2
VIEȚUITOARELE DIN MEDIUL APROPIAT ȘI MAI ÎNDEPĂRTAT
RECAPITULARE Biotop, biocenoză, ecosistem. Relații în ecosisteme. Biologia este știința vieții, factorii biotici sunt factorii cu viață, iar factorii abiotici sunt factorii fără viață. Factorii abiotici dintr-un mediu de viață formează biotopul. Factorii biotici dintr-un mediu de viață formează biocenoza. Biotopul și biocenoza formează ecosistemul. Unele ecosisteme sunt grupate în biomi. Mediul de viață poate fi studiat analizând împreună și separat componentele sale. După biotop, ecosistemele pot fi acvatice sau terestre. După intervenția omului, pot fi naturale sau artificiale. Factorii abiotici și factorii biotici dintr-un ecosistem se influențează reciproc. Aceste influențe dintre factori sunt numite relații – de hrănire, de apărare, de reproducere. Cele mai importante relații dintre viețuitoare sunt cele de hrănire. În funcție de relațiile viețuitoarelor cu hrana, putem grupa viețuitoarele în trei categorii, numite categorii trofice. Acestea sunt: producători, consumatori, descompunători. Dacă așezăm organismele în linie, în ordinea în care sunt mâncate unele de altele, obținem un lanț în care hrana circulă într-un singur sens. Acesta este un lanț trofic. Majoritatea lanțurilor trofice se întretaie formând rețele trofice.
Medii de viață Grădinile sunt cultivate cu plante utile omului, iar livezile, cu pomi fructiferi. Ele se află în legătură cu gospodăriile umane. Alături de plantele cultivate cresc și altele în mod spontan, iar printre ele se află și numeroase specii de animale. Unele dintre animale sunt crescute de om în gospodării și ferme. Parcurile sunt ecosisteme amenajate cu scopul reapropierii de natură a omului modern. Există și parcuri protejate prin lege, care nu au fost modificate de către om. În parcuri există plante care în natură trăiesc în diferite alte medii de viață și sunt grupate pe diverse categorii; principalul criteriu este cel ornamental. Animalele din parcuri pot fi aduse și îngrijite de om sau pot trăi liber. Pajiștile sunt ecosisteme cu vegetație bogată, predominant ierboasă. În funcție de altitudine, există pajiști de stepă și pajiști alpine. Unele pajiști au fost modificate de om în scopul cultivării plantelor și al creșterii animalelor. Pădurile sunt ecosisteme terestre în care predomină plantele lemnoase: foioase, conifere sau amestecuri ale acestora. Celelalte viețuitoare trăiesc pe plantele lemnoase și între aceste plante. Apele curgătoare și cele stătătoare adăpostesc o mare varietate de viețuitoare – pe maluri și în masa apei. Unele sunt comune, altele preferă doar anumite condiții legate de viteza, temperatura și compoziția apei. Delta Dunării și Marea Neagră sunt complexe de ecosisteme, care cuprind diferite zone acvatice și terestre conectate între ele. Delta Dunării este rezervație a Biosferei. Peșterile sunt medii de viață speciale, lipsite de lumină, cu temperatură constantă și umiditate mare. Viețuitoarele din peșteri prezintă adaptări speciale la aceste condiții. Alte medii de viață de pe glob sunt: deșerturile, savanele, pădurile tropicale și ecuatoriale, Polul Nord și Polul Sud.
62
