OPINII> Liliana PIRON director executiv LAPAR
Tocmai cei mai lovi]i fermieri au fost “excepta]i” de MADR Conform prevederilor ordonan¡ei, nu pot beneficia de despågubiri cei care se aflå în reorganizare, lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat. Un ajutor aproape nesperat a venit de la Guvern prin instituirea despågubirilor de secetå. O måsurå deosebit de binevenitå, care îi va ajuta pe cei mai mul¡i så poatå trece peste calamitatea din 2022 ¿i så poatå merge mai departe în 2023.
D
ar observåm cu amåråciune cå tocmai cei mai nåpåstui¡i fermieri nu vor avea parte de acest ajutor. Conform prevederilor ordonan¡ei, nu pot beneficia de despågubiri cei care se aflå în reorganizare, lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat. Dar tocmai seceta din acest an a fåcut ca un numår însemnat de fermieri så nu poatå culege recoltele pe care s-au bazat în planurile lor financiare. *** ¥n mod firesc, orice fermier î¿i întemeiazå calculele financiare pe veniturile ob¡inute din vânzarea produc¡iei. Or, dacå produc¡ie nu e, nici bani nu sunt. ¥nså leasingurile, inputurile ¿i lucrårile efectuate trebuie plåtite. Pentru fermierii capitaliza¡i, acest lucru poate fi posibil, în virtutea rezervelor ob¡inute din produc¡iile anterioare. Dar pentru foarte mul¡i fermieri mici ¿i
Profitul Agricol 45/2022
mijlocii, calamitarea produc¡iei este o loviturå nåucitoare. Obliga¡iile contractate anterior înfiin¡årii culturilor nu mai pot fi onorate. În consecin¡å, solu¡ia care le råmâne, cel mai adesea, este cea a reorganizårii activitå¡ii. Sunt ¿i cazuri dramatice, încât oamenii trebuie så î¿i declare insolven¡a sau creditorii le cer falimentul. În aceastå situa¡ie, acordarea granturilor ar fi o gurå de oxigen. Banii ace¿tia le-ar putea permite salvarea fermelor ¿i continuarea activitå¡ii. Din påcate, tocmai aceste ferme au fost låsate pe dinafarå sau, mai de-a dreptul spus, condamnate! Este adevårat cå actele normative privind ajutoarele de stat i-au exclus mereu pe cei afla¡i în dificultate, dar pânå acum nu am avut efecte care s-au succedat anual ¿i care så determine pe cei afla¡i în aceste situa¡ii så caute protec¡ia statului. Reaminim cå aceste insolven¡e (solicitate sau declarate) vin dupå seceta pedologicå extremå din anul agricol 2019-2020 pentru care nu s-au acordat integral despågubiri, urmatå de restrângerea activitå¡ii în 2021 cauzate de pandemie, cre¿terea costurilor de produc¡ie ¿i scåderea puterii de cumpårare pe fondul crizei cauzate de råzboi, cre¿terea infla¡iei, la care se adaugå ¿i seceta din anul agricol 2021-2022! *** Dorim så subliniem cå orientårile Comisiei Europene în sectorul agricol nu asimileazå regulilor ajutorului de
stat ajutoarele acordate pentru compensarea pierderilor cauzate de fenomene meteo extreme. Ca atare, aceste întreprinderi în dificultate nu ar trebuie excluse! Pe de altå parte, discutând în principii de drept, nu existå niciun motiv ca ace¿ti fermieri så beneficieze de un tratament discriminatoriu fa¡å de colegii lor mai noroco¿i. În situa¡ii egale ¿i måsurile trebuie så fie egale. Aståzi, sunt destui agricultori care se aflå în stare de insolven¡å fie våditå ¿i nedeclaratå, ¿i atunci primesc ajutorul de stat, pot aplica pentru diferite tipuri de granturi, fie le-a fost deja declaratå insolven¡a ¿i atunci niciun ajutor de stat nu le este accesibil. Nu pot solicita rambursarea accizei la motorinå, nu au putut aplica pentru granturi pe cadrul european COVID ¿i nici pe cele din cadrul temporar Ucraina, fiind deci låsa¡i de izbeli¿te, de¿i în faza de observa¡ie ¿i/sau cu planul de reorganizare aprobat, ace¿tia se aflå teoretic sub protec¡ia statului. LAPAR considerå cå este nedrept ca ace¿tia så fie låsa¡i så disparå, mai ales în condi¡iile în care ei reprezintå acea entitate pe care politicile agricole se sprijinå pentru a crea o claså medie în agriculturå! Asta se dore¿te? Crede¡i cå de acum înainte se vor mai gåsi mul¡i tineri nebuni care så vrea så investeascå într-o fermå micå sau mijlocie când au în fa¡å exemplul clar despre cum o secetå î¡i compromite munca trecutå ¿i viitorul? 41
