, în mijlocul unei plimbări cu barca, o fană obsedată îl face pe Ben Folds să își petreacă o noapte de pomină într-un motel din Statele Unite, iar pandemia pune pe pauză viața unui cuplu, blocat la mii de kilometri distanță de casă, în Sydney. Nu trebuie să ratăm poveștile lui Ben, mai ales că versurile sale sunt însoțite de discursuri melodice și armonice complexe, moderne și totodată, pline de tributuri aduse trecutului.

Ben Folds – What Matters

Noel Gallagher’s High Flying Birds – Council Skies

DEPECHE MODE Din nou la București, cu turneul Memento Mori

Memento Mori, cel mai recent turneu mondial al trupei Depeche Mode, ajunge și la București, pe 26 iulie. Arena Națională va fi din nou gazda formației care a reprezentat un adevărat fenomen în țara noastră în anii ‘90. Se anunță un eveniment de neratat, probabil cel mai important concert din România în 2023. La „bătaie” cu Guns N’ Roses în formula magică, evident!

Un lucru trebuie spus încă de la început. Pentru fani, nimic din ce se va întâmpla la acest concert nu va reprezenta o noutate. De la cum va arăta scena, ce melodii fac parte din setlist, absolut toate detaliile sunt deja cunoscute, căci turneul a pornit deja de câteva luni și a ajuns recent și în Europa, iar internetul e plin de filmulețe, recenzii și comentarii (toate pozitive). Apoi, dat fiind faptul că cei de la Depeche nu sunt o trupă care să iasă din zona de confort, sunt șanse minime de surprize, cam din toate punctele de vedere.

Vom vorbi așadar despre ce presupune acest nou concert

DM în România, mai degrabă pentru cei care nu s-au decis încă dacă să dea sau nu banii pe bilet.

Ei trebuie să știe că Depeche Mode e ca vinul bun – cu cât se învechește, cu atât e mai de preț. De unde și costurile biletelor, mai mari decât în 2017, dar oricum, mai ieftine decât în alte părți. Apoi chiar și cu un show standardizat și un setlist previzibil, concertul Depeche Mode merită văzut. Energia pe care trupa o degajă este la aceleași cote înalte, dar desigur, dozată într-un mod mai inteligent de către muzicienii trecuți de 60 de ani. Chiar și la această vârstă, solistul Dave Gahan este un adevărat diavol pe scenă. În sensul bun, cumva. Carismatic și cu o energie parcă inepuizabilă, domină scena și subjugă audiența, într-o lecție de entertainment pur.

Și fiindcă veni vorba de scenă, trebuie spus că scena turneului Memento Mori nu presupune o producție prea complicată și nici nu e foarte mare. Nimic grandios, doar un ecran mare pe spate și lumini. Ce-i drept, cu un aranjament ce pare superior celui din turneul precedent. Noutatea e că parte din ecranul din spate, acum e un mare M, făcut tot din ecrane. Simpatic și nu prea. E clar că DM lasă muzica să fie în primplan, ca de obicei, și pune pe umerii lui Gahan toată distracția.

Setlist-ul concertului e subiect larg de discuții. Nu voi divulga piesele aflate oricum la un click distanță, ci voi reitera doar că va fi aproape sigur la fel ca pe peste tot, o adevărată plimbare de plăcere printre hiturile vechi și mai noi ale trupei. Sunt și câteva piese de pe Memento Mori – poate prea puține, având în vedere succesul de care se bucură albumul printre fani. Dar, până la urmă, trăim într-o lume în care nu mai putem vorbi de mult de un adevărat turneu de promovare a vreunui album, ci mai degrabă de album ca motiv de plecat la drum și făcut bani și... noi fani. Iar Depeche Mode e o trupă pusă tot timpul pe recrutat. Pentru asta, trec prin peste 200 de piese din repertoriu și aleg cam aceleași hituri, la care adaugă o mână de noutăți și cam aia e. Ca fan, mi-aș dori mult un concert fără Personal Jesus ori Just Can’t Get Enough, dar e greu, tare greu... Și repet, asta chiar dacă Memento Mori e un album care merge cântat cap-coadă.

Povestea albumului este și ea deja cunoscută. Materialul a fost programat și a prins contur înainte de trecerea în neființă a membrului fondator al trupei, Andy Fletcher. A fost finalizat în lipsa lui, după ce Martin Gore și Dave Gahan au decis să ducă totuși lucrurile la bun sfârșit. Și ce bine că au ales să facă asta, căci a ieșit o minunăție de album! Iar acum au prilej de turneu și nu putem decât să ne bucurăm.

Așadar, în ceea ce privește concertul din 26 iulie, recomandarea Zile și Nopți este clară: dacă nu v-ați luat bilet, săriți de vă luați și mergeți, căci merită! Dacă ați mai văzut Depeche Mode, la București sau Cluj, atunci știți deja asta. Dacă nu, credeți-ne pe cuvânt, efortul va fi răsplătit cu un show ca la carte. Sau de zile mari, cum zice clișeul. Și țineți cont că ar putea fi ultima ocazie de a vedea trupa live în România. Cine știe dacă vor continua...

Depeche Mode live în Anvers, 2023

Astra Film Festival, la 30 de ani (I): Puterea inovației

Povestea Astra Film Festival a început în urmă cu 30 de ani, în mintea regizorului Dumitru Budrala, pe atunci angajat al proaspăt înființatului departament de audiovizual al Muzeului Astra. Ideea sa nu a avut tocmai reacția așteptată din partea primarului Sibiului de la vremea respectivă: ”Fu**-vă cu cultura voastră cu tot”. Totuși, festivalul a prins contur în 1993. La prima ediție, filmele au fost vizionate pe un televizor Sharp de pe casete VHS. Selecția era una internațională: Michael Stewart și Jeremy Warren au adus pentru prima dată în fața sibienilor, obișnuiți pe atunci cu filmele Sahia care documentau progresul socialist, filme care expuneau realitatea nefardată. Reacțiile au fost pe măsură, publicul a ieșit din sală. Fapt care l-a făcut pe Dumitru Budrala să meargă și mai departe. Așa că în al doilea an, festivalul s-a mutat la Biblioteca Astra, unde filmele au fost prezentate pe patru televizoare legate în rețea. Festivalul era nevoit să apeleze la astfel de soluții improvizate pentru că în anii ’90 rețeaua de cinematografe a orașului aproape dispăruse.

În anii următori, festivalul a ajuns la

Cercul Militar, apoi la Casa de Cultură a Sindicatelor, Sala Thalia etc. Niciuna dintre săli nu era echipată pentru proiecții de film, așa că organizatorii aduceau aparatură de ultima generație din străinătate pentru a oferi publicului cea mai bună experiență. Acest dat nu a fost niciodată un obstacol pentru festival, dimpotrivă, i-a forțat mereu pe organizatori să vină cu propuneri noi și îndrăznețe. În premieră în România, Astra Film Festival a adus la Sibiu, în 2016, primul cinema dome, cu un ecran 360 de grade. Nici pandemia de COVID-19 nu a reușit să oprească avântul festivalului. Spectatorii au fost din nou uimiți de o propunere inovatoare: vizionarea filmelor din bărcuțe plutitoare pe lacul din Muzeul ASTRA pe un ecran uriaș amplasat între morile de vânt ale muzeului. Anul acesta, povestea Astra Film Festival ajunge la capitolul cu numărul 30, între 15 și 22 octombrie, și chiar dacă în zilele noastre e tot mai greu să vii cu ceva nou, s-ar putea să aveți surprize... mari! Astra Film Festival nu e doar despre filme, e și despre a rămâne conectat la timpul prezent și, de ce nu, despre a îndrăzni câțiva pași înspre viitor.

