2
VIEȚUITOARELE DIN MEDIUL APROPIAT ȘI MAI ÎNDEPĂRTAT
Peștera Biotopul Peșterile (fig. 25), ecosisteme subterane, s-au format în timp prin acțiunea apei în solul calcaros. În unele peșteri sunt ape curgătoare sau stătătoare. Temperatura este aproape constantă (10 °C în medie), umiditatea este mare, lumina este slabă sau lipsește. În multe peșteri, curenții de aer sunt aproape inexistenți.
Înțeleg și răspund Ce echipament este necesar pentru explorarea unei peșteri? Ce reguli trebuie respectate când vizitezi o peșteră? Fig. 25 Peștera Râșnov
Biocenoza Din cauza luminii reduse, în peșteri nu există plante, ci doar alge verzi unicelulare și bacterii speciale cu rol de producători. Animalele sunt albicioase sau transparente, cu picioare și antene lungi, care au rol în mirosit și pipăit; văzul este redus sau lipsește. În peșteri și în apele subterane trăiesc viermi, crustacee, insecte și larve. Sunt și animale (mamifere: urși, lilieci) care se retrag în peșteri în anumite perioade (pentru adăpost și reproducere) și animale (broaște, șerpi, scorpioni) care ajung întâmplător în zona de intrare în peșteră. În România trăiesc multe tipuri de lilieci (liliacul mare, liliacul mare cu potcoavă, liliacul cu aripi lungi etc.) protejați prin lege, fiind animale pe cale de dispariție. Dacă sunt atacați, pot deveni periculoși pentru om. Liliacul seamănă cu un șoarece și zboară planat cu cele două „aripi” (fig. 26); acestea sunt prelungiri ale pielii care unesc membrele anterioare, membrele posterioare și coada. Ghearele membrelor posterioare asigură prinderea de un suport. În repaus (fig. 27), liliecii formează deseori grupuri, pentru a se încălzi. Văzul redus este compensat de simțul mirosului și de auzul fin. Emite ultrasunete, apoi le recepționează, pentru a localiza obstacolele (ecolocație). Întrucât consumă cantități mari de insecte (de exemplu, țânțari), liliacul este util. În peșteri au fost găsite schelete (fig. 28) și urme de viețuitoare dispărute. Analizând picturile descoperite în peșteri (numite rupestre), se poate afirma că acestea au constituit adăposturi umane, în trecut, dar și în vremuri de război. Știința care studiază peșterile se numește Află mai mult! speologie. Știința care studiază viețuitoarele din peșteri se numește biospeologie, știință apărută datorită savantuLiliecii pot transmite, prin mușcătură, lui român Emil Racoviță. Deci, peșterile au și importanță virusul turbării și al hepatitei B. ț științifică.
Fig. 26 Lilieci în zbor
Fig. 27 Liliac în repaus
Fig. 28 Fosilă – ursul de cavernă
Lucrați în grupe Lucrând în grupe, documentați-vă despre una dintre următoarele peșteri: Peștera Urșilor, Peștera Muierilor, Peștera Scărișoara, Peștera Polovragi. Prezentați și comparați informațiile și imaginile voastre. Realizați împreună o hartă a peșterilor din România, marcând cu stegulețe fiecare zonă în care se află peșteri.
57
