OPINII
Suveranitatea alimentar\
dr. Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România
Este pu¡in probabil ca în urmåtorii zece ani pre¡urile tuturor produselor agricole, cu excep¡ia cårnii de vitå ¿i porc - chiar ajustate ca urmare a infla¡iei, så revinå la nivelurile lor medii înainte de vârfurile din 2007-08. Episoadele de volatilitate extremå a pre¡urilor nu pot fi excluse în urmåtorii câ¡iva ani, mai ales cå pre¡urile materiilor prime agricole devin din ce în ce mai dependente de costurile petrolului ¿i energiei ¿i cå exper¡ii în mediu spun cå instabilitatea climatului duce la produc¡ii mai mici ¿i la cre¿terea pre¡urilor. Problema pe termen lung este mai mult una a accesului la alimente decât a disponibilitå¡ii alimentelor, solu¡ia constå în mare parte în cre¿terea economicå ¿i lupta împotriva såråciei. Cre¿terea agricolå este esen¡ialå pentru dezvoltarea durabilå ¿i reducerea såråciei, deoarece 75% dintre såracii din ¡årile în curs de dezvoltare tråiesc în zonele rurale. Måsuri importante ce pot fi luate sunt: investi¡iile în infrastructurå, stabilirea unor sisteme eficiente de cercetare ¿i dezvoltare ¿i stimulente pentru utilizarea durabilå a solului ¿i a apei. Nu trebuie så gre¿im spunând cå doar din cauza Covid-ului ¿i a råzboiului din Ucraina asiståm la o crizå alimentarå ¿i cå, dacå aceste probleme sunt depå¿ite, lucrurile se vor îmbunåtå¡i. Aceste douå evenimente interna¡ionale majore au exacerbat de fapt 42
dificultå¡ile structurale care le-au precedat, 10% din cerealele produse în lume sunt folosite aståzi drept combustibil, 35% sunt destinate hranei animalelor. La nivel global, patru companii, dintre care trei americane ¿i una francezå, controleazå 70% din pia¡a interna¡ionalå a cerealelor. Averea unei companii multina¡ionale de comer¡ cu cereale ¿i oleaginoase a crescut cu 65% între 2020 ¿i 2022 (20 de milioane de dolari pe zi în timpul pandemiei)! Dupå invazia Ucrainei, pre¡ul grâului ¿i porumbului a crescut cu aproape 50% într-o perioadå de douå såptåmâni, în timp ce nu existau la acea vreme nicio distrugere a produc¡iei ¿i nicio problemå de aprovizionare. La scarå globalå, situa¡ia s-a deteriorat, de fapt, din 2014. În timp ce în 2007-2008 am trecut printr-o crizå alimentarå foarte gravå, care a adus numårul de oameni care sufereau de foame la peste 800 de milioane, situa¡ia s-a îmbunåtå¡it între 2009 ¿i 2013, pentru a se deteriora din nou dupå 2014. Suveranitatea alimentarå este dreptul fiecårei ¡åri de a-¿i men¡ine ¿i dezvolta propria capacitate de a-¿i produce alimentele de bazå. Aceasta implicå protec¡ia resurselor naturale, inclusiv a påmântului, a apei ¿i a semin¡elor. Ea plaseazå producåtorii, distribuitorii ¿i consumatorii de alimente în centrul sistemelor ¿i politicilor alimentare, înlocuind astfel cerin¡ele pie¡elor ¿i ale corpora¡iilor transna¡ionale. Prin urmare, î¿i propune så hråneascå popula¡ia prin eforturile producåtorilor la nivel local, limitând în acela¿i timp importurile ¿i exporturile. Consider cå este necesarå recrearea stocurilor publice de rezerve alimentare (în special cereale), (re)crearea organiza¡iilor de credit public pentru fermieri ¿i restabilirea reglementårii pre¡urilor la alimente. Trebuie så se garanteze cå popula¡iile cu venituri mici pot beneficia de
pre¡uri mici pentru alimente. TVA-ul la alimentele de bazå ar trebui eliminat. Statul trebuie så garanteze micilor producåtori agricoli pre¡uri de vânzare suficient de ridicate pentru a le permite acestora så-¿i îmbunåtå¡eascå semnificativ condi¡iile de via¡å. Statul trebuie så dezvolte ¿i servicii publice în mediul rural (sånåtate, educa¡ie, comunica¡ii, culturå, “bånci” de semin¡e etc.). Autoritå¡ile publice trebuie så fie capabile så garanteze atât pre¡uri subven¡ionate pentru consumatorii de alimente, cât ¿i pre¡uri de vânzare suficient de mari pentru micii producåtori agricoli, astfel încât ace¿tia så aibå venituri suficiente. Trebuie deschiså calea pentru consolidarea agriculturii locale/ na¡ionale, så garanteze o bazå stabilå pentru produc¡ia alimentarå relocatå ¿i sus¡inerea pie¡elor locale ¿i na¡ionale conduse de producåtori ¿i entitå¡ile acestora. Sistemul comercial trebuie så fie echitabil ¿i bazat mai degrabå pe cooperare ¿i solidaritate decât pe concuren¡å ¿i speculå; Implementarea unei måsuri, pentru a pune capåt acaparårii de apå, semin¡e ¿i påmânt de cåtre corpora¡iile transna¡ionale ¿i pentru a garanta drepturi echitabile la resurse pentru to¡i producåtori; Trebuie så ¡inem cont de faptul cå criza climaticå ¿i de mediu este marea noastrå provocare în contextul actual ¿i cå trebuie så facem fa¡å provocårii de a produce suficiente alimente de calitate, reînviind în acela¿i timp biodiversitatea ¿i reducând drastic emisiile de gaze cu efect de serå. Reglementarea eficientå a pie¡ei de inputuri (credit, îngrå¿åminte, pesticide, semin¡e, combustibil etc.) pentru a sus¡ine capacitatea fermierilor de a produce alimente, dar ¿i pentru a asigura o tranzi¡ie corectå ¿i bine planificatå cåtre practici agricole mai prietenoase cu mediul. Guvernare alimentarå bazatå pe interesele oamenilor ¿i nu pe interesele corpora¡iilor transna¡ionale. Profitul Agricol 45/2022