„Succession”

-acum și pentru totdeauna-

Unul dintre primele „POV”-uri pe care le-am scris a fost despre serialul fenomen al celor de la HBO, Succession. Pe atunci fusese lansat doar primul sezon, dar am simțit că urmează să fie ceva grandios. Și am avut dreptate. Acum, cinci ani mai târziu, serialul a luat sfârșit odată cu sezonul patru, dar el o să rămână cu mine pentru totdeauna.

Pentru cei care nu au reușit să-l vadă sau doar au auzit de el, povestea ar fi cam așa: Logan Roy, un mogul care deține una dintre cele mai mari companii din S.U.A., printre care și un trust de televiziune, se hotărăște că timpul lui a trecut și ar vrea să predea ștafeta unuia dintre copiii lui, Kendall, Roman, Shiv sau Connor. De aici începe nebunia. Un fel de Game of Thrones în secolul XXI, dar unde săbiile, caii și armurile voluminoase au fost schimbate cu replici acide, pixuri și costume elegante de mii de dolari.

Odată cu acest ultim sezon, situația este însă complet diferită. Logan, deși dornic să își vândă compania Waystar ROYCO unui tânăr tech genius norvegian, pe nume Lukas Matsson (jucat impecabil de Alexander Skarsgard), moare subit în episodul trei, iar cei trei copii (al patrulea fiind deja ieșit din schemă), sunt puși față în față cu decizia vieții lor: să respecte dorința tatălui și să vândă compania sau să continue să o administreze chiar ei și să încerce să ducă numele mai departe? Deși în primă instanță, decizia pare simplă, când părerile celor trei încep să difere și jocurile de culise se întețesc, nici măcar legătura de sânge nu mai înseamnă nimic.

Succession nu are lupte cu armate care se calcă în picioare. Nu are scene de nuditate care să surprindă și să incite. Nu are urmăriri de mașini sau explozii. Nu. Fiecare episod din Succession ar putea fi rezumat ca fiind 50 de minute în care oamenii vorbesc. Și în 80% din timp, nici măcar nu reușești să îți dai seama despre ce. Sunt aruncate la grămadă cifre și termeni specifici din zona businessului, uneori atât de multe că nu ții pasul. Și, cu toate astea, pentru spectatorii activi care urmăresc, fiecare cuvânt rostit e mai puternic decât orice lovitură de sabie. Trădările nu înseamnă capete tăiate și cuțite-n spate. Sunt vorbe. Vorbe și discuții care schimbă soarta lucrurilor și uneori cântăresc atât de mult, încât trădarea devine aproape palpabilă. Un ping-pong continuu de replici impecabile, livrate subtil și cu nuanță, încât uneori te lasă fără aer, grație unor scenariști care știu ce vor și și-au dat seama că uneori, cuvântul e mai puternic decât sabia.

Aș putea vorbi la infinit despre cât de mult a însemnat acest serial pentru mine și cât de bine mi-a făcut să văd ceva atât de autentic în peisajul ăsta lugubru de seriale de duzină. Aș vrea să se nască poate încă ceva similar, ceva la fel de tragic și de Shakespearian ca Succession. Dar la fel cum de la Sopranos încoace a trebuit să aștept mai bine de un deceniu, cred că cel mai sigur ar fi să am răbdare.

cel mai de succes film moldovenesc „Carbon”,

Carbon reprezintă debutul în lungmetraj al lui Ion Borş şi este considerat cel mai de succes film moldovenesc al ultimei perioade, obţinând un record la box office în Moldova şi fiind desemnat propunerea Republicii Moldova pentru premiile Oscar, la categoria

„Cel mai bun film străin”. Premiera românească a filmului, scris de Mariana Starciuc şi regizat de Ion Borş, a avut loc în cadrul TIFF, unde a fost recompensat cu Premiul Publicului, iar zilele acestea

ajunge în cinematografele din toată ţara, începând din 7 iulie. Din distribuție fac parte Ion Vântu, Igor Caras-Romanov, Adriana Bîtcă, Constantin Haret și Ion Coșeru. Filmările au durat 36 de zile și au avut loc în perioada august-octombrie 2020.

Un film captivant şi profund, care explorează subtil teme precum conflictul uman, dezumanizarea şi propaganda, Carbon oferă o perspectivă provocatoare asupra societăţii moldoveneşti. Acţiunea filmului are loc în Republica Moldova anului 1992, în apropierea zonelor de conflict de pe Nistru. Povestea urmăreşte peripeţiile unui tânăr tractorist care, din dorinţa naivă de a-şi construi o viaţă „normală” alături de iubita sa, porneşte într-o călătorie periculoasă spre împlinirea visurilor. O descoperire sinistră transformă călătoria într-o aventură plină de situaţii absurde, în care eroul se confruntă cu indiferenţă,

lăcomie şi prostie din partea celor din jur. Prin această poveste tulburătoare, el învaţă lecţia esenţială de a fi un om, o experienţă care îi va schimba viaţa.

Sinopsis-ul oficial spune că „În Moldova anilor 90, Dima, un șofer de tractor, decide să se înroleze în armată și să ia parte la războiul de la granița cu Transnistria, alături de Vasea, un veteran al războiului din Afghanistan. Pe drum spre front descoperă un cadavru carbonizat, care nu prezintă interes

pentru nimeni, nici măcar pentru autorități. Dima și Vasea se hotărăsc să-i ofere o înmormântare cuvenită și pornesc într-o călătorie plină de aventuri și situații limită în încercarea de a afla identitatea cadavrului.”

Ion Borş (n. 1990) a absolvit studiile de actorie la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, Moldova. Din 2017 este fondatorul Kantora Film Production. A regizat şi produs primul său scurtmetraj, intitulat Plus minus unu, care a avut premiera şi a câştigat trei premii importante la RAVAC IFF şi apoi a obţinut premiul pentru cel mai bun debut internaţional la Huesca Film Festival, din Spania.

„INSIDIOUS”,

Un final neașteptat în spatele ușii roșii

Cu cât călătorești mai departe în universul Inisidous, cu atât traseul devine mai terifiant. Iată că seria de filme Insidious ajunge la final, cu ultima lor producție, intitulată Insidious: The Red Door/ Uşa roşie. Astfel, pentru ultimul capitol al poveștii familiei Lambert, toată distribuția se reunește pentru un final surprinzător și, mai ales, foarte sângeros.

Încă din 2010, când a fost lansat primul film al seriei de cinci, familia Lambert a fost prezentată publicului, fiind formată din cei doi soți, Josh (Patrick Wilson) și Renai (Rose Byrne), alături de copiii lor, dintre care unul, mai exact Dalton (Ty Simpkins), va trece prin chinuri crunte, răpit fiind de un demon. Bântuiți de creaturi neastâmpărate, dintr-o dimensiune numită The Further, familia Lambert și-a continuat povestea în capitolul doi, trei ani mai târziu (Insidious: Chapter 2, 2013), urmând ca, în capitolele trei (Insidious: Chapter 3) și patru (Insidious: The Last Key), acțiunea să se concentreze pe investigatoarea de paranormal Elise Rainier (Lin Shaye).

