CRE{TEREA ANIMALELOR
Horia Cardo[, Agroland, vrea s\ salveze g\ina autohton\ Agroland de¡ine 25 de magazine în 32 de jude¡e ¿i se aflå în primii cinci producåtor de ouå de consum din România, dar ¿i de pui de o zi, cu o ferme de pårin¡i. O parte din geneticå este achizitionatå din Fran¡a, iar o parte a mo¿tenit-o.
trarea biodiversitå¡ii raselor de gåini, sus¡ine proprietarul Agroland. “Imagina¡ie-vå cå, în toatå lumea, cresc doi hibrizi de gåini de carne. Practic, 8 miliarde de oameni de pe cele ¿apte continente consumå acela¿i tip de carne de pasåre. Nu cred cå e un mod natural de a exista ¿i de a func¡iona în aceastå lume, så avem atât de pu¡ine op¡iuni, adicå numai doi hibrizi de gåini. Acela¿i lucru se întâmplå în horticulturå sau în agricultura mare: o reducere extraordinarå a op¡iunilor consumatorilor. Prin urmare, este datoria noastrå, a celor implica¡i în fiecare domeniu din agriculturå, så luptåm pentru påstrarea diversitå¡ii. Nu se poate altfel. Altfel, vorbim de un e¿ec total al nostru ¿i al naturii”, este de pårere Cardo¿.
H
oria Cardo¿, fondatorul Agroland, sus¡ine cå în toate domeniile agriculturii, dar îndeosebi în genetica aviarå, asiståm la monopoluri sau duopoluri. Astfel, în ceea ce prive¿te cre¿terea påsårilor de carne, pia¡a este dominatå de patru companii care controleazå tot ceea ce cumpåråm: douå sunt pe curcani ¿i douå pe gåini. “Practic, aceste duopoluri, care pot fi numite monopoluri, cåci este pu¡in probabil så nu se în¡eleagå între ele, în fiecare an måresc pre¡urile ¿i fac presiune asupra celorlal¡i crescåtori”, a aten¡ionat Horia Cardo¿. El îi då exemplu pe francezii de la care achizi¡ioneazå genetica de påsåri ¿i care l-ar fi aten¡ionat cå se simt deranja¡i cå Agroland î¿i permite så facå propria ameliorare pe påsåri. “De ce face¡i asta, vå dåm noi, nu trebuie så vå bate¡i capul!”, poveste¿te Cardo¿ cå ar fi spus francezii. În aceastå conjuncturå, fondatorul Agroland îi îndeamnå pe fermierii români så reziste cu îndârjire. “Dacå ne uitåm asupra acestor companii care dominå sectorul genetic al påsårilor, vom vedea cå au început în urmå cu 50 de ani afacerea pe care ¿iProfitul Agricol 48/2022
au dezvoltat-o cu mare eficien¡å ¿i au fåcut astfel încât så nu mai existe competitori. Ei i-au scos pe to¡i de pe pia¡å mai mult sau mai pu¡in brutal. E un comportament normal, fiind companii multina¡ionale sau transna¡ionale nu mai pot fi controlate de niciun guvern. Adresez încurajarea mea cåtre antreprenorii din agriculturå så reziste. E singura ¿anså!”.
De aceea Agroland a decis ca, din 2023, så dezvolte singura raså româneascå existentå de gåini, Piccola de Transilvania, ca o necesitate pentru industria avicolå. Pentru aceasta, va cere ¿i sprijinul speciali¿tilor de la Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii Timi¿oara. Acest mare proiect meritå så primeascå toatå aten¡ia. De fapt, este ¿i în interesul USV pentru cå î¿i va pune în practicå întreaga cunoa¿tere în domeniu. În plus, este necesar ¿i pentru pås-
Pe de altå parte, este foarte grav cå mul¡i fermieri au ajuns la o vârstå înaintatå, când nu mai pot så activeze în agriculturå sau dispar fizic, iar copiii lor nu vor så le mo¿teneascå afacerea. Practic, refuzå så activeze în domeniul agricol. Fondatorul Agroland mai atrage aten¡ia despre o anomalie prin care trece consumatorul din România. “ºara noastrå se aflå în primii 10 exportatori de cereale din lume. Ar pårea o veste bunå, dar din påcate 50% din hrana pe care poporul român o consumå este importatå. Astfel se creeazå un mare dezechilibru. De aceea este datoria noastrå så transformåm proteina vegetalå în proteinå animalå, mai ales în aceastå perioadå, când pre¡ul cerealelor se schimbå ¿i cre¿te alarmant uneori chiar de la o zi la alta”, a conchis Horia Cardo¿.
Gheorghe MIRON 35