Cu Insidious: The Red Door, ne întoarcem, totuși, în prezent. Amplasat ca acţiune la 10 ani după cel de-al doilea film, acesta îi reunește pe actorii Patrick Wilson

și Rose Byrne, însă de data aceasta, Wilson este atât în spatele, cât și în fața camerei, el făcându-și astfel

debutul regizoral: „Sunt onorat și încântat să fiu la cârma următoarei ediții Insidious, care va oferi o șansă uimitoare de a readuce la lumină experiențele prin care a trecut familia Lambert acum un deceniu, precum și de a face față consecințelor alegerilor lor. Regizarea acestui film este atât din punct de vedere profesional, cât și personal, un moment complet pentru mine și sunt extrem de recunoscător că mi se încredințează în continuare să spun această poveste înspăimântătoare și bântuitoare. Mergem mai departe…”.

Insidous: The Red Door îi găsește pe Josh și Renai ca fiind doi foști soți, pentru că aceștia au divorțat între timp, Josh încercând să pună cap la cap o viață care pare să aibă goluri majore, pe care nu le poate umple. Dalton, fiul celor doi, acum un tânăr adult, se îndreaptă către o facultate de artă de pe Coasta de Est și are o relație tensionată cu tatăl său. Familia va trebui să pătrundă mai adânc decât oricând în The Further, universul grotesc, înfruntându-se cu trecutul lor întunecat și cu o mulțime de pericole noi, care pândesc în spatele ușii roșii.

Vedem deznodământul acestei povești terifiante în cinematografe, începând din 7 iulie!

J uli AN l AGe

„View with a Room”

Chitaristul și compozitorul Julian Lage a revenit după un an de la lansarea albumului „Squint”, una dintre cele mai bune producții de jazz ale anului 2021, cu un nou titlu, reunind trio-ul format cu basistul Jorge Roeder și bateristul Dave King, răspunzând la una dintre întrebările de mult formulate în lumea jazz-ului: poți avea laolaltă orchestrații bogate, improvizație organică și expresia agilă a unui trio? A descoperit câteva detalii studiind înregistrări istorice cu Charlie Christian și a șlefuit un stil propriu, fascinant prin echilibrul dintre tehnică și emoție, trecând prin diverse formule, care să acopere cât mai multe posibilități. S-a oprit din nou la trio cu albumul „View with a room” și, pentru a adăuga o voce de echilibru, l-a invitat pe emblematicul chitarist Bill Frisell, cu care a format un vocabular inspirat din jazz-ul modern, dar

și din surse precum Beach Boys sau George Harrison. Chitariștii, susținuți de ritmica fluidă, împletesc blues-ul cu rockabilly, boogie, hard bop și improvizație cu inteligență de maestru și cu prietenie candidă, răspunzând la mai multe întrebări la care și noi căutam un răspuns. Și, în timp ce găsim răspunsuri, ne minunăm de muzica acestui grup și absorbim întreaga plăcere pe care această colaborare o degajă.

foto

© Alysse Gafkjen

Mitichi

președintele Feeric Fashion Week

Cea de-a 15-a ediție a Feeric propune cinci zile de show-uri pe cele mai spectaculoase catwalk-uri. Ce designeri și branduri își vor prezenta cele mai noi colecții la Sibiu?

Am ajuns într-adevăr la cea de-a 15-a ediție. Unii o consideră aniversară, însă noi am ales să celebrăm o dată la zece ani pentru că avem de gând să continuăm să creștem proiectul astfel încât fiecare aniversare să însemne cu adevărat o evoluție impresionantă. Anul acesta am reintrat în ritmul avut înainte de pandemie când evoluția era una extrem de accelerată. Deși încetiniți de pandemie și apoi de situația beligerantă din vecinătate, am reușit anul acesta să revenim la un număr de participanți din peste 20 de țări, din care aș enumera Italia, Franța, Marea Britanie, Spania, Qatar, Egipt, Ucraina, Lituania, Grecia, Turcia și multe altele în care influența

Feeric Fashion Week e extrem de însemnată. Dintre numele designerilor ce își vor prezenta colecțiile enumăr Hooldra, Georgia Chioni, Kimono & Me, Camelia Ienciu, Bujra Al Hajar, Alexandru Fediuc, Sophia Kasimtcha, Idea Moda, Sinergy by Promenada și mulți designeri tineri.

Dintotdeauna Feeric a adus în atenție nu doar nume consacrate, ci și tinere speranțe aflate la început de drum. Cum e integrată tânăra generație în săptămâna modei de la Sibiu?

Dacă vorbim de Feeric ca un susținător al continuității designerilor și a integrării celor tineri atunci trebuie să aduc în discuție un alt proiect numit România Creativă Educată - Sibiu 1.0, care se dorește a fi un program educațional pentru viitoarele generații de designeri, acum studenți sau elevi. Pentru aceasta, implicăm toate resursele de cunoștințe, financiare și relaționare

dobândite în cei 15 ani și le oferim gratuit în module educaționale celor interesați. Parteneriatele cu universități din Sibiu, București, ClujNapoca, Timișoara, Iași, Arad și Oradea, dar și cele cu IED Milano și cu alte țări din Europa de Est, Balcani, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa de Nord vor crea o amploare nemaiîntâlnită pentru un astfel de proiect. Ca urmare, în Feeric vom folosi rezultatul obținut în programul educațional și vom fi în viitor mult mai determinați în ceea ce privește modul de raportare și dezvoltare a noilor generații de designeri.

Pentru designeri, Feeric nu înseamnă doar prezentări, ci și networking. Cum reușiți să convingeți jurnaliști, buyeri, editori de modă, stiliști etc. din toată lumea să vină la Sibiu?

E destul de simplu să atragem atenția cu portofoliul de imagini pe care îl avem. Orașul în sine ne ajută extrem de mult pentru că astfel îi atragem nu doar la un fashion week, ci într-o experiență. Pe de altă parte, indiferent cât de frumos arată lucrurile, important e pentru aceștia să găsească un conținut de calitate.

Astfel lucrăm cu editori și art directori internaționali care împreună cu oamenii din echipă pot crea selecții de colecții care atrag interesul celor din industrie.

Despre ediția trecută spuneai că e una de tranziție ce pregătește un nou drum,

prin abordarea unui segment educațional și prin implicarea comunității locale. Cum se reflectă acest demers în ediția care stă să înceapă?

Așa a și fost ediția trecută, iar mărturie vor fi rezultatele pe care le vom prezenta în această ediție. După o perioadă hibridă în care industria modei a încercat să se reașeze ne-am adaptat și am adus componenta educativă ca un mare segment în dezvoltarea proiectului, dar din acest an am propus și primele baze de dezvoltare pentru un hub local de creație. Avem suport artistic, logistic și chiar comercial pentru a defini direcțiile acestui proiect local până la final de an. Parteneriatul cu Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu poate fi văzut cel puțin curios pentru proiectele de modă, însă lucrul care lipsește acum designerilor e antreprenoriatul. Cred că o legatură între creativi și economiști poate duce la parteneriate de succes sau schimburi de informații și resurse ce pot ajuta ambele părți în dezvoltare.

Cât de important e pentru o săptămână a modei să se reinventeze continuu?

Cred că de-a lungul timpului nu a existat un proiect forțat să se reinventeze mai mult decât a făcut-o Feeric. În primele ediții din 2008 și 2009 aveam mai puțin fashion și mai mult show, apoi în următorii ani ne-am confruntat cu o criză financiară

cruntă, dar am rezistat și am continuat. Pasul următor a fost cel internațional, unde România avea credit zero în industria modei, în afară de forța de muncă disponibilă. Prezența internațională ne-a obligat la standarde de care aparent eram depășiți, dar ne-am adaptat repede și în acest context. Am început să fim de succes și am generat impact în moda internațională, în presă, dar și în relații de colaborare, flux întrerupt de pandemie. Ulterior pandemiei când eram pregătiți să renaștem, situația războiului ne-a mai oferit o lovitură. În acest moment suntem din nou unde am rămas în 2019 și chiar mai mult în ceea ce privește ritmul de evoluție. Eu spun că suntem mereu în ton cu vremurile, încercăm chiar să le anticipăm, că acesta e atributul modei, să fie cu un sezon înainte. Iar rezultatele o confirmă.

Cum se poziționează Feeric față de alte săptămâni ale modei la care ai participat sau pe care le urmărești?

În acest moment Feeric e cel mai important proiect de modă din regiunile menționate mai sus. În afară de Europa de Est și Balcani, avem influență și impact în Asia Centrală, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Proiectul deschide porțile designerilor talentați spre mult râvnitele piețe: Europa de Est și SUA, însă mai cu seamă ne dorim să determinăm oamenii din industrie să creeze un impact în piețele lor locale, așa cum am făcut noi în Sibiu. Invitat în 2016 la o întâlnire a

mai multor săptămâni ale modei din lume am semnat un parteneriat cu aceste proiecte, la acel moment mult mai vechi decât Feeric, dar rămase la un nivel plafonat. După un an în care nu s-a realizat niciun pas în evoluția parteneriatului am preferat să ieșim și să ne continuăm calea. A fost o decizie inspirată pentru că noi suntem acum, aici, iar parte din acele proiecte nu mai există sau nu mai creează un impact solid. Ba mai mult, se pare că Feeric reușește să creeze mai multe oportunități chiar în țările în care există acele proiecte. Scopul nostru e să construim o industrie a modei sănătoasă în aceste regiuni. Sunt în vizor 52 de țări și deja în ultimul an am reușit să creăm parteneriate cu 30 dintre acestea. Suntem pe un drum extrem de bun și chiar mai alert decât am preconizat. Totul însă ține de felul în care lucrurile se întâmplă aici la Sibiu, unde sper să ne bucurăm și pe viitor de susținerea autorităților și instituțiilor, poate chiar direct proporțional cu resursele pe care le punem noi în organizare. Sibiul va fi nucleu pentru un sfert din glob în ceea ce privește moda internațională și meritul revine echipei Feeric, dar în egală măsură Primăriei Municipiului Sibiu, Consiliului Județean Sibiu, tuturor sponsorilor, partenerilor și instituților care ne oferă sprijin constant în dezvoltarea proiectului.

Unde facem baie în zona Sibiului, în plin sezon estival

Vara e în toi, iar dacă nu aveți timp să ajungeți la mare, în Sibiu și împrejurimi există o mulțime de ștranduri și piscine care vă oferă toate ingredientele unei escapade perfecte: bălăceală, distracție și bronz. Se găsește câte ceva pentru fiecare buzunar și pentru fiecare vârstă: ștrand sub cerul liber, piscine acoperite, jacuzzi, tobogane, șezlonguri, baldachine, plaje cu nisip, beach baruri. Iată câteva locuri din Sibiu și nu numai în care domnește o veselă atmosferă de vacanță!

Dacă vreți să aflați cum miroase și cum se simte vacanța fără a ieși din oraș, cel mai mare ștrand din Sibiu vă întâmpină vara aceasta cu 1.500 de șezlonguri, 20 de baldachine și patru bazine, dintre care unul cu tobogane, unul cu jacuzzi și un pool bar. Atracția principală o reprezintă bazinul

olimpic de 20 de metri lățime și 50 de metri lungime, dotat cu două trambuline. Ștrandul Aqua Fun de pe strada Vasile Cîrlova din cartierul Ștrand e deschis zilnic în intervalul orar 09:0019:00. O veste bună pentru amatorii de bălăceală este că tarifele pentru sezonul estival 2023 rămân

neschimbate față de anul trecut, astfel: de luni până vineri, între orele 09:00 - 16:00, tarifele sunt: 40 lei un bilet pentru adulți și 30 lei un bilet pentru elevi, studenți și pensionari, între orele 16:00 - 19:00, tariful se înjumătățește: 20 lei pentru adulți și 15 lei pentru restul categoriilor. Sâmbăta și duminica tariful este întreg: 40 lei adulți, 30 lei copiii. Copiii sub 3 ani au intrarea liberă.

O altă destinație perfectă pentru zilele toride de vară este Baia Populară Sibiu de pe strada Andrei Șaguna din centrul orașului, cel mai vechi SPA din România. Complexul s-a redeschis în anul 2021, în urma finalizării lucrărilor de reabilitare și modernizare. În 2022 a primit două distincții importante: ”Cea mai valoroasă investiție în domeniul SPA (balnear/wellness)”, acordat în cadrul Congresul turismului balnear și de wellness al României și ”Best Traditional SPA” în cadrul Galei Termalia. Din acest an, tarifele la Baia Populară Neptun s-au mărit: adulții care vor să petreacă o oră și jumătate în bazin plătesc 25 de lei, pe când copiii, elevii, studenții, persoanele cu handicap și pensionarii plătesc 15 lei, trei ore la saună/salină costă 35 de lei în cazul adulților și 25 lei în cazul copiilor, elevilor, studenților, persoanelor cu handicap și pensionarilor.

Tot în oraș mai avem piscine acoperite la Aria și la Hotelul Hilton din Dumbrava Sibiului. Piscina Aria e una dintre cele mai mari din Sibiu, având o lungime de 25 metri şi o lăţime de 15 metri. Adâncimea apei e graduală, iar temperatura minimă ajunge la 28°C. Tarifele pornesc de la 40 de lei pentru copii și 50 pentru adulți. Hotelul Hilton dispune de o piscină interioară, saune și

baie de aburi, baie Cleopatra, săli de relaxare și meditație și o zonă de fitness. Accesul la piscină este posibil și pentru cei care nu sunt cazați la hotel, tarifele începând de la 95 lei.

Unul dintre locurile preferate de sibieni în sezonul estival din afara orașului este Ocna Sibiului. Supranumită “marea Sibiului” sau ”litoralul Ardealului”, staţiunea Ocna Sibiului are lacuri cu ape sărate, plaje amenajate şi peste 40 de pensiuni cu tarife de cazare variate. Atracția stațiunii este reprezentată de cele 12 lacuri funcționale. Pentru a se bucura de soare și apă o zi întreagă, un adult va plăti 40 lei pe un bilet, în vreme ce copiilor li se va percepe o taxă de intrare de 20 lei. Tariful pentru parcare e de 10 lei între orele 7:00 și 20:00.

Un alt spațiu feeric ne apare dinaintea ochilor, la doar câțiva kilometri de Sibiu: piscina Versailles, situată pe drumul dintre Sibiu și Cisnădioară, perfectă pentru ieșiri cu prietenii sau familia, mai ales că pe lângă piscină există și zone de food, drinks și party. Programul e zilnic, între orele 09:00 - 20:00.

Dacă nu reușiți să ajungeți la mare în acest sezon estival, aveți șansa să vă începeți mult râvnita vacanță chiar mai aproape de casă, tot în compania razelor binefăcătoare ale soarelui, lângă un beach bar și un restaurant cu specific pescăresc. La Avrig, în imediata apropiere a intrării secundare în domeniul baroc Palatul Brukenthal Avrig, a apărut complexul Corabia Piraților, un loc exotic, ce își așteaptă amatorii de distracții estivale în fiecare zi, până la ora 23:00.

eat&Drink

ȘTIRI / RECOMANDĂRI/ INTERVIURI/OPINII CULINARIA, GURMAND, PE GUSTUL NOSTRU, HORECA, DRINK, CĂLĂTORIE CU GUST

WWW.ZILESINOPTI.RO/EAT-DRINK/

Vinul de la restaurant

Inspirat de un post de pe orașul virtual Facebook (multumesc, Silvia, pentru postare), m-am gândit să vorbim puțin despre vinul pe care îl consumăm la restaurant. Așadar, una dintre întrebările care apar des în discuție în ultima vreme este aceasta: de ce un vin comandat la restaurant este infinit mai scump decât același vin cumpărat de la un magazin? Răspunsul imediat evident este legat de rațiunea comercială: o cârciumă are dreptul să pună un adaos comercial. Este decizia proprietarului să-și gândească strategiile de preț așa cum crede că e mai bine, cum, în egală măsură, este decizia ta de consumator să alegi să nu te duci într-un loc în care nu simți valoare adăugată.

Răspunsul mai lung este legat tocmai de această valoare adăugată ofertată și primită. Când comanzi sticla aia de vin, tu plătești o parte din costurile de operare ale respectivului restaurant. Altfel spus, dacă îți plac pastele alea și nu altele, sosul ăla și nu altul, această valoare adăugată se răsfrânge în prețul total al experienței tale. Nu consumi doar un vin la un preț ridicat, dar ajuți un bucătar să-și ia un salariu mai bun, ca logică a discuției. De aici derivă cealaltă întrebare mare: nu e mai logic ca într-un restaurant să fie vinuri diferite față de vinurile din retail, dacă tot vorbim despre o valoare/experiență adăugată? Răspunsul este departe de a fi simplu!

Marea majoritate a restaurantelor nu își propun să facă fine dining, ci doar să ofere mâncare bună. Prin urmare, audiența care le calcă pragul își dorește să găsească acolo gusturile, aromele, ingredientele pe care le știe deja. La fel este și în cazul vinului: la porția aceea

de sarmale îmi doresc vinul pe care îl beau de obicei, căci știu deja ce-mi place. Nu știu dacă este rău sau bun acest comportament, dar este o realitate cotidiană a restaurantului românesc: oamenii nu vin să încerce lucruri noi, ci se bucură de mâncărurile favorite. Din această perspectivă, e logic să ai același portofoliu de vinuri care se regăsesc și în magazine, căci în mare măsură, omul va comanda ceva ce deja știe de la magazine.

Dar și aici este o nuanță importantă: există însă și consumatorul care la restaurant își dorește să fie perceput ca rafinat, iar rafinamentul vine din vinul comandat (da, renunțăm mai greu la mâncarea favorită), și atunci, logica este să ai un portoliu diferit de vinuri în restaurant, dar de la cramele și podgoriile cunoscute (drama este că în România, consumatorii nu fac diferențele între podgorii și crame) ca să-l ghideze pe consumatorul dornic de afirmare.

Vestea bună este că există și consumatorul educat, cel care merge la o cârciumă unde mâncarea este fină, iar vinul este recomandat de un sommelier, iar în acest context, da, merită să ai un portofoliu de vin care nu se regăsește la raftul unui magazin obișnuit. Cu alte cuvinte, dacă ești restaurant, gândește-te ce fel de audiență vrei la tine în cârciumă și alege vinurile din meniu plecând de la această realitate. Pe de altă parte, dacă ești producător de vin, gândește-te ce mize de HoReCa ai. Poate fi la fel de sănătos să ai un portofoliu corect de vinuri de retail, dar și o gamă specifică pentru HoReCa. Depinde pe ce tip de consumator vrei să construiești.

Alimentația & hormonii

Hormonii sunt substanțe biochimice secretate de către glandele endocrine (tiroida, hipofiza, ovare, suprarenale, pancreas etc.) și au rolul de a regla anumite funcții importante ale organismului. Modificări foarte mici ale cantității acestora pot determina modificări majore ale funcționării organismului nostru, iar dezechilibrele hormonale pot duce la apariția bolilor cronice. Dezechilibrele hormonale pot apărea la orice vârstă și au cauze dintre cele mai diverse: stresul, alimentația, anumite medicamente, poluarea, zestrea genetică etc.

Simptome des întâlnite în cazul dezechilibrelor hormonale:

• Schimbări ale menstruației

• Oboseală și iritabilitate

• Acnee

• Insomnie

• Schimbări rapide de dispoziție

• Creștere în greutate

Tratamentul dezechilibrelor hormonale severe se realizează sub îndrumarea medicului specialist. În cazul afecțiunilor hormonale ușoare, dar care ne pot afecta sănătatea și calitatea vieții în mod semnificativ, anumite modificări simple făcute în stilul nostru de viață pot aduce beneficii majore.

Iată câteva astfel de ajustări:

• evitarea consumului de zahăr și de produse care conțin cantități mari de carbohidrați simpli (dulciuri concentrate, patiserii, prăjituri) poate determina reducerea

nivelului de insulină la persoanele obeze, poate îmbunătăți situația persoanelor cu diabet de tip 2 sau a celor cu sindrom de ovar polichistic.

• consumul constant de proteină (provenită din carne slabă sau proteine vegetale de calitate) poate regla hormonii foamei (grelina) și sațietății (leptină), astfel încât să reducem aportul excesiv de alimente și, indirect, toate afecțiunile determinate de obezitate și diabet.

• consumul moderat și constant de grăsimi sănătoase omega 3 (din pește gras, nuci, semințe de in), în detrimentul celor saturate sau trans, contribuie la sănătatea sistemului nervos, sistemului cardiovascular și a inimii. În plus, aduce beneficii persoanelor afectate de anxietate și depresie.

• prezența constantă a fibrelor alimentare solubile și insolubile în dieta noastră zilnică ne asigură un tranzit corect și un microbion echilibrat care contribuie la modularea imunității nespecifice. Lipsa fibrelor ne face să ne simțim balonați, obosiți, iritați.

• consumul de alimente fermentate (kefir, iaurt, borș, fructe fermentate) reprezintă o sursă excelentă de probiotice, care ajută la menținerea echilibrului bacteriilor bune din intestine. Mai mult, produsele lactate fermentate conțin calciu, important pentru sănătatea oaselor și pentru hormonii tiroidieni.

Alături de o nutriție echilibrată, reducerea sau gestionarea stresului, calitatea somnului, hidratarea și mișcarea zilnică ne ajută să ne menținem echilibrul hormonal și ne întregesc stilul de viață sănătos.

Maria Martac este biolog, tehnician nutriționist, health coach. www.mariamartac.ro

Iar băutura verii e, răpăit de tobe, Hugo Spritz!

Cine să-și mai amintească de băutura verii din 2020, primul an de pandemie, când ne dădeam jos măștile ca să sorbim Aperol Spritz? Dar de nebunia verii lui 2021, Espresso Martini? Abia mai ținem minte vedeta sezonului cald de anul trecut, Dirty Shirley, o fată cuminte, cu toate atributele unui mocktail cinstit, dar pângărită de un shot de vodcă.

Toate aceste băuturi înșirate mai sus n-au dansat decât o vară. În 2023, nu pot decât să privească invidios spre noua vedetă a balului, pe numele său Hugo Spritz. Vine rece, cu bule și cu un alai din flori de soc, pentru a se instala pe tronul unei veri de neuitat. A fost pe firmament de când s-a născut, în 2005, în mixerul unui barman tirolez, pe nume Roland Gruber, care i-a zis mai întâi Otto, dar un client de la cocktail barul San Zeno i-a spus că sună mai bine Hugo și așa a rămas. Tot pe atunci s-a petrecut și întâmplarea pe care o povestesc cel mai des – e drept că după mai multe pahare de Hugo, memoria recentă spune piua, așa că uit și tot relatez cum un prieten foarte bun m-a chemat la el pentru o testare: voia să-și perfecționeze arta de a prepara cocktailul Hugo. Și a făcut-o până pe la trei dimineața, când, deși îndemn pe toată lumea să consume responsabil, e posibil să mi se fi împleticit un pic limba. Ba și auzul, așa că n-am prins când mi-ar fi zis că apăruse o aplicație pe telefon prin intermediul căreia poți chema un taxi. În fața porții

Cocteilul cu soc mult zice cu foc, în nenumărate graiuri ale Pământului și e, din nou, starul fluid al verii.

sale am avut surpriza să văd o mașină parcată, cu o luminiță verde deasupra. Întrucât casa prietenului meu era situată într-un cartier mărginaș, m-am mirat foarte să găsesc un taxi liber parcat fix unde avusesem eu treabă. După ce am făcut ochi, l-am sunat, totuși, pe prietenul meu să-i expun coincidența. A râs și mi-a zis să-i mulțumesc lui Hugo.

Bine ai revenit, Hugo, prieten drag! Te-am consumat și te-am scris cu aceeași plăcere în mai multe rânduri decât pot număra normal. În 2023 însă, defilezi sub țanțoșul nume de St. Germain Spritz. Dar te-am recunoscut, fii pe pace! Te-au trădat cele două măsuri de lichior franțuzesc dulce și floral, de soc, zis St. Germain, cele trei de Champagne, Cava sau Prosecco, cele două de sifon (merge și apa căreia noi îi spunem minerală, deși toată e așa!), țelina și feliuța de castravete decorative. Știu că TikTok-ul te-a încoronat. Bine, și Google Trends, unde a crescut cu 500% interesul față de lichiorul franțuzesc ajuns pe piață doar în 2007, când i s-a zis instant „ketchup-ul barmanului”, pentru că se preta la orice cocktail și-i sporea savoarea. Găsiți și la noi, chiar sortimente noi, Hugo Lămâie, Mentă și Soc (0,75L sau 0,275L) sau Hugo Rosé Lămâie, Mentă, Soc și Fructe de Pădure (0,75L).

Vară lungă, să ne-ajungă!

Vin’ la prăjituri!

Greci, francezi, români, americani sau argentinieni – ce putem avea, oare, în comun? Să fie oare apetitul pentru licoarea magică lăsată moștenire de zeul Bacchus, din generație în generație? Cu siguranță! Căci, nu-i așa, la un pahar de vin se spun cele mai frumoase povești, se leagă prietenii, se fac confidențe. Vinul are puterea de a răsfăța papilele și a alina sufletul, iar împreună cu un desert care îi pune în valoare calitățile devine pur și simplu memorabil.

Obișnuim cu toții să asociem vinul cu preparatele culinare. Mulți dintre noi știm deja ce tip de vin să comandăm alături de un preparat cu carne de porc sau vită, cu fructe de mare sau pește. Întrebarea mea este: știm care este vinul potrivit pentru deserturi? Aici, discuțiile sunt puțin mai… aprinse.

Dar stați fără griji, am decis să vă dau o mână de ajutor. Surprinzător, nu este complicat deloc. Trebuie doar să urmăm câțiva pași și să fim atenți la arome, să cunoaștem foarte bine atât gustul desertului, cât și pe cel al vinului.

Cum asociem vinul și deserturile: contrastele se atrag sau...?

Înainte să trăiesc în Franța, credeam că vinul se bea mai degrabă seara. Mare greșeală! Primul păhărel de „Apero” apărea pe masă în jur de ora 11:00, pentru a ne pregăti corespunzător apetitul. Beam vin înainte de masă, în timpul mesei, dar mai ales la sfârșitul mesei, alături de desert. Am început să mă interesez de asocierea vin-dulciuri în momentul în care am primit din partea gazdei un vin dulce lângă tarta cu ciocolată și caramel. Atât de mult se stricau unul pe altul vinul și desertul, încât mi-am dorit să cercetez mai multe.

Am aflat astfel că vinul trebuie fie să completeze desertul, fie să evidențieze gustul acestuia. Trebuie pur și simplu găsit un echilibru între dulceața vinului și aromele bogate ale desertului, aciditatea lor, textura și intensitatea gustului.

Sunt multe guri care consideră că, fiind dulci, deserturile merg cel mai bine cu vinuri dulci sau demidulci. Dar cu siguranță, gura mea a considerat altfel în acea după-amiază pariziană liniștită, îmbibată în aburii alcoolului și plină de ciocolată catifelată. Căci acea combinație striga, pentru mine, NU

Foret-Noire

din toți porii.

La carte scrie că regula de aur este de a avea întotdeauna un vin mai dulce decât desertul. Contra curentului și sinceră din fire, spun pas acestei reguli. Deserturile merg fantastic și cu vinuri mai light sau mai acide, care le echilibrează și le oferă o notă revigorantă.

Ca să nu spuneți că am ceva cu vinurile dulci, sunt situații în care consider că acestea sunt minunate.

Atunci când textura lor ajută. Un desert cremos și bogat, precum cheesecakeul, merge minunat cu un vin licoros.

Dacă toată discuția cu dulceața, aciditatea, textura vă dă bătăi de cap, va rămâne întotdeauna varianta de pairing ținând cont de culoare.

Cel mai simplu este ca desertul

și vinul să aibă culori asemănătoare. De exemplu, deserturile mai ușoare cu vanilie, lămâie, migdale sau ciocolată

albă merg cu vinuri albe, în timp ce deserturile cu ciocolată neagră, caramel sau cafea merg

cu vinurile roșii. Și, bineînțeles, deserturile cu fructe colorate merg perfect cu vinurile rose.

Orice variantă ați alege, nu uitați că până la urmă nu există reguli fixe în materie de pairing vin și deserturi, așa că îndrăzniți să experimentați! Explorați combinații neașteptate și descoperiți ce funcționează cel mai bine pentru gusturile voastre personale. Fiecare persoană are preferințe diferite, așa că părerea mea este să încercați diverse combinații pentru a găsi asocierea perfectă pentru voi! Cel mai important este să vă bucurați de experiență.

Ana Consulea este chef cofetar & owner Zexe Braserie şi Zelato. A studiat cofetăria în Franța, la Școala de Cofetari din Montbeliard. În 2017, 2018 și 2019, a primit titlul consecutiv de „Cel mai bun Chef Cofetar din România”, la Gala Horeca Awards, iar în 2019 a primit titlul „Pastry Chef of the Year”, din partea ghidului Gault&Millau.

Tartă Citron cu lămâie Passion

Regina Maria

Tiramisu Trois Chocolats

De vară: DOVLECEI

Dacă tot a venit vara și temperaturile cresc vertiginos, e natural ca preferințele culinare să se îndrepte în direcția unor alimente mai ușor de digerat (sau de preparat). Cu un conținut ridicat de apă și un gust ușor dulceag, dovleceii sunt legume foarte versatile, sănătoase și gustoase, care pot fi folosite în multe rețete. De la ciorba de dovlecei, o mâncare ușoară, de vară, aromată cu mărar proaspăt, la sote de dovlecei, dovlecei pane, chifteluțe sau dovlecei umpluți, oricine poate găsi un fel de

mâncare favorit, bazat pe această legumă.

O opțiune delicioasă sunt brioșele cu dovlecei și roșii, ce pot constitui un excelent mic-dejun sărat. Pentru a le prepara, ai nevoie de dovlecei rași, ouă, făină, lapte, brânză rasă, roșii cherry tăiate în jumătate, sare, piper și ierburi aromatice după preferințe. Amesteci toate ingredientele într-un bol și le pui în forme de brioșe, pe care le dai la cuptor pentru 20-25 de minute.

Nu poate fi vorba despre dovlecei fără să aduci în

discuție dovleceii pane. Aceasta este o rețetă simplă și rapidă, care îți va aduce aminte de bucătăria grecească. Pentru a face dovleceii pane, ai nevoie de dovlecei tăiați în felii subțiri, făină, ou bătut și pesmet. Treci feliile de dovlecel prin făină, ou și pesmet și prăjește-le în ulei încins pe ambele părți, până se rumenesc. Pentru sosul tzatziki, ai nevoie de iaurt grecesc, usturoi, castravete ras și stors de zeamă, sare, piper și mărar tocat. Amestecă toate ingredientele într-un bol și servește dovleceii pane cu sosul tzatziki. Gustul dulce ai dovleceilor e perfect completat de aroma proaspătă a sosului. Nu în ultimul rând, dovleceii pot deveni un ingredient important în deserturi. Clătitele cu dovlecei pot fi la fel de bine desert sau un mic dejun pentru zile de weekend. E o rețetă dulce și aromată, care îți va satisface pofta de ceva bun. Pentru a face clătitele cu dovlecei, ai nevoie de dovlecei rași și storși bine de zeamă, ouă, zahăr, făină, praf de copt, scorțișoară și vanilie. Servește clătitele cu dovlecei cu miere, gem, fructe sau orice alt topping preferi. Deci, dacă treci prin piață și vezi cumva dovlecei în această vară, nu e cazul să te gândești de două ori. Sunt legume delicioase și versatile, pe care e foarte util să le ai la îndemână în zilele caniculare, pentru că îți oferă o infinitate de posibilități de a găti. Și, dacă nu vrei să gătești, adaugă-i cruzi într-o salată. Sunt foarte buni și așa!

Sibienii, invitați să-și testeze limitele la OlimpiAria 2023

Timp de o săptămână, în perioada 24 - 30 iulie, sibienii au la dispoziție mai multe competiții sportive la care pot participa grautuit pentru a-și testa limitele. OlimpiAria celebrează spiritul olimpic și valorile acestuia, prin competiții sportive dintre disciplinele olimpice, precum: atletism - probă veterană a competițiilor sportive olimpice, dar și o modalitate unică

de a te menține în formă, fotbal, volei, baschet, tenis, ciclism, natație, handbal și nu numai. Evenimentul organizat de Clubul Sportiv Aria din Sibiu are ca scop promovarea sportului în multele sale forme, sub semnul uneia dintre cele mai importante și longevive competiții internaționale. OlimpiAria se va desfășura în câteva locații emblematice ale Sibiului, unde probele se pot defășura la cel mai

înalt nivel: Centrul Aria, Parcul Sub Arini, traseul tradițional de MTB Gușterița și Sala Transilvania sunt doar câteva dintre ele. ”Vă așteptăm din 24 iulie la o săptămână plină de probe sportive. Nu uitați că la final veți primi propria medalie olimpică”, este mesajul transmis de către organizatori. OlimpiAria s-a bucurat de o bună vizibilitate încă de la primele două ediții care au avut loc în 2021 și 2022, la care au participat mii de sibieni.

Activități sportive care

să-i mențină activi pe copii pe durata vacanței

Vacanța de vară a copiilor vine și cu o preocupare în plus pentru părinți: ce sporturi pot practica cei mici în această perioadă pentru a-i ține activi și pentru a-i îndepărta, chiar și numai pentru câteva ore, de ecranele telefoanelor. Cea mai rapidă soluție o veți găsi la Palatul Copiilor Sibiu. Acesta oferă mai multe cercuri sportive, precum orientare turistică

- drumeții și excursii, participări la concursuri, schimburi de experiență, ecoturism - acțiuni de ecologizare, karting - unde cei mici deprind cunoștințe despre condus. Toată vara, la Pamira Tennis Sibiu, cei mici sunt așteptați la Tabăra de tenis. Clubul oferă zilnic, între orele 10-15, lecții de tenis, ore de fotbal, baschet, volei, pictură și bricolaj, excursii. În cadrul Clubului Sportiv Terrasportika, copiii pot participa la cursuri de Karate Kyokushin, sportul ideal pentru a le dezvolta atât trupul, cât și spiritul. Dansul e o altă activitate populară printre cei mici, care îi ajută să facă mișcare, să învețe mai multe stiluri de dans, dar și să aibă mai multă încredere în propriul corp. Lecții de dans pentru copii oferă Mirajul Dansului, Forever Dance Sibiu, Fantasy Dance, Dance Mood Sibiu, Sibiu Dance Studio sau Alegria Studio Sibiu.

Prima noutate la capitolul jucători străini anunțată de echipa de baschet a Sibiului pentru nou sezon este bulgarul Yordan Minchev, un jucător de 24 de ani care evoluează pe poziția 3, dar le fel de bine poate acoperi și poziția 4. ”Sunt foarte fericit că m-am alăturat echipei Sibiului, care a avut un sezon precedent uimitor, cu un mare sprijin din partea fanilor. Sper

că vom crește nivelul în sezonul viitor și obține rezultate și mai bune”, a declarat internaționalul bulgar. Până să ajungă la Sibiu, Yordan Minchev, înalt de 2,03 metri, a jucat în echipe precum Levski Sofia, Fenerbahce Istanbul sau OSE Lions din Ungaria. O altă noutate anunțată de BC CSU Sibiu e Kyle Adnam, noul conducător de joc al echipei. Baschetbalistul australian va juca în premieră în Europa, în galbenalbastru. Aproape întreaga carieră profesionistă și-a petrecut-o la antipozi, unde a evoluat atât în Australia, cât și în Noua Zeelandă. Kyle Adnam a bifat o experiența și în Canada în 2022, când a jucat pentru Fraser Valley Bandits. ”Sunt încântat să mă alătur lui CSU Sibiu, un club cu fani incredibili și cu o atmosferă propice baschetului. Abia aștept să-mi cunosc colegii și comunitatea din Sibiu” a fost prima declarație a lui Kyle Adnam.

BC CSu Sibiu se reînoiește pentru sezonul 2023/2024

Ai parte de oportunități de a găsi un loc de muncă, de a schimba locul de muncă cu unul mai bine plătit, sau, pur și simplu, de a obține o creștere a veniturilor. Pentru a putea fructifica ocaziile, este necesar să dai dovadă de hărnicie, să îți organizezi eficient timpul.

Te preocupă mai mult decât oricând sursele de venit și toate celelalte resurse materiale de care dispui. Este vremea să te gândești serios la viitorul tău profesional și la modul în care poți să-ți sporești veniturile, mai ales că beneficiezi de o conjunctură astrală favorabilă.

S-ar putea ca unele

Balanțe să ajungă la concluzia că este cazul să se restrângă cu cheltuielile sau chiar să își refuze anumite plăceri, pentru a putea să își îndeplinească anumite țeluri sau să achite o parte din datorii, să achiziționeze o locuință ori să își ajute familia.

Ai face bine să îți revizuiești proiectele pe termen lung și planurile legate de carieră sau de afaceri. N-ar strica să îți aduci aminte de anumite idei sau planuri mai vechi, pe care le-ai abandonat la un moment dat, pentru că s-ar putea să constați că îți este la îndemână să rezolvi o problemă.

Dacă nu ești mulțumit cu ceea ce faci acum, este vremea să pregătești terenul pentru o schimbare majoră în carieră sau pentru schimbarea locului de muncă. Poți elimina anumite obiceiuri care nu fac bine și anumite convingeri contraproductive.

În ceea ce privește viața profesională, energia astrală a acestei perioade te îndeamnă și te inspiră să faci planuri pe termen lung, să îți pregătești terenul pentru ceea ce vrei să întreprinzi, să pui bazele unor proiecte pe care să le dezvolți în viitor. Este vremea să îți revizuiești prioritățile.

Unii Lei au șansa să obțină o bursă de studii sau să câștige un proces în instanță, în urma căruia se aleg cu o sumă de bani. Această perioadă este foarte bună pentru a-ți schimba anumite concepții în ceea ce privește câștigurile materiale.

Este posibil să simți că parteneriatele de afaceri, asocierile sau relațiile profesionale au devenit instabile. Dacă ai propria ta afacere, nu este exclus să pierzi pe neașteptate un client sau un colaborator important, ceea ce te obligă să faci o reevaluare a planurilor pe termen lung.

Unii Vărsători își dau seama că resursele financiare de care dispun nu sunt suficiente pentru ceea ce și-au propus să facă. Revizuiește-ți prioritățile și să găsești o modalitate de a-ți gestiona mai eficient resursele. Este vremea să acorzi o atenție deosebită taxelor.

Ai face bine să încerci să îți dai seama unde greșești în gestionarea banilor pe care îi câștigi și să iei măsuri pentru reducerea risipei sau a unor cheltuieli care nu sunt cu adevărat necesare. Nu este niciodată prea târziu să înveți cum să îți administrezi banii întrun mod optim.

Ești îndemnat și ajutat să îți manifești creativitatea în plan profesional.

Ai posibilitatea să te faci remarcat printr-un talent pe care l-ai cizelat până acum, printr-un proiect independent ori artistic, sau prin calitățile și competențele care te caracterizează.

În această perioadă te avantajează colaborările, asocierile și sfaturile obținute de la persoane competente și cu experiență. De asemenea, contează mult modul în care interacționezi cu ceilalți și capacitatea de a colabora armonios și eficient.

Berbec Capricorn

Vărsător

Pești

Balanță

Scorpion

Săgetător

Rac

Taur Leu

Fecioară

Gemeni

promotor al culturii arabe, cu Fawzia Rehejeh

și al fundamentalismului islamic. Niciuna dintre aceste reprezentări nu bate cu realitatea. Lumea arabă e mult mai diversă: etnic, cultural, chiar și religios.”

Fawzia, originară din Siria, a ajuns la Sibiu în urmă cu mai bine de 7 ani. Războiul civil din țara sa natală a ținut-o departe de casă, însă doar fizic. Așa că în 2021 a fondat Centrul Cultural Arab, iar în 2022 a dat naștere Festivalului Culturii Arabe. Întrebată cât de mare e contrastul între ceea ce se spune despre lumea arabă și cum e lumea arabă în fapt , Fawzia răspunde ”Până nu demult, lumea arabă a fost victima ‘orientalizării’: Orientul Mijlociu a fost reprezentat ca o societate înapoiată, dar fascinantă, văzută prin prisma unor stereotipuri exotice, din gama: deșert, cămile și petrol. După atentatele din 11 septembrie 2001, ‘narativa’ culturală cu privire la Orientul Mijlociu s-a schimbat radical: acum, lumea arabă e percepută ca un loc al terorismului

Milioane de oameni ajung în mod forțat să trăiască în alte țări decât cele de origine. Cei mai mulți rămân invizibili în țara de adopție. Am întrebat-o pe Fawzia cum reușește să nu fie unul dintre ei și ce o determină să promoveze cultura arabă la Sibiu : ”Imigranții de regulă formează comunități invizibile în țările de destinație în care ajung să trăiască. Ceea ce mă determină pe mine să promovez cultura arabă e dorința de a schimba perspectiva conservatoare și plină de stereotipuri care domină asupra lumii Orientului Mijlociu. Cred, cu tărie, că împreună cu alți tineri imigranți arabi putem contribui la un mai bun dialog intercultural, prin implicare civică și acțiuni de solidaritate. Festivalul Culturii Arabe e un bun început pentru crearea unui spațiu comun, legat prin punți de comunicare între culturi, dar și între moștenirea tradiției orientale și a provocărilor modernității occidentale.”

Întrebată dacă se confruntă cu ostilitate atunci când vorbește despre originea și cultura sa, Fawzia spune că nu. ”E drept că nici nu mă încadrez în tiparul de femeie acoperită cu hijab. De

regulă, oamenii cu care am interacționat au fost curioși de povestea mea și mai ales să afle lucruri ‘la prima mână’ despre lumea arabă din care provin. Dincolo de aparențe, societatea românească și cea siriană sunt mult mai asemănătoare decât am vrea noi să credem. Acesta cred că e și motivul principal pentru care arabii din România au reușit să se integreze cu succes în societatea de aici, atât pe plan economic cât și sociocultural”, completează ea. Pe finalul discuției, am vrut să aflăm în ce fel satisface curiozitatea sibienilor cu privire la cultura arabă Festivalul Culturii Arabe, ediția a doua, care va avea loc între 20 și 23 iulie. ”E un eveniment multi-dimensional, ca un mozaic alcătuit din mai multe piese de culori și forme diferite. Vom avea un concert simfonic, care va îmbina muzicalitatea tradițională arăbească cu cea românească. Pentru cei interesați de produse artizanale cu specific oriental, vom organiza un târg arăbesc. Vom avea un atelier de artă corporală (henna), dar și un atelier de caligrafie arabă. Vom organiza o conferință publică în care vom avea și gustări arăbești. Astfel, festivalul se adresează mai multor publicuri și, prin interacțiunile pe care le facilitează, își propune să contribuie la o comunitate multiculturală și inclusivă”, concluzionează Fawzia.

Lucruri pe care le știi doar dacă ești

30% REDUCERE

Tobogane, piscine și spa • Petreceri pentru copii

Concursuri in apă • Tombole și vouchere cadou

ICON ARTS TRANSILVANIA Ediția XXI

24 iulie - 6 august 2023

Unul dintre cele mai longevive festivaluri dedicate muzicii clasice și artelor contemporane se întoarce în Sudul Transilvaniei.

Vino să te bucuri de atmosfera pitorească și să admiri virtuozitatea muzicii la cele 20 concerte, care vor reuni peste 150 de artiști în 9 localități transilvănene!

Află programul pe www.iconarts.ro

şi

www.iconartsfestival.com

Organizatorii își rezervă dreptul de a introduce ușoare modificări în program. Acestea vor fi anunțate pe iconarts.ro și iconartsfestival.com și pe paginile de social media facebook.com/icon.arts și instagram.com/iconarts2023.

Organizatori:

Parteneri: