Profitul Agricol nr. 25, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 25 din 28 iunie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Un secretar de stat pentru lini¿tea partidelor de la putere Presa din Cålåra¿i anun¡a, sâmbåtå, cå organiza¡ia localå a PSD îl sus¡ine pe Marius Micu, vicepre¿edinte Copa-Cogeca, pentru func¡ia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, în guvernul Ciolacu, în locul lui Ion Gåman. Este anun¡at chiar faptul cå Gåman s-ar fi retras deja din conducerea MADR, dar acesta încå figura în structura de conducere a MADR, pe site-ul institu¡iei, de unde fusese ¿ters numele lui Barabási Antal, secretarul de stat UDMR, care ¿i-a dat demisia dupå excluderea UDMR de la guvernare. Întrebat dacå, în cazul în care este confirmat în func¡ia de secretar de stat, î¿i va påstra ¿i postul de vicepre¿edinte al Copa-Cogeca, Micu a evitat så råspundå, invocând faptul cå este ocupat cu examenele de licen¡å (este prodecan la Facultatea de Management ¿i Dezvoltare Ruralå din USAMV Bucure¿ti). De partea sa, Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca, spune cå organiza¡ia nu se împotrive¿te råmânerii lui Micu în func¡ia de vicepre¿edinte: “Nu avem o prevedere statutarå împotriva prezen¡ei în structurile noastre a oamenilor politici. De fapt, în trecut, au fost parlamentari din state membre care erau ¿i în conducerea Copa-Cogeca, a¿a cå nu ar fi nimic neobi¿nuit.” Dacå Micu va fi, concomitent, secretar de stat ¿i vicepre¿edinte Copa-Cogeca, se ridicå problema incompatibilitå¡ii. Ministerul Agriculturii este cel care trebuie så aprobe plata, din bani publici, a cotiza¡iei Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, la Copa-Cogeca, de jumåtate de milion de euro pe an. Dar ¿i mai interesant va fi când secretarul de stat Marius Micu se va întâlni cu reprezentantul fermierilor Marius Micu. Ce or avea ei så-¿i spunå nou? Nominalizarea lui Micu pentru func¡ia de secretar de stat este salutatå de fostul ministru Adrian Oros, care ¿i-l aduce aminte de acum doi ani, când era secretar de stat din partea PNL. “Am lucrat foarte bine cu el. E singurul care azi, în minister, în¡elege ceva din PAC ¿i PNS. ªi este foarte bine ancorat în rela¡iile cu fermierii. ªi în ¡arå, ¿i la Bruxelles”. Cu aceea¿i ironie, Oros adaugå cå nu e surprinzåtor cå Micu acum are sus¡inerea PSD. “În Cålåra¿i sau Ialomi¡a nu existå culoare politicå clarå. Acolo, PNL sau PSD e totuna”.

anul XXVI, nr. 25/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 25/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Ce schimbåri va face Florin Barbu

Arenda pe 7 ani, contestatå la CCR

Acordul Consiliului UE pentru refacerea habitatelor

PNS-ul va fi modificat ¿i se vor restructura cheltuielile

Creditul agricol va prinde aripi

La Bruxelles Clubul Fermierilor lanseazå o aplica¡ie se a¿teaptå raportul pentru mobil 10 privind proteinele vegetale De ce este important pentru China Eurodeputa¡ii acordul din Marea Neagrå? 12 cer autonomie alimentarå Fran¡a cautå så reducå Bani pentru pre¡ul la alimente 12 Bulgaria ¿i Croa¡ia

Pre¡uri ¿i pie¡e

Lupta pentru påstrarea apei în sol

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

12 tone de grâu la hectar

Tot mai multå floarea-soarelui 671 milioane tone de semin¡e oleaginoase

Sunt posibile pierderi de produc¡ie în România ¿i alte state UE

Comisia autorizeazå importul a trei hibrizi de porumb OMG

Doar 10% din UE este ecologicå

Cre[terea animalelor

Kubota L1-522, robust ¿i durabil

Smithfield eutanasiazå încå 50.000 de porci

Tratamente de precizie cu Amazone UX Super

Kuhn Performer - garan¡ia unui pat 41 germinativ de calitate

Culturi vegetale 21

Ordin ANSVSA: Fårå vaci tuberculoase în ferme!

Ma[ini & utilaje

Chiar dacå a plouat, seceta persistå

100 de milioane de euro pentru ¡årile afectate de grâul ucrainean

Nicolae ªerban vrea så ajungå la 5.000 de vaci de Angus

Utilaj de prå¿it care “vede” nuan¡e de albastru, verde ¿i ro¿u

Un utilaj pentru furaje de calitate

Aurul verde Un program de sus¡inere a instalårii de centrale pe pele¡i 44

Ion ºibireac Hobby Trebuie så facem Corteva deschide un centru Milos ¿i ursul milog testul ADN de cercetare pentru geneticå pentru berbeci 34 Cu ochii’n 13-14 ¿i protec¡ia plantelor 24 36 Importan¡a certificatelor de carbon 26 Scump mai este porcul nostru

45 46

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Ce schimb\ri va face Florin Barbu PSD ¿i PNL negociazå o schemå mai “aerisitå” de conducere a ministerelor, cu trei - maxim patru secretari de stat. Pe vremea lui Daea, la MADR erau ¿ase secretari de stat ¿i un subsecretar de stat. Se pare cå vor råmâne cu doi secretari de stat mai pu¡ini. Dintre cei ¿ase secretari de stat, trei au fost numi¡i de PSD (Sorin Moise, Iulian Bucur ¿i Ion Gåman), doi de PNL (Aurel Simion ¿i Costin Telehuz) ¿i unul de UDMR. Subsecretarul de stat Cristian Leonov a fost numit la propunerea minoritå¡ilor na¡ionale. Având în vedere cå PSD de¡ine portofoliul de ministru al Agriculturii, PNL ar urma så råmânå cu cei doi secretari de stat, ceea ce înseamnå cå cel pu¡in un secretar de stat PSD î¿i va

pierde postul. Înså nici soarta celorlal¡i doi nu este certå, cum nu este cert cå Simion ¿i Telehuz vor råmâne måcar în func¡ii, fårå a mai vorbi de atribu¡ii. Simion este în minister din mandatul lui Adrian Oros, Telehuz s-a alåturat în timpul lui Adrian Chesnoiu. Dintre cei opt consilieri ai ministrului Petre Daea, Florin Barbu l-a påstrat doar pe Florin Bogdan. ªefå de cabinet a numit-o pe Raluca Iordache. Barbu inten¡ioneazå så realizeze o reorganizare a ministerului, prin comasarea unor direc¡ii ¿i înfiin¡area unui Observator al Laptelui (existå lege) ¿i un Observator al Cårnii (existå propunere legislativå).

Robert VERESS

Arenda pe 7 ani, contestat\ la CCR USR ¿i For¡a Dreptei, partidul format în jurul lui Ludovic Orban, au atacat la Curtea Constitu¡ionalå modificårile aduse de Parlament regimului arendei. Cele douå partide contestå perioada minimå obligatorie de 7 ani, pe care o considerå o restrângere a exerci¡iului dreptului de proprietate. Dintre argumentele aduse în defavoarea termenului de 7 ani, re¡inem cå acesta este excesiv de lung, disProfitul Agricol 25/2023

propor¡ionat chiar cu Constitu¡ia, cå va descuraja încheierea contractelor de arendå, cå este o lege lipsitå de claritate ¿i previzibilitate a normei, iar måsurile sunt în favoarea arenda¿ilor. Cele douå partide contestå ¿i textul privind subarendarea, interziså de lege sub sanc¡iunea nulitå¡ii, dar eludatå prin acceptarea schimbului de utilizare între arenda¿i.

Arin DORNEANU

Încep plå¡ile pentru despågubirile de secetå Såptåmâna aceasta încep plå¡ile pentru acoperirea par¡ialå a pagubelor provocate de secetå culturilor de primåvarå, anul trecut. Este vorba de suma de 335 de lei/ha calamitat 100%, o treime din ceea ce promisese Guvernul Ciucå. Ministrul Barbu spune cå a fåcut demersuri pentru ca suma så fie crescutå, dar s-a lovit de refuzul ministrului de Finan¡e, Marcel Bolo¿ (PNL), care are misiunea dificilå de gestionare a unui buget care “nu se închide” (cheltuielile sunt mai mari decât cele prevåzute, iar încasårile mult mai mici). Separarea fluxurilor de cereale române¿ti de cele ucrainene Ministrul Florin Barbu nu a participat la Consiliul Agrifish din 26-27 iunie, care s-a desfå¿urat la Luxemburg. În schimb, va participa la Consiliul urmåtor, când propune separarea fluxurilor de cereale din România de cele din Ucraina ¿i acordarea de prioritate exporturilor române¿ti. Dacå Bruxelles-ul ¿i celelalte state membre vor agrea propunerea, Barbu va discuta cu omologul såu ucrainean stabilirea unui calendar al livrårilor în Portul Constan¡a, pe zile ¿i chiar pe ore, pentru evitarea suprapunerilor ¿i aglomera¡iilor la intrarea în Pport. Anii electorali ne readuc Canalul Siret-Bårågan Pentru cå 2024 este an electoral, nu era ca tocmai ministrul Florin Barbu så uite de eterna promisiune, Canalul Siret Bårågan. Ministrul spune cå lucrårile la Canal au început în mandatul såu de pre¿edinte ANIF, fiind abandonate dupå plecarea sa. “În mandatul meu s-au reabilitat 1.000 de km de canale de iriga¡ii ¿i s-au investit în iriga¡ii 600 de milioane de euro, ajungându-se så fie irigate un milion de hectare”. Acum, cå are din nou putere de decizie, vrea så repunå lucrurile în mi¿care. Barbu promite cå lucrårile de continuare a Canalului Siret-Bårågan vor începe cel târziu în martie 2024. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Acordul Consiliului UE pentru refacerea habitatelor Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord cu privire la propunerea de regulament a Comisiei privind restaurarea habitatelor naturale. Astfel, pânå în 2030, vor trebui restaurate ecosisteme reprezentând cel pu¡in 20% din suprafa¡a terestrå ¿i 20% din zonele maritime ale Uniunii. Pânå în 2050, ecosistemele vor trebui restaurate integral.

unt vizate de restaurare terenurile agricole, pådurile ¿i chiar zonele urbane. Regulamente va stabili nu doar ¡inte, ci ¿i obliga¡ii clare ale statelor membre. Fiecare ¡arå va trebui så prezinte Comisiei trei planuri na¡ionale de restaurare: primul, în maxim doi ani de la adoptarea regulamentului, va acoperi perioada pânå în iunie 2032. Al doilea, realizat pânå în iunie 2032, va acoperi pânå în iunie 2042, iar al treilea, va fi pentru perioada iulie 2043 - 2050. De asemenea, Consiliul a decis så se restabileascå 30% din turbåriile drenate destinate utilizårii agricole pânå în 2030 ¿i 50% pânå în 2050, cu posibilitatea ca statele membre care sunt puternic afectate så aplice un procent mai mic. Conform Consiliului, statele membre trebuie så punå în aplicare måsuri de restaurare care så readucå în stare bunå, pânå în 2030, cel pu¡in 30% din habitatele din ecosistemele terestre, de coastå, de apå dulce ¿i marine care sunt afectate. 8

Mai departe, pânå în 2040, statele membre ar lua måsuri de restabilire pentru cel pu¡in 60% din suprafa¡a fiecårui grup de habitate care nu este în stare bunå, iar pânå în 2050 procentul urmeazå a fi crescut la 90%. Statele membre au convenit cå måsurile cantitative de restaurare se vor aplica numai zonelor în care starea habitatelor este cunoscutå. Pânå în 2030 va trebui determinatå starea habitatelor terestre în propor¡ie de 90%, iar a celor marine în propor¡ie de 50%. Starea tuturor habitatelor ar trebui så fie cunoscutå pânå în 2040. Pentru ecosistemele urbane, Consiliul a înlocuit obiectivele cantitative cu obliga¡ia statelor membre de a atinge o tendin¡å de cre¿tere a zonelor verzi urbane pânå la atingerea unui nivel satisO ini¡iativå a Partidului Popular European (PPE) de a respinge propunerea de lege privind restaurarea naturii a e¿uat la limitå în diminea¡a zilei de 15 iunie. Votul a fost de 44 pentru ¿i 44 împotrivå, suficient pentru a împiedica aprobarea acestuia. Votul va fi reluat pe 27 iunie, în plen. Mick Wallace, raportor pentru grupul de stânga privind Legea restaurårii naturii, s-a declarat foarte mul¡umit cå un amendament al PPE de respingere a proiectului de regulament a fost, de asemenea, respins. Votul asupra amendamentului PPE pentru a elimina Legea restaurårii naturii aratå cå acest text insuficient pregåtit este principala problemå pentru deputa¡ii europeni. Rareori un vot în Comisie a fost atât de dezbåtut încât så fie amânat din cauza lipsei de timp.

fåcåtor. Dar a påstrat cerin¡a “fårå pierderi nete”, care spune cå nu ar trebui så se producå nicio pierdere netå a spa¡iului verde urban, cu excep¡ia cazului în care ecosistemele urbane au deja peste 45% din suprafa¡å ocupatå de spa¡iu verde. Centralele pentru producerea de energie din surse regenerabile sunt considerate de interes public superior, beneficiind de o derogare de la obliga¡iile de refacere a habitatelor. De asemenea, proiectele destinate apårårii na¡ionale vor avea un interes public superior ¿i vor fi exceptate de la cerin¡e. Consiliul a introdus o nouå dispozi¡ie prin care solicitå Comisiei så prezinte un raport, la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, cu o prezentare generalå a resurselor financiare disponibile la nivelul Uniunii ¿i o evaluare a nevoilor de finan¡are pentru punere în aplicare. Amintim cå propunerea de regulament pentru restaurarea habitatelor a fost prezentatå de Comisie la data de 22 iunie 2022, în contextul în care peste 80% din habitatele europene sunt într-o stare proastå, iar tendin¡a era de deteriorare pe mai departe. Forma finalå a regulamentului va fi stabilitå în urma negocierilor dintre Consiliul Europei ¿i Parlamentul European. Suedia de¡ine pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului, iar Romina Pourmokhtari, ministrul suedez pentru Climå ¿i Mediu, ¿i-a exprimat satisfac¡ia pentru acest acord “echilibrat”, la care s-a ajuns dupå ce “a ascultat cu aten¡ie toate statele membre care au avut preocupåri ¿i observa¡ii diferite cu privire la propuneri”.

Robert VERESS Profitul Agricol 25/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

PNS-ul va fi modificat [i se vor restructura cheltuielile MADR este unul dintre ministerele- cheie în realizarea ambi¡iosului proiect de guvernare al premierului Marcel Ciolacu, circumscris a¿a-numitului patriotism economic. Måcar în vorbe, Guvernul are un plan ca, pânå în 2030, România så nu mai aibå deficit de balan¡å comercialå la produsele alimentare.

entru asta, chiar såptåmâna aceasta ¿i cele ce vor urma, vor fi adoptate acte normative care vor încuraja sectoarele deficitare, în primul rând cel zootehnic. Mai important, pânå la finalul anului va fi modificat PNS, astfel ca, din 2024, banii så fie redirec¡iona¡i tot cåtre sectoarele deficitare. Prima ¡intå este cre¿terea suinelor. În prezent, oficial, existå 2,3-2,4 milioane de porci în crescåtorii industriale (ferme comerciale) ¿i 1,8-2 milioane în gospodårii individuale, în condi¡iile în care consumul mediu anual este de 9 milioane de porci. Pe de altå parte, costul unui purcel produs în România este de 60 de euro. Iar costul unui purcel de import e 123 de euro.

Prin urmare, decizia ministrului Florin Barbu este de a se încuraja sectorul de reproduc¡ie. El a semnat deja

contractele pentru înfiin¡area unor maternitå¡i cu 56.000 de locuri pentru scroafe, care, în urmåtorii doi ani, vor produce 1,8 milioane de purcei. Alte 180.000 de locuri de scroafe sunt “pe ¡eavå”. Planul e ca, în perioada 20242029, România så producå 9 milioane de purcei, echivalentul (dupå îngrå¿are) al consumului intern anual. Programul de accesare a fondurilor europene va fi restructurat, astfel încât fermierii mici, medii ¿i mari så aibå banii aloca¡i separat, mai limpede. De asemenea, vor fi alocåri separate pentru sectoarele zootehnice, iar banii vor fi direc¡iona¡i, prioritar, cåtre sectoarele în cazul cårora balan¡a comercialå este deficitarå.

Chiar plå¡ile directe urmeazå så fie modificate, alocându-se sume mai consistente fermierilor care “închid cercul”. Astfel inten¡ia ministrului este ca fermierul care va cre¿te ¿i vaci de lapte sau carne ¿i va produce siloz pentru asigurarea furajårii a minim 3 vaci/ha, så primeascå o subven¡ie de 500 de euro/ha, în loc de 190 de euro/ha, cât este în prezent. În plus, pe lângå programul de sus¡inere a reproduc¡iei la porc, va mai fi lansatå o schemå de ajutor de stat pentru 59.000 de capete de vaci de lapte, necesarul suplimentar pentru asigurarea consumului intern de lapte. O parte din banii pentru acest program vor fi aloca¡i din PNS, iar diferen¡a se va completa cu sume din bugetul na¡ional.

Robert VERESS Profitul Agricol 25/2023

Centrele de colectare a legumelor vor fi standardizate MADR va finan¡a construirea a 15 centre de colectare în bazinele legumicole. Centrele vor fi de¡inute de Casa Unirea, iar gestionarea se va realiza împreunå cu primåriile ¿i consiliile jude¡ene. Doar vor fi date în loca¡ie de gestiune cåtre cooperativele din zonele respective. Centrele de colectare vor fi identice. Fiecare va avea dimensiunea de 3.000 mp, cu 1.000 mp de zonå controlatå. Fiecare va avea patru sta¡ii de sortare (ro¿ii, castrave¡i, ardei gra¿i ¿i capia) ¿i laborator de analize. Un asemenea centru va costa 2,2 milioane de euro, inclusiv cu asigurarea independen¡ei energetice. Se estimeazå cå vor fi finalizate la sfâr¿itul anului viitor. Florin Barbu nu vrea mecanism de interven¡ie la cereale Florin Barbu, noul ministru al agriculturii, nu agreeazå ideea predecesorului Petre Daea de a activa mecanismul de interven¡ie, ceea ce ar conduce la achizi¡ia cerealelor nevândute de fermieri, de cåtre stat, la pre¡ul de cost. Barbu vede mai fezabilå o primå de procesare, care så se împartå între fermier ¿i procesator. Mai multå educa¡ie în aer liber Ameropa Grains a lansat proiectul “ªcoala mea: Natura” în dorin¡a de a încuraja ¿colile din mediul rural så facå pa¿i spre educa¡ia pentru mediu prin activitå¡i în aer liber. Proiectul pilot se desfå¿oarå în trei sate din Dobrogea, unde peste 500 de copii vor avea ocazia så înve¡e în pavilioanele Happy Grains. Fiecare foi¿or, utilat ca o salå de claså, va fi un loc în care så se strângå laolaltå copii, profesori ¿i pårin¡i din sat, så înve¡e despre naturå, så creeze împreunå obiecte artizanale, så stea de pove¿ti. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Un fermier de 10.000 de hectare, consilier al ministrului Alexander Degianski, care administreazå 5.000 de ha de teren agricol ¿i 5.000 de ha de pådure cu copaci energetici în Timi¿ ¿i Arad, a fost numit consilier personal al noului ministru al agriculturii. Degianski este inginer agronom ¿i economist. În 2012, a absolvit, cu media 10, Facultatea de Agriculturå de la Timi¿oara, iar în paralel, a urmat cursurile Facultå¡ii de ªtiin¡e Economice. Are 30 de ani, iar ferma pe care o administreazå, de 10.000 de hectare, apar¡ine unui concern din Belgia. Degianski are ¿i o fermå proprie, în Giulvåz. În 2013, la un an dupå absolvirea facultå¡ii, a fost numit la conducerea Sta¡iunii de Cercetare Didacticå Timi¿oara. A fost cel mai tânår director din ¡arå care a coordonat asemenea institu¡ie agricolå. Se închid înscrierile la Agromalim 2023 ¥n perioada 7 - 10 septembrie, la Arad, va avea loc cea de-a 33-a edi¡ie a expozi¡iei Agromalim. Este cel mai important eveniment din domeniul agriculturii din vestul ¡årii. ¥n acest moment, spa¡iul expozi¡ional a fost contractat în propor¡ie de 85%, semn cå firmele din domeniu sunt interesate så expunå. ¥n general, la Agromalim participå în jur de 300 de companii, unele venite anume din Ungaria, Germania, Fran¡a, Olanda, Polonia, Cehia ¿i Bulgaria. AAC continuå så cearå 1.000 de lei / ha afectat de secetå Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare i-a transmis o scrisoare premierului Marcel Ciolacu, în care îi solicitå suplimentarea bugetului alocat despågubirilor de secetå la 1.000 de lei pe hectar, cum se promisese. Alian¡a observå cå ¿i modalitatea de calcul a råmas neschimbatå de pe vremea când Petre Daea introdusese dubla aplicare a procentului de calamitare, ceea ce înjumåtå¡ea sumele pe care trebuiau så le primeascå cei necalamita¡i 100%. 10

Creditul agricol va prinde aripi Såptåmâna aceasta a intrat în circuitul de avizare un proiect de ordonan¡å de urgen¡å prin care va fi reglementat creditul agricol pentru sectoarele vegetal ¿i zootehnic. Se vor putea accesa credite cu dobândå de 2% (+ Robor probabil). Garan¡iile pentru 90% din suma împrumutatå vor fi asigurate de stat, prin FGCR, care va suporta ¿i toate cheltuielile de administrare a creditului. Fondul va încheia o conven¡ie în acest sens cu CEC, banca unde vor putea fi contractate creditele agricole. Banii vor putea fi utiliza¡i drept capital de lucru, în limita a 10 milioane de euro. De asemenea, va fi finan¡atå ¿i achizi¡ia de teren agricol, pânå la 75 de milioane de lei/beneficiar, iar perioada de rambursare de maxim 20 de ani. Separat, programul “de trei ori subven¡ia” va fi transformat în “de cinci ori subven¡ia”. Înså ministrul Florin Barbu atrage aten¡ia cå doar fermierii care au o formå de organizare juridicå pot beneficia de toate aceste facilitå¡i.

“FGCR nu va refuza creditarea, dacå solicitantul este o persoanå juridicå. Înså persoanele fizice nu pot beneficia. Îi încurajez pe micii fermieri så se înregistreze ca persoane juridice (pfa, îi etc.). Am venit cu modificåri la microîntreprinderi, care plåtesc impozit doar 1% din cifra de afaceri ¿i sunt scutiri de orice taxe (impozit pe profit, pe utilaje etc) la forma de organizare gospodåria ¡åråneascå”.

Robert VERESS

Clubul Fermierilor lanseaz\ o aplica]ie pentru mobil Clubul Fermierilor Români va lansa, zilele viitoare, aplica¡ia Comunitatecfro.ro. Se vrea o platformå dedicatå fermierilor ¿i partenerilor din agribusiness, pentru a sus¡ine comunicarea eficientå între utilizatori ¿i o serie de instrumente utile menite så contribuie la dezvoltarea activitå¡ilor agricole. Aplica¡ia oferå o gamå vastå de cursuri ¿i materiale educa¡ionale în scopul îmbunåtå¡irii cuno¿tin¡elor ¿i

abilitå¡ilor de agribusiness, va avea ¿tiri în domeniul comer¡ului cu cereale, noutå¡i legislative ¿i de fiscalitate, asiguråri agricole, agriculturå digitalå ¿i regenerativå, programe de formare ¿i multe altele. Vor fi formate grupuri tematice, forumuri ¿i chiar un blog dedicat ¿i administrat de Club.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 25/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Continuå atacurile asupra fermierilor nigerieni Extremi¿tii islamici au ucis opt fermieri ¿i au råpit al¡i zece într-un atac în nordul Nigeriei, cel mai recent dintr-o serie de incidente care riscå så amenin¡e securitatea alimentarå a ¡årii. Satele din statul Borno au fost vizate în ultimele luni de atacuri sistematice, iar ONU avertizeazå cå regiunea s-ar putea confrunta în curând cu o foamete de propor¡ii. Cel pu¡in 35.000 de persoane au fost ucise de la începutul insurgen¡ei islamiste din Borno în anul 2009, iar for¡ele de securitate guvernamentale s-au dovedit complet incapabile så protejeze comunitå¡ile din zonå.

De ce este important pentru China acordul din Marea Neagr\?

Activitate febrilå în porturile ucrainene de la Dunåre Portul din Ismail a încårcat o navå maritimå cu capacitatea de 24.000 de tone, un record absolut pentru micile porturi ucrainene de la Dunåre. Nava are o încårcåturå mixtå ¿i va transporta printre alte mårfuri ¿i 14.000 de tone de grâu cu destina¡ia Egipt. Porturile Reni ¿i Ismail, care erau aproape abandonate înaintea invaziei ruse, au devenit de atunci extrem de importante pentru economia Ucrainei pentru cå oferå o rutå alternativå pentru exportul de cereale ¿i alte alimente cåtre portul Constan¡a sau acces la Marea Neagrå prin gurile Dunårii.

În provincia Henan, care asigurå o treime din recolta de cereale chinezå, umiditatea excesivå a provocat germinarea timpurie a boabelor de grâu ¿i a compromis calitatea recoltei. ¥n acest an au fost ploi foarte târzii ¿i foarte puternice în toatå zona producåtoare de cereale din nord. Atunci când plouå chiar înainte de recoltå, culturile sunt afectate de germinare ¿i se for-

VFC Foods salveazå Meatless Farm VFC Foods a confirmat achizi¡ia producåtorului de carne vegetalå Meatless Farm, aflat în insolven¡å, în schimbul a 12 milioane de lire sterline. Meatless Farm a intrat în insolven¡å la începutul anului, dupå ce în anul 2021 a raportat pierderi de 23,5 milioane de lire, în timp ce vânzårile totale au ajuns abia la 12,5 milioane de lire. VFC (Vegan Fried Chicken) Foods este un producåtor important de alimente pe bazå de plante, specializat în carne vegetalå pane care imitå meniul celebrului lan¡ fast-food american KFC. 12

nten¡ia Kremlinului de a se retrage din acordul care permite exportul de cereale din Marea Neagrå ar putea afecta interesele Chinei, care va avea o recoltå internå slabå de grâu din cauza precipita¡iilor abundente provocate de fenomenul El Nino.

meazå toxine precum mucegaiul. Acest grâu nu mai poate fi folosit pentru consum uman, spune un analist de pia¡å. Deja China a devenit deja cel mai mare importator de grâu din lume, depå¿ind Egiptul, iar recolta slabå va cre¿te ¿i mai mult volumul importurilor chineze. Mykola Gorbachev, pre¿edintele Asocia¡iei Grâului din Ucraina, spune cå Beijingul este deja cel mai important cumpåråtor de grâu ucrainean ¿i are tot interesul ca exporturile din porturile Mårii Negre så continue. “Exportåm anual 50-70.000 de tone de grâu în China la un pre¡ foarte competitiv. De aceea, China este ¡ara cea mai interesatå de men¡inerea coridorului de export”, explicå Gorbachev.

Fran]a caut\ s\ reduc\ pre]ul la alimente Conform unui document ob¡inut de agen¡ia de preså Reuters, guvernul francez le-a cerut unui numår de 75 de companii producåtoare de alimente så reducå pre¡urile, pentru a combate infla¡ia alimentarå. Pe 9 iunie, ministrul Finan¡elor Bruno Le Maire anun¡a cå unii producåtori au fost de acord så reducå pre¡urile a sute de produse, sub amenin¡area unor sanc¡iuni fiscale în cazul în care nu-¿i respectå angajamentul. Pânå acum erau cunoscute doar câteva dintre companiile incluse în

planul guvernamental, printre care Unilever, Coca-Cola, Mondelez sau Nestle. Lista anun¡atå de Reuters aratå înså cå multe alte companii, ca Danone, Kellogg, Pernod Ricard sau grupul agricol francez Avril, au ajuns la un acord cu autoritå¡ile de la Paris. Atât Ministerul francez al Finan¡elor, cât ¿i companiile implicate au refuzat orice comentariu pe acest subiect.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 25/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

100 de milioane de euro pentru ]\rile afectate de grâul ucrainean Comisia Europeanå a aprobat såptåmâna aceasta un ajutor de 100 de milioane de euro pentru cinci ¡åri afectate de afluxul de cereale din Ucraina, printre care ¿i România, a anun¡at executivul european. Bruxelles-ul va aloca 39,33 milioane de euro Poloniei, 29,73 milioane de euro României, 15,93 milioane Ungariei, 9,77 milioane Bulgariei ¿i 5,24 milioane Slovaciei. În plus, Comisia a autorizat la începutul lunii iunie aceste cinci state så prelungeascå pânå la 15 septembrie måsurile restrictive menite så blocheze pe teritoriul lor comercializarea grâului, porumbului, rapi¡ei ¿i floarea-soarelui din

Ucraina, cu condi¡ia så nu împiedice tranzitarea acestor cereale cåtre alte ¡åri. Aceste måsuri au fost puternic criticate de aproape jumåtate dintre statele membre UE, care s-au declarat alarmate de “tratamentul diferen¡iat pe pia¡a internå”. Pentru a depå¿i reticen¡ele ¿i a ob¡ine undå verde pentru pachetul de 100 de milioane de euro, comisarul european pentru agriculturå Janusz Wojciechowski a promis la mijlocul lunii iunie så activeze pentru celelalte 22 de state membre restul “rezervei pentru crizå agricolå” a UE, a cårei valoare totalå a fost revizuitå la 530 de milioane de euro (comparativ cu 450 de milioane anterior).

Cele 22 de state vor putea astfel så împartå 330 de milioane de euro pentru a-¿i ajuta fermierii så facå fa¡å crizelor actuale, inclusiv inunda¡ii (Italia). Spania ar fi principalul beneficiar (aproximativ 81,08 milioane de euro), urmatå de Italia (60,55 milioane), Fran¡a (53,1 milioane) ¿i Germania (35,77 milioane). Fiecårei ¡åri i se va permite så tripleze ajutorul european prin finan¡are na¡ionalå. Acest pachet de ajutor de 330 de milioane de euro trebuie aprobat oficial în cadrul unei viitoare reuniuni a reprezentan¡ilor statelor membre.

Arin DORNEANU

La Bruxelles se a[teapt\ raportul privind proteinele vegetale Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Raportul privind proteinele vegetale pentru un sistem alimentar durabil urmeazå så fie prezentat pânå la sfâr¿itul primului trimestru al anului 2024. Conform lui Pierre Bascou, director general adjunct interimar al DG AGRI, acest raport va avea un domeniu de aplicare cuprinzåtor, analizând cererea ¿i oferta, atât pe segmentul hranei pentru animale, cât ¿i pe cel al produselor alimentare, în special în contextul dependen¡ei Uniunii Europene de importuri. Profitul Agricol 25/2023

În timpul discursului såu principal la cel de-al 30-lea Congres al Federa¡iei Europene a Producåtorilor de Furaje (FEFAC), care a avut loc pe 15 iunie la Ystad, Suedia, Bascou a confirmat cå revizuirea raportului din 2018 privind dezvoltarea proteinelor vegetale în UE va mai explora ¿i oportunitå¡ile de dezvoltare a proteinelor de origine vegetalå ¿i alternative, luând în considerare modalitå¡ile de cre¿tere a utilizårii proteinelor vegetale în dieta umanå. În cadrul Congresului dedicat temei “Rezilien¡a sistemelor de produc¡ie alimentarå durabile din

UE - rolul furajelor circulare”, Bascou a prezentat situa¡ia pie¡ei, estimårile privind produc¡ia totalå de cereale din UE pentru 2023/24 fiind de 285,1 milioane de tone, cu 7,4% mai mult decât în anul de pia¡å actual, ¿i o cre¿tere de 1,6% în compara¡ie cu media pe 5 ani. Produc¡ia totalå de semin¡e oleaginoase a Blocului Comunitar pentru 2023/24 este estimatå så ajungå la 33,7 milioane de tone (în cre¿tere cu 2 milioane de tone fa¡å de anul precedent, în ciuda unei scåderi marginale a suprafe¡ei cultivate cu semin¡e oleaginoase la 11,8 milioane de hectare). 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ucraina vrea så construiascå un terminal de cereale în Nigeria Ministerul Agriculturii din Ucraina a trimis o scrisoare de inten¡ie Zonei Libere Lagos din Nigeria, prin care î¿i anun¡å interesul în construc¡ia unui terminal de cereale în portul Lekki. Portul Lekki este cel mai modern din Nigeria ¿i a fost construit în asociere de guvernul nigerian ¿i companii din Singapore sau China. Ucraina era cel mai important exportator de cereale în Nigeria înainte de råzboi ¿i a trimis în acest an un transport gratuit de 25.000 de tone de grâu în statul african. ¥n Brazilia, mii de vaci au murit de frig Autoritatea veterinarå din statul brazilian Mato Grosso del Sul a anun¡at cå peste 3.000 de vaci au murit de frig în ultimele zile, pe fondul temperaturilor neobi¿nuit de mici pentru aceastå perioadå a anului. De¿i numårul animalelor decedate este insignifiant raportat la cele aproximativ 224 milioane de vaci din Brazilia, fermierii locali sunt foarte alarma¡i de acest fenomen. Ei spun cå vacile lor sunt adaptate climei locale ¿i ar fi trebuit så reziste fårå probleme la temperaturile de 6-9 grade din aceastå perioadå, iar moartea lor prin hipotermie pare inexplicabilå. Fermierii ucraineni încep lupta împotriva minelor de råzboi Guvernul ucrainean a anun¡at cå suprafa¡a totalå de teren arabil care nu poate fi utilizat pentru cå a fost minat a ajuns la opt milioane de hectare, din care ¿ase milioane de hectare se aflå în zonele ocupate de armata ruså. Pentru cå procesul de deminare va fi unul complex chiar ¿i dupå încheierea conflictului, pierderile fermierilor locali ar putea depå¿i un miliard de dolari anual. În total, Kievul estimeazå cå fermierii ucraineni au pierdut aproape 9 miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse, din care doar valoarea echipamentelor agricole furate sau distruse a ajuns la ¿ase miliarde de dolari. 14

Eurodeputa]ii cer autonomie alimentar\ Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Deputa¡ii europeni au adoptat o rezolu¡ie prin care solicitå UE så î¿i consolideze securitatea ¿i autonomia alimentarå ¿i rezilien¡a sectorului agricol, eviden¡iind pandemia, råzboiul din Ucraina ¿i schimbårile climatice ca motive principale pentru a ac¡iona. Raportul a fost aprobat cu 447 de voturi pentru, 142 împotrivå ¿i 31 de ab¡ineri. Parlamentul European solicitå reducerea dependen¡ei fa¡å de ¡årile ter¡e, cu diversificarea importurilor critice, cum ar fi îngrå¿åminte, furaje ¿i materii prime. Teoretic, UE î¿i va face un plan de securitate alimentarå, bazat pe stocuri de alimente, cu o strategie privind proteinele ¿i furajele ¿i sprijin financiar pentru producåtorii europeni. Europarlamentarii subliniazå im-

portan¡a finan¡årii accesului fermierilor la tehnologia digitalå ¿i la gestionarea de precizie a culturilor pentru cre¿terea randamentelor ¿i reducerea utilizårii pesticidelor ¿i a consumului de apå. În acela¿i timp, ei doresc un program al UE pentru modernizarea iriga¡iilor ¿i promovarea de noi infrastructuri de gestionare a apei. Deputa¡ii europeni sunt de pårere cå ar trebui så existe împotriva risipei alimentare ¿i o cooperare a supermarketurilor cu båncile de alimente, pledând pentru investi¡ii pentru un transport ¿i o depozitare mai durabile a produselor agricole. Raportul con¡ine, de asemenea, un apel cåtre Comisie pentru a se asigura cå antreprenoriatul ¿i activitatea agricolå sunt men¡inute în întreaga Uniune din punct de vedere strategic în ceea ce prive¿te securitatea alimentarå.

Bani pentru Bulgaria [i Croa]ia Comisia Europeanå a aprobat o schemå în valoare de aproximativ 8 milioane de euro pentru sprijinirea agricultorilor bulgari în contextul atacului rusesc asupra Ucrainei. Asisten¡a financiarå va fi acordatå sub formå de subven¡ii directe, menite så sprijine producåtorii care se confruntå cu lipsa de lichiditå¡i din cauza cre¿terii costului apei. Suma plåtitå nu va fi mai mare de 250.000 euro pe fermå ¿i va fi acordatå pânå cel târziu la 31 decembrie.

De asemenea, executivul UE a aprobat ¿i o schemå în valoare de aproximativ 31 de milioane de euro pentru Croa¡ia, care dore¿te så sprijine sectoarele de produc¡ie animalå ¿i vegetalå în contextul råzboiului. Plå¡ile vor fi efectuate sub formå de subven¡ii directe, menite så sprijine lichiditå¡ile fermierilor afecta¡i de crizå. La fel ca Bulgaria, suma plåtitå nu va fi mai mare de 250.000 euro pe fermå ¿i va fi acordatå pânå la data de 31 decembrie.

Profitul Agricol 25/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 23 iunie, a fost de 291 dolari/tonå (1.339 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 19 iunie.

România FOB Constan¡a 207 euro/t (- 4) 1.035 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023. ¥n perioada 19 - 23 iunie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

Principalele destina¡ii: Mexic 60.970 tone, Filipine

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

57.700 tone, Taiwan 57.770 tone, Yemen 47.770 tone ¿i Columbia 14.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 317 dolari/tonå (1.458 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 19 iunie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 233 euro/tonå (1.165 lei). A crescut cu 8 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 273 euro/tonå (1.365 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Iulie 259 263 267 269 271 August 261 265 269 271 277 Sept 273 275 277 279 283 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Iulie 303 307 315 317 320 August 305 309 317 319 321 Sept 307 311 319 321 322

Porumb România FOB Constan¡a 185 euro/t (-6) 925 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 23 iunie 2023, a fost de 273 dolari/tonå (1.256 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Iulie 251 253 255 257 260 August 233 235 237 239 243 Sept 237 239 241 243 245 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie August

$/t

19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 245 247 249 251 253 249 250 251 253 255

crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

(1.285 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie 2023, este de 177 euro/tonå (885 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 23 iunie, a fost de 247 euro/tonå (1.235 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 iunie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 253 euro/tonå (1.265 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei data de 19 iunie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 219 euro/t (1.095 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2023 este de 179 euro/t (895 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie, a fost de 173 dolari/t (796 lei). A scåzut cu 38 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Iulie 307 311 313 315 317 August 311 313 315 317 319 Sept 313 315 317 319 321 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Rouen 209 211 213 214 219 Dunquerque 209 211 213 214 219 Pallice 211 212 213 214 219 Creil FOB 227 229 233 235 237 Moselle FOB 225 227 229 231 233 Rouen FOB 265 267 269 271 273

de 239 euro/tonå (1.195 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 253 dolari/tonå (1.164 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 19 iunie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 257 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 239 241 243 245 247 239 241 243 245 247 231 233 235 237 239 Bordeaux FOB 245 247 249 251 253 Pontivy 247 251 253 255 257 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 25/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 19 - 23 iunie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 573 dolari/tonå (2.636 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Iulie 539 543 545 549 551 August 507 509 513 517 521 Sept 477 485 489 493 495

Orz FOB Constan¡a 203 euro/t (+ 8) 1.015 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 209 euro/tonå (1.045 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 435 euro/tonå (2.175 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 iunie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 427 euro/tonå (2.135 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 23 iunie 2023, a fost de 555 dolari/tonå (2.553 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 469 dolari/tonå (2.157 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Iulie 1.127 1.117 1.107 1.255 1.227 August 1.185 1.187 1.193 1.199 1.207 Sept 1.179 1.183 1.185 1.191 1.193

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

19 - 23.06.2023

77.770 tone, Spania 69.770 tone, Indonezia 57.970 tone, Mexic 33.770 tone, Venezuela 9.770 tone.

euro/t

19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Rouen 203 204 205 207 209 Dunquerque 201 203 205 207 209 Pontivy 195 197 199 201 202 Orz bere: Creil** 199 201 203 205 207 Moselle** 207 211 213 215 217

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 217 euro/tonå (1.085 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iulie 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (952 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Iulie 457 459 463 467 469 Iulie 537 541 543 549 555 August 543 547 549 553 557 August 455 457 461 465 467

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 19 - 23 iunie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 430 euro/t (2.150 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 19 iunie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Dieppe 421 423 425 427 430 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 313 315 317 319 321

A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.165 lei). A înregistrat o scådere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 433 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Rouen 417 421 423 425 427 Dunquerque 421 423 425 427 433 Moselle 423 427 431 433 435

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Iulie 551 553 555 557 563 August 535 537 539 541 543 Sept 537 539 541 543 545

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 23 iunie 2023, a fost de 321 dolari/tonå (1.477 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 19 iunie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2023, este 347 euro/t (1.872 lei). A scåzut cu 10 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2023, este 407 dolari/t (1.964 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 19.06 20.06 21.06 22.06 23.06 Iulie 245 247 249 251 253 August 249 251 253 255 257

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 19 - 23 iunie, a fost de 253 dolari/tonå (1.164 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

291 dolari/t

Profitul Agricol 25/2023

+ 14

273 dolari/t

+ 14

573 dolari/t

+ 10

253 dolari/t

+8 17

Pre]uri [i pie]e Principalii produc\tori (milioane tone). Total> 54 milioane tone.

Tot mai mult\ floarea-soarelui La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2023/24 este prognozatå de USDA la 54 milioane tone, în cre¿tere cu 2,4 milioane tone fa¡å de anul trecut. Marii producåtori sunt:  Rusia (16,5 milioane tone);  Ucraina (12 milioane tone);  UE (11,4 milioane tone);  Argentina (4 milioane tone);  Turcia (1,7 milioane tone). Consumul mondial este prognozat så råmânå cam la acela¿i nivel cu anul trecut, de aproape 55 milioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (16 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone), UE (11,4 milioane tone), Ucraina (12 milioane tone) ¿i Argentina (4 milioane tone), Turcia (3 milioane tone). La importatori, avem Turcia, cu 1,2 milioane tone, ¿i UE, cu 0,7 milioane. Stocurile mondiale vor scådea la 4 milioane tone, fa¡å de 5 milioane tone în 2022/23. 18

Ulei de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 21 milioane tone, neschimbatå fa¡å de anul de pia¡å 2022/23.

Se estimeazå cå stocurile globale de ulei de floarea-soarelui vor scådea cu 0,2 milioane tone ¿i se vor apropia de nivelul de 3 milioane tone.

ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6,4 milioane tone);  Ucraina (5 milioane tone);  UE (4,4 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone);  Turcia (1,2 milioane tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 22 milioane tone.

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 0,7 mil. tone mai mare în acest an, la 19,7 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt:  UE (5,5 milioane tone);  Rusia (2,4 milioane tone);  Ucraina (1,4 milioane tone). Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (4,5 milioane tone) ¿i Rusia (4 milioane tone). La importatori avem UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (1,1 milioane tone).

ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6,3 milioane tone);  UE (5,6 milioane tone);  Ucraina (4,7 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone);  Turcia (1,4 milioane tone). Consumul mondial de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozat la 22 milioane de tone. ºårile mari consumatoare sunt:  UE (7 milioane tone);  Rusia (4 mil. tone);  Turcia (2 mil. tone);  Ucraina (1 mil. tone). Stocurile finale vor scådea la 1,2 milioane tone. Profitul Agricol 25/2023

Pre]uri [i pie]e

671 milioane tone de semin]e oleaginoase Distribu]ia pe categorii a semin]elor oleaginoase (mil. tone). Total> 671 mil. tone.

Prognoza mondialå privind produc¡ia de semin¡e oleaginoase pentru anul de pia¡å 2023/24, publicatå în raportul Departamentului Agriculturii al SUA, la datat de 9 iunie, este neschimbatå, de 671 de milioane tone. Asta pentru cå produc¡iile reduse de semin¡e de floarea-soarelui din China, rapi¡å din Australia ¿i nuci de palmier din Malaezia sunt compensate de randamentele crescute pentru rapi¡a din UE ¿i semin¡ele de bumbac din SUA. Comer¡ul mondial cu semin¡e oleaginoase va scådea, din cauza volumelor tot mai mici de semin¡e de rapi¡å exportate de Australia. Marii exportatori de oleaginoase råmân Brazilia, cu 97 milioane tone, SUA, cu 55 milioane tone, Canada (13 milioane tone), Ucraina (6 milioane tone), Paraguay (6 milioane tone) Argentina (6 milioane tone). 20

La importatori avem China, cu 105 milioane tone (+ 1 mil. tone), UE, cu 21 milioane tone (- 2 mil. tone), Mexic (8 milioane tone) ¿i Japonia (6 milioane tone).

Stocurile mondiale de semin¡e oleaginoase au crescut cu peste 1 milion de tone, la 140,2 milioane tone, în principal bazate pe stocurile mai mari de soia din Brazilia ¿i din SUA.

Uleiuri ¿i ¿roturi

donezia (24 mil. tone), India (23 mi. tone), SUA (19,5 mil. tone), Brazilia (11 mil. tone).

Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va cre¿te la 223 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå: - ulei de palmier (79,3 mil. tone); - soia (62 mil. tone); - rapi¡å (33 mil. tone); - floarea-soarelui (21 mil. tone); - nuci de palmier (9 mil. tone); - arahide (6,5 mil. tone); - semin¡e de bumbac (5 mil. tone); - ulei de måsline (3,8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), UE (25 mil. tone), In-

Produc¡ia mondialå de ¿roturi va fi de 371 milioane tone, în cre¿tere cu 16 milioane tone fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå: - soia (260 mil. tone); - rapi¡å (47 mil. tone); - floarea-soarelui (22,4 mil. tone); - nuci de palmier (10,5 mil. tone); - semin¡e de bumbac (15 mil. tone); - arahide (8 mil. tone); Marii consumatori sunt China (103 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone). Profitul Agricol 25/2023

CULTURI

VEGETALE

Chiar dac\ a plouat, seceta persist\ Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 19 - 25 iunie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate din punct de vedere agricol, local în centrul, vestul ¿i sud-estul ¡årii.  Banat 3 - 15,8 l/mp,  Dobrogea 0 - 54,9 l/mp,  Transilvania 5,1 - 101,0 l/mp,  Cri¿ana 4,8 - 38,2 l/mp,  Muntenia 0,3 - 50,2 l/mp,  Oltenia 0 - 39,6 l/mp,  Moldova 0 - 21,1 l/mp,  Maramure¿ 0,5 - 17,0 l/mp. Profitul Agricol 25/2023

¥n cultura grâului de toamnå, pe adâncimea de sol 0-100 cm, rezerva de apå se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana ¿i Oltenia, pe suprafe¡e agricole extinse din Transilvania ¿i Banat, în vestul, local nordul ¿i izolat sudul Munteniei, nordul, estul ¿i nord-vestul Moldovei. ¥n schimb, în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei ¿i a Munteniei, izolat în sudul Transilvaniei, nord-vestul Banatului putem vorbi de limite scåzute ¿i deosebit de scåzute, secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå. În stratul de sol 0-100 cm, rezerva de umiditate prezintå valori satisfåcåtoare,

apropiate de optim ¿i optime, în cea mai mare parte a ¡årii. În centrul, estul ¿i sud-estul Dobrogei, izolat estul ¿i sud-estul Munteniei, se înregistreazå deficite de apå în sol (secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå). Local, în centrul ¿i sud-estul ¡årii se semnaleazå båltiri temporare de apå la suprafa¡a solului, ca urmare a cantitå¡ilor abundente de precipita¡ii cumulate în ultimele zile. Local, în regiunile din centrul ¿i sudestul ¡årii, unde se semnalau deficite de apå în sol s-a îmbunåtå¡it în ultimele zile, ca urmare a cantitå¡ilor de precipita¡ii înregistrate. 21

CULTURI VEGETALE

Sunt posibile pierderi de produc]ie în România [i alte state UE Conform edi¡iei din iunie 2023 a Buletinului de Monitorizare a culturilor în Europa (MARS), realizat de JRC (Centrul de Cercetare al Comisiei Europene), între 1 mai ¿i 12 iunie vremea a fost din nou marcatå de contraste puternice, cu impact negativ asupra a¿teptårilor privind randamentul culturilor în mai multe regiuni. Impactul negativ este deosebit de puternic pentru orzul de primåvarå, pentru care randamentul prognozat la nivelul UE a fost revizuit în scådere cu 4% la nivelul UE, pânå la 11% sub media pe 5 ani. Pentru alte culturi randamentul prognozat la nivelul UE råmâne aproape de media pe 5 ani. În valea Dunårii (sudul României ¿i nordul Bulgariei), temperaturile scåzute au cauzat întârzieri la însåmân¡are,

ceea ce ar urma så cauzeze pierderi de produc¡ie. În Peninsula Ibericå a fost secetå, iar ploile au sosit atât pentru culturile de toamnå, cât ¿i pentru cele de primåvarå. Condi¡iile însorite ¿i uscate din mari pår¡i ale Europei de nord-vest, nord ¿i centru au dus la epuizarea rapidå a rezervelor de umiditate din sol,

Comisia autorizeaz\ importul a trei hibrizi de porumb OMG Comisia Europeanå a autorizat, såptåmâna trecutå importul a trei hibrizi de porumb modifica¡i genetic, pentru utilizare în zootehnie, la furajarea animalelor. Totodatå, a reînnoit autoriza¡ia pentru trei soiuri de soia modificate genetic, în acela¿i scop. Autoriza¡iile sunt valabile 10 ani. Decizia vine dupå o recomandare favorabilå în acest sens a Autoritå¡ii Europene pentru Siguran¡a Alimentarå. EFSA a concluzionat cå cei trei hib22

rizi de porumb ¿i cele trei soiuri de soia sunt la fel de sigure ca ¿i “omologii lor” conven¡ionali. Comisia a devenit forul decizional, în aceastå spe¡å, pe plan european, dupå ce nici Comitetul permanent european ¿i nici Comitetul de Apel nu au reu¿it så decidå în privin¡a autorizårii la import a plantelor modificate genetic, la vot neexistând o majoritate calificatå.

Robert VERESS

afectând negativ poten¡ialul de produc¡ie al tuturor culturilor. Pe de altå parte, precipita¡iile au fost excesive în mari pår¡i ale Italiei, Ungariei, Croa¡iei ¿i Sloveniei, existând multe zone inundate ¿i o cre¿tere a presiunii dåunåtorilor în culturile de toamnå.

Robert VERESS

Doar 10% din UE este ecologicå Suprafa¡a destinatå agriculturii ecologice în statele membre UE a crescut de la 14,7 milioane ha în 2020, la 15,9 milioane ha în 2021, echivalentul a 9,9% din suprafa¡a agricolå totalå utilizatå, anun¡å Eurostat. Între 2012 ¿i 2021, suprafa¡a folositå pentru agricultura ecologicå a crescut cel mai mult în Portugalia (+283%), Croa¡ia (+282%), Fran¡a (+169%), Ungaria (+125%) ¿i România (+101%). Cele mai mari procente alocate agriculturii ecologice sunt în Austria (26%, în 2020), Estonia (23%, în 2021) ¿i Suedia (20%, în 2021). În schimb, ponderea agriculturii ecologice era sub 5% în ¿ase ¡åri UE, între acestea numårându-se ¿i România. Totu¿i, ¡ara noastrå era foarte aproape de “prag”, departe de Bulgaria (1,7%) ¿i Malta (0,6%). Profitul Agricol 25/2023

Corteva deschide un centru de cercetare pentru genetic\ [i protec]ia plantelor 32 de jurnali¿ti din 9 ¡åri, între care ¿i România, am fost invita¡i de Corteva la Eschbach, Germania, cu ocazia inaugurårii primului centru mixt de cercetare în domeniul protec¡iei ¿i ameliorårii plantelor din Europa. În urma unei investi¡ii de aproape 6 milioane de euro, cercetåtorii companiei pot acum så efectueze studii cu tehnologii de ultimå genera¡ie.

- biologie molecularå, având un laborator de genotipare care asigurå testarea puritå¡ii semin¡elor; - inovare ¿i dezvoltare a produselor pentru protec¡ia plantelor, în acord cu obiectivele de durabilitate. Totodatå, devine posibilå facilitarea ¿i dezvoltarea de noi metode, precum evaluarea digitalå a loturilor de testare cu ajutorul dronelor, teledetec¡ia ¿i utilizarea biologiei moleculare, pentru a în¡elege cum råspund agen¡ii patogeni ai plantelor la noi moduri de ac¡iune. Pentru aceasta, vor fi angaja¡i peste 30 de cercetåtori ¿i personal auxiliar, inclusiv exper¡i în gestionarea dåunåtorilor, bolilor ¿i a buruienilor.

ituat lângå frontiera dintre Germania, Fran¡a ¿i Elve¡ia, centrul de cercetare ¿i dezvoltare Corteva Eschbach asigurå o bazå solidå pentru efectuarea testelor de teren la aproape toate culturile relevante din Europa. Noul centru este integrat în re¡eaua globalå de laboratoare Corteva ¿i vine în completarea altor laboratoare din SUA. Centrul este eficient din punct de vedere energetic, cu emisii de ape reziduale zero. Integreazå trei direc¡ii de cercetare ¿i dezvoltare, axate pe: - ameliorarea plantelor pentru a crea culturi mai tolerante la stres ¿i mai rezistente la schimbårile climatice; 24

“Råspunzând cre¿terii cererii din pia¡å pentru produse de protec¡ie a plantelor de origine naturalå, ne vom concentra asupra cre¿terii eficacitå¡ii produselor biologice împotriva dåunåtorilor ¿i bolilor prezente în Europa”, a declarat Andreas Huber, director pentru cercetare integratå al Corteva Agriscience Europa. Huber a eviden¡iat progresul tehnologic care va permite o accelerare a complexului proces de sintezå ¿i lansare pe pia¡å a noi molecule, cu eficien¡å sporitå. “În prezent, provocarea e så lansåm doar produse care se aplicå în cantitå¡i de maxim 100 de grame/ha, sau cu cel pu¡in 25% mai pu¡in decât urmåtorul standard comercial. Azi, cu o aplicare de erbicid modern, în dozå de 5-10 grame/ha moleculå activå, avem aceea¿i eficacitate pe care în trecut o ob¡ineam cu 1-2 kg/ha”.

Domeniul protec¡iei plantelor trece printr-o schimbare profundå

Andreas Huber, director pentru cercetare integrat\ al Corteva Agriscience Europa

ªeful cercetårii integrate la Corteva Europa a confirmat cå se gândesc solu¡ii integrate, inclusiv legate de tehnologia de aplicare a produselor de protec¡ie a plantelor, pentru limitarea consumului la strictul necesar. Respectiv, dacå discutåm de erbicide, aplicarea produsului exact acolo unde este Profitul Agricol 25/2023

CULTURI VEGETALE buruiana. Întrebat dacå reducerea consumului nu este în detrimentul volumelor de vânzåri, Huber avea råspunsul pregåtit: “Cu certitudine, domeniul protec¡iei plantelor trece printr-o schimbare profundå. Evident, nu dorim så ne diminuåm încasårile, rezultat la care s-ar ajunge prin simpla încurajare a aplicårii spot. Dar po¡i så continui så cre¿ti încasårile ¿i altfel: extinzând portofoliul de produse ¿i servicii. În loc de volume de pesticid, vinzi o solu¡ie. Acesta este trendul în domeniul protec¡iei plantelor. Fiindcå, la finalul zilei, fermierul e interesat de eficacitate. Vrea så beneficieze de un nivel de protec¡ie echivalent sau mai ridicat. Desigur, asta e o mare provocare pentru colegii no¿tri din departamentele de marketing”. Alt comandament strategic al cercetårii la Corteva este alinierea cu cele mai exigente politici în domeniul protec¡iei plantelor. “Credem cå, la un moment dat, în 20-30 de ani, exigen¡ele se vor armoniza global. Prin urmare, produsele noastre îndeplinesc standardele europene, chiar dacå sunt destinate altor pie¡e. Aceasta le asigurå durabilitatea. Avem molecule care nu ajung în Europa, dar asta nu pentru cå nu ar fi conforme exigen¡elor de aici, ci pentru cå rolul lor e så controleze bolile ¿i dåunåtorii din alte regiuni”. La Eschbach se va utiliza ¿i inteligen¡a artificialå, chiar dacå e vorba de pionierat, pentru gråbirea procesului de ob¡inere a unor noi molecule utile sau noi varietå¡i de plante de culturå.

Neonicotinoidele sunt istorie Neonicotinoidele nu vor fi în niciun caz înlocuite cu produse cu mod de ac¡iune similar sau asemånåtor. Pe termen scurt, Corteva se bazeazå pe produsul Lumiposa, omologat la rapi¡å ¿i, în curând, la porumb. În perspectivå medie ¿i îndelungatå, strategia este de ob¡inere a unor insecticide cu mod de ac¡iune complet diferit. “Modul de ac¡iune similar cu al Profitul Agricol 25/2023

neonicotinoidelor nu cred cå mai este în planurile de dezvoltare al vreunei companii”. Întrebat ce va face Corteva dacå ¿i noile molecule vor avea soarta neonicotinoidelor, Huber a subliniat cå industria de pesticide face lobby activ pentru o evaluare ¿tiin¡ificå ¿i predictibilå a produselor agrochimice ¿i s-a declarat optimist. “Ne putem adapta noile tehnologii, dar nu peste noapte. Ne stråduim så minimizåm efectele secundare ale fiecårui nou ppp. Ne-am adaptat filtrele în procesul de producere a unor noi molecule, pentru a fi în strictå concordan¡å cu schimbårile legislative. Avem încredere cå noile molecule la care lucråm vor rezista ani buni pe pia¡å. Desigur, nu putem anticipa ce se va întâmpla peste 20 de ani”.

Dacå respinge noile tehnici genomice, Europa pierde enorm din competitivitate Frank Röber, ¿eful ameliorårii la Eschbach, a pledat cauza noilor tehnici genomice (ngt). “Muta¡ii apar tot timpul, pe cale naturalå. De pildå, la orz se realizeazå 40 de muta¡ii/plantå/genera¡ie. Asta înseamnå 1,6 milioane de muta¡ii/ha/an. Fårå muta¡ii naturale am fi sorti¡i pieirii. Ca så afli muta¡ia utilå între aceste muta¡ii naturale echivaleazå cu gåsitul acului în carul cu fân. Cam acela¿i lucru e ¿i cu muta¡iile pe care le putem induce chimic sau cu ajutorul radia¡iilor. Înså cu ngt avem ¿ansa de a controla muta¡iile, de a le direc¡iona”. Pentru a face ngt cât mai accesibile, Corteva colaboreazå deschis, schimbând informa¡ii, cu universitå¡i, institute de cercetare precum INRA ¿i diverse organiza¡ii. “Este o tehnologie relativ nouå, de 10 ani, abia suntem la suprafa¡a oportunitå¡ilor ce se deschid. Dar deja e o schimbare de paradigmå în industrie. Împårtå¿im în mod activ cercetårile în aceastå direc¡ie cu start-upuri, mari

Dr. Frank Röber, Plant Breeding Technology Leader, Corteva Agriscience

companii, oricine e interesat de tehnologia CRISPR-CASP9. Da, cheltuim cu aceastå tehnologie, trebuie så ne recuperåm banii, dar e corect så nu licen¡iem”. Dacå tehnologia de editare genomicå (CRISPR-CASP9) va fi aprobatå, în aproximativ cinci ani Corteva va putea lansa un soi de soia care så poatå fi cultivat în jumåtatea nordicå a Europei. De asemenea, va avansa mult procesul de ob¡inere a unor hibrizi de floarea-soarelui cu con¡inut scåzut de uleiuri saturate. Problema e cå, în prezent, pentru unele caracteristici nu existå mijloace de determinare a originii lor - dacå au fost sau nu ob¡inute cu noile tehnici genomice (CRISPR-CASP9). De aceea e ¿i necesarå adaptarea legisla¡iei. Înså, dacå UE se va lega de acest impediment, pentru a respinge total noile tehnici genomice... “impactul va fi major pentru cercetarea europeanå ¿i pentru competitivitatea fermierilor europeni”. Folosind ngt, inteligen¡a artificialå ¿i analiza datelor, perioada de omologare se poate reduce cu doi ani, respectiv de la 10 la opt ani, estimeazå Röber.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

Importan]a certificatelor de carbon Agreena, companie care are cea mai mare platformå de certificare a carbonului din sol la nivel global, anun¡å a doua platå anualå anticipatå pentru fermierii participan¡i în programul AgreenaCarbon. Numårul de hectare înscrise în anul de recoltå 2022 s-a mårit de 10 ori fa¡å de anul precedent, iar numårul fermierilor participan¡i a crescut de 4 ori. Utilizând un sistem modern de cuantificare a carbonului din sol, Agreena plåte¿te între 32 ¿i 36 de euro pe certificat, în func¡ie de regiune, o cre¿tere de 45% fa¡å de anul trecut. Certificatele vor fi disponibile în curând pe pia¡å pentru companiile care doresc så sprijine tranzi¡ia fermierilor cåtre practici care contribuie la combaterea schimbårilor climatice. Stocarea carbonului în sol este consideratå una dintre solu¡iile de top pentru extinderea ac¡iunii împotriva schimbårilor climatice, datoritå accesibilitå¡ii ¿i impactului imediat pe care îl poate avea. Obstacolul principal în calea adoptårii la scarå europeanå este dat de costurile ridicate pentru fermieri. Pentru a converti tranzi¡ia fermierilor cåtre practicile agricole regenerative în certificate de carbon de înaltå calitate, Agreena genereazå un nou flux de venituri prin valorificarea pie¡ei voluntare a carbonului. Astfel, 20% din cre¿terea anualå a numårului de hectare din portofoliul Agreena a provenit de la fermierii membri care au adåugat mai mult teren agricol în program. “Agreena introduce pe pia¡å o nouå categorie de certificate de carbon ¿i va dura o perioadå pentru ca aceasta så se dezvolte ¿i så se extindå, înså fermierii nu a¿teaptå, ace¿tia au nevoie de o platå fiabilå ¿i rapidå pentru a-¿i acoperi eforturile investite în tranzi¡ia practicilor regenerative”, a declarat Simon Haldrup, CEO al Agreena. “De 26

aceea, Agreena î¿i asumå un risc calculat ¿i plåte¿te fermierii în fiecare an de recoltå. Cu toate acestea, certificatele de carbon sunt doar o parte a solu¡iei ¿i este nevoie de un cumul de stimulente pentru ca fermierii din întreaga lume så facå tranzi¡ia spre practici regenerative.” Fermierii ¿i companiile care î¿i bazeazå activitatea pe certificatele de carbon pentru a reduce gazele cu efect de serå se aflå în momente diferite de timp. Vânzårile certificatelor de carbon pot dura un an sau mai mult dupå ce impactul a fost certificat. Fermierii înscri¿i în programul Agreena pot decide cum ar dori så foloseascå certificatele pe care le genereazå, iar una dintre aceste op¡iuni este så fie plåti¡i imediat dupå încheierea anului de recoltare, pentru a-¿i acoperi costurile ini¡iale. Plata anticipatå se bazeazå pe pre¡urile pie¡ei la momentul respectiv. Cre¿terea pie¡ei voluntare de carbon ¿i pre¡urile pentru certificatele de carbon de înaltå calitate continuå så creascå, iar orice avantaj venit din vânzarea certificatelor direct

de cåtre Agreena este împår¡it cu fermierul. Certificatele de carbon Agreena sunt rezultatul faptului cå fermierii iau måsuri pentru a stoca carbon suplimentar din atmosferå în solurile lor ¿i, în acela¿i timp, pentru a-¿i reduce propriile emisii prin practici agricole precum no-till. Compania a dezvoltat un program care este în concordan¡å cu cea mai recentå abordare IPCC ¿i cu principiile recunoscute ale pie¡ei voluntare de carbon ¿i a construit rela¡ii cu partenerii agricoli ¿i fermierii din Europa. Agreena lucreazå ¿i cu cumpåråtorii de certificate pentru a adapta, structura ¿i cre¿te portofoliul companiei, modelat dupå activele deja vândute ¿i tranzac¡ionate pe pie¡ele financiare tradi¡ionale. Fermierii se pot înscrie în programul Agreena pentru anul de recoltå 2023 pânå la data de 30 iunie, dar î¿i pot foarte u¿or calcula poten¡ialul câ¿tig accesând pagina companiei.

AGREENA Profitul Agricol 25/2023

CULTURI VEGETALE

Zilele câmpului Horsch în România

Lupta pentru p\strarea apei în sol Schimbårile climatice sunt reale ¿i îi constrâng pe fermieri så caute solu¡ii pentru a salva culturile. Iar asta e valabil ¿i pentru fermierii care nu au un strop de apå de iriga¡ii, ci doar ce vine din cer, tot mai pu¡in an de an, a¿a cå singura lor op¡iune este conservarea apei în sol, atât cât este.

ilele Câmpului Horsch au fost organizate în acest an pentru prima datå în România, la ferma Agro Fondinvest, Valea Argovei, Cålåra¿i. Pe perioada a 11 astfel de zile, ferma cålårå¿eanå a fost vizitatå de sute de agricultori din Europa de Vest, Centralå ¿i de Est, care au luat contact cu realitå¡ile din sudul României ¿i a secetei prelungite, precum ¿i cu solu¡iile oferite de compania Horsch pentru limitarea efectelor lipsei de precipita¡ii. 28

Printre cei care au în¡eles cå, în lipsa iriga¡iilor ¿i a precipita¡iilor, singura solu¡ie este conservarea cât mai bine a apei în sol se numårå ¿i Michael Horsch, fermier german de peste 40 de ani ¿i tot de atunci producåtor de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Prezent la Zilele Câmpului Horsch în România, el ne-a mårturisit cå, învå¡ând din provocårile cårora a trebuit så le facå fa¡å, chiar ¿i din gre¿eli, a creat ¿i adaptat de-a lungul timpului o serie de semånåtori ¿i utilaje de prelucrarea solului, în func¡ie de recomandårile ¿i cerin¡ele fermierilor. De¿i nu reprezintå solu¡ii miraculoase la combaterea secetei, utilajele Horsch chivernisesc apa în sol ¿i oferå fermierilor solu¡ii pentru adaptarea tehnologiilor agricole la schimbårile climatice. În plus, agricultorii beneficiazå de consultan¡å pentru a ob¡ine ulterior recolte apropiate sau chiar mai mari fa¡å de a¿teptårile lor. Consultantul nostru care ne-a îndrumat pe parcursul prezentårii solu¡iilor Horsch pentru reducerea efectelor secetei a fost Constantin Curcå, repre-

zentant Horsch România. Împreunå cu speciali¿tii de produs din Germania ¿i chiar cu Michael Horsch, acesta ne-a oferit o serie de explica¡ii ¿i argumente de ordin tehnic care fac din utilajele Horsch o op¡iune demnå de luat în seamå. Cum spuneam, compania germanå oferå nu doar utilaje, ci ¿i consultan¡å agrotehnicå, iar la Zilele Câmpului Horsch în România au fost prezentate trei culturi care au fost înfiin¡ate cu ajutorul utilajelor Horsch: rapi¡å, semånatå direct în culturå de acoperire de latir (cu aport major de azot natural), grâu, unde fermierul Doru Gheorghe, fiul lui Ionel Gheorghe, administrator Agro Fondivest, a decis så semene cultura în benzi, cu douå rânduri semånate ¿i unul “pauzå”, ¿i cultura de floarea-soarelui, unde ¿i pregåtirea terenului, ¿i semånatul au fost efectuate tot cu utilaje Horsch. Rapi¡a a fost semånatå la 70 cm distan¡å pe rând, iar cultura rezultatå se aratå de excep¡ie, ca vigoare ¿i randament, cu mul¡i låstari pe fiecare plantå. S-au creat adevårate “tunele” între rânProfitul Agricol 25/2023

CULTURI VEGETALE duri, iar acest lucru a “sufocat” buruienile ¿i a creat condi¡ii pentru o recoltå cu randament mare. Grâul semånat cu “pauze”, practic în benzi, a fost favorizat în dezvoltare de aceste rânduri libere. Doru Gheorghe ne-a spus cå este primul an în care a încercat acest lucru, prin închiderea la semånat a fiecårui al treilea bråzdar al semånåtorii Horsch. Rezultatul? Aproximativ 5-8 zile de vegeta¡ie în plus, cu efecte clar vizibile asupra mårimii spicelor ¿i a boabelor. Chiar ¿i Michael Horsch s-a aråtat încântat de culturå, în timp ce prindea cu ambele mâini “buchete” de spice ¿i parcå având în gând realizarea unui nou utilaj de semånat. De asemenea, cultura florii-soarelui de la ferma Agro Fondinvest promite o recoltå bogatå, mai ales dacå mai ¿i plouå. Ceea ce s-a ¿i întâmplat în dupåamiaza zilei în care am fost acolo, e drept, doar 1-2 litri /mp, chiar înainte de a ne fi prezentate mai multe ma¿ini ¿i utilaje performante. Acestea sunt o op¡iune demnå de luat în seamå în aceste vremuri, când, împreunå cu pu¡inele precipita¡ii sau chiar în lipsa acestora, permit ob¡inerea unor recolte decente cantitativ ¿i calitativ. Organizatorii prezentårii s-au adaptat la efemera ploaie ¿i, în primå fazå,

Profitul Agricol 25/2023

ne-au prezentat utilajele în timp ce ståteam în autocar, privind prin geamurile ¿iroind de apå echipamentele care defilau prin fa¡a noastrå. Dar ploaia s-a oprit ¿i am putut vedea pe viu ¿i chiar pune mâna pe aceste utilaje deosebit de performante. Practic, am asistat la prezentarea a numeroase echipamente utilizate la trei concepte de semånat: - Cultivator Tiger MT pentru prelucrarea solului ¿i semånåtoare Pronto, - Prelucrarea solului în benzi (strip till) cu Joker ¿i semånåtoare Focus, - Prelucrarea superficialå a solului cu Cultro ¿i semånat direct cu semånåtoarea Avatar (12 m lå¡ime de lucru ¿i 25 cm între rânduri). Michael Horsch ne-a surprins, prezentând el însu¿i aceastå semånåtoare. “Am gândit-o pentru Kazahstan ¿i Australia, unde produc¡iile medii erau la acea vreme de 2.000-3.000 kg grâu la hectar. Între timp, am ajuns så le livråm în Anglia, unde 10 tone la hectar e o produc¡ie micå. ªi le vindem ¿i în România, cu real succes.” De asemenea, ne-au fost prezentate o serie de semånåtori din gama Maestro, atât pentru ferme mici, cât ¿i medii ¿i mari, ma¿ini pentru protec¡ia plan-

telor, printre care una autopropulsatå Leeb VN - ¿i dotatå cu tehnologii de ultimå genera¡ie (controlul sec¡iunilor, sistem pulsatoriu, economii mari la utilizarea substan¡elor etc.), precum ¿i una purtatå, Leeb 1.8 CS, care are, practic, acelea¿i func¡ii ca ¿i Leeb VN, dar este ata¿atå la un tractor, cu rezervor frontal suplimentar. Un echipament prezentat în premierå absolutå (urmeazå så fie expus la Agritechnica 2023) a fost Leeb Xeric 14 FS, un utilaj de împrå¿tiere a granulelor de îngrå¿åmânt, dar nu oricum, ci prin... rampe, ca la cele de la sprayere care efectueazå tratamente. Are o serie de inova¡ii aplicate, controlul sec¡iunilor, ¿necuri mari ¿i numeroase ¿necuri mici prin care granulele ajung la conductele de pe rampe ¿i, ulterior, sunt evacuate cu presiune prin orificii, pe rândurile de culturi, fårå så fie risipitå nicio granulå de îngrå¿åmânt. “România este ¿i va continua så fie o ¡arå de interes maxim pentru Horsch, datoritå fermierilor care au în¡eles necesitatea dotårii cu utilaje performante, adaptate ¿i adaptabile cerin¡elor lor”, ne-a spus Michael Horsch.

Arpad DOBRE

CULTURI VEGETALE

12 tone de grâu la hectar RWA promoveazå în pia¡å soiurile Obiwan ¿i Klima, care sunt deja produse în loturile semincere. Ambele sunt timpurii ¿i aristate, cu un poten¡ial de produc¡ie foarte bun. Obiwan a fost clasat pe primele locuri în re¡eaua de testare a cerealelor FAPPR timp de doi ani consecutivi.

Constantin Iancu, directorul tehnic al diviziei de semin¡e RWA, s-a aråtat optimist în privin¡a calitå¡ii ¿i cantitå¡ii produc¡iilor. “În condi¡iile acestui an, observåm o înfrå¡ire foarte bunå, avem undeva la 5 fra¡i viabili. Am avut emo¡ii destul de mari în toamnå ¿i în iarnå, pentru cå nivelul de precipita¡ii a fost foarte redus, dar în luna aprilie s-au înregistrat precipita¡ii destul de importante, nu neapårat semnificative, dar au ajutat plantele foarte mult så reporneascå în vegeta¡ie, så se dezvolte pânå în acest stadiu, de burduf”. ¥n câmp existå o diferen¡ vizibilå între cele douå soiuri de grâu, Obiwan ¿i Klima, coloritul fiind u¿or de observat cu ochiul liber. Obiwan are o nuan¡å de verde mai închis, în timp ce Klima are o culoare mai deschiså. Pentru Klima poate fi un avantaj acest colorit un pic mai deschis, spune Constantin Iancu. “El se formeazå ¿i mai târziu, când temperaturile sunt mai ridicate, for meazå o pruinå (cearå n.r.) pe frunze ¿i pe tulpinå, care îl protejeazå pu¡in îm30

potrivå bolilor ¿i dåunåtorilor, pentru cå sunt dåunåtori specifici, precum lema, care nu sunt atra¿i neapårat de un soi de grâu cu un colorit mai palid”, a explicat Constantin Iancu. Anul trecut, soiul Klima a oferit produc¡ii de peste 12 t/ha, în timp ce Obiwan s-a clasat pe primul loc în anii 2021 ¿i 2022 în re¡eaua fermierilor membri APPR, unde s-au testat 45 de soiuri în 5 loca¡ii din ¡arå.

Obiwan - Înflorire ¿i maturitate timpurie - Talia plantei: micå-medie - Toleran¡å foarte bunå la cådere ¿i frângere - Toleran¡å bunå la rugina brunå ¿i rugina galbenå - MMB: 43-45 grame - Proteinå: 11,5-13,5%

Klima - Înflorire ¿i maturitate timpurie - Talia plantei: micå - Toleran¡å foarte bunå la cådere - Toleran¡å foarte bunå la fåinare - MMB: 45-48 grame - Proteinå: 12,5-13,5% Pe lângå noile soiuri de grâu, speciali¿tii RWA România au prezentat la ferma Boboc din Furcule¿ti o serie de

semin¡e pentru culturile de acoperire, utilizabile dupå recoltarea culturii principale. În acest sens, RWA propune amestecuri de semin¡e care îmbogå¡esc solul cu azot ¿i îi îmbunåtå¡esc ¿i structura. Printre mixurile de semin¡e pentru culturile de acoperire pe care le oferå, men¡ionåm RWA Summer Complet 1 ovåz brazilian, hri¿cå, måzåriche, ridiche, RWA Summer Complet 2 - secarå, latir, ridiche, mu¿tar, RWA Mix Hri¿cå+ - hri¿cå, måzåriche, ridiche, mu¿tar respectiv RWA Mix Timpuriu - creson, camelinå, facelia, ridiche ¿i niger. Potrivit directorului de marketing RWA România, George Pârvu, semin¡ele certificate sunt un element fundamental pentru a ob¡ine un lot productiv de înaltå calitate. Certificarea garanteazå cå semin¡ele provin din loturi controlate, iar soiul ales este în genera¡ia care dezvoltå cele mai bune caracteristici de productivitate.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 25/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Smithfield eutanasiaz\ înc\ 50.000 de porci Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå (IDSA) a confirmat sâmbåtå, 17 iunie, declan¿area unui focar de pestå porcinå africanå la ferma din Voiteni, jud. Timi¿, care apar¡ine trustului Smithfield.

otrivit unui comunicat al DSVSA Timi¿, în urma examinårii probelor provenite de la porcii domestici din exploata¡ia comercialå de suine, apar¡inând Smithfield România, Ferma Voiteni, rezultatul la LSVSA Timi¿ fiind pozitiv, au fost trimise probe ¿i la Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå Bucure¿ti pentru confirmare ¿i identificare a virusului pestei porcine africane. Dupå efectuarea examenelor de laborator efectuate la IDSA, rezultatele fi-

ind pozitive, a fost confirmatå pesta porcinå africanå. A fost convocatå o ¿edin¡å cu to¡i membrii CLCB, în care sa votat Hotårârea de aprobare a zonelor de protec¡ie ¿i supraveghere din jurul focarului de pestå porcinå africanå ¿i a måsurilor de ucidere imediatå, sub control oficial ¿i neutralizare prin metode alternative - incinerare/îngropare a materialelor de risc. “Dupå efectuarea examenelor de laborator la Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå de la Bucure¿ti, rezultatele fiind pozitive, a fost confirmatå PPA ¿i a fost convocatå ¿edin¡a cu to¡i membrii Centrului Local de Combatere a Bolilor, în urma cåreia s-a votat emiterea Hotårârii de aprobare a zonelor de protec¡ie ¿i supraveghere din jurul focarului de PPA, a måsurilor de ucidere imediatå sub control oficial ¿i neutralizare prin metode alternative incinerare/îngropare a materialelor de risc ¿i a aprobårii Planului de måsuri în cazul confirmårii bolii PPA la porcii do-

mestici din exploata¡ia comercialå SC Smithfield România, Ferma Voiteni”, a precizat Flavius Nicoarå, director executiv la Direc¡ia Sanitarå Veterinarå Timi¿. Pentru protejarea perimetrului contaminat, spre a evita råspândirea virusului PPA, s-au stabilit o zonå de protec¡ie în jurul focarului de minim 3 kilometri în zona localitå¡ii Voiteni ¿i o zonå de supraveghere în jurul focarului de minim 10 kilometri, care include 11 localitå¡i (Folea, Ghilad, Ofseni¡a, Denta, Rovini¡a Mare, Birda, Sângeorge, Berecu¡a ¿i Månåstire). Reamintim cå, anul trecut, Flavius Nicoarå ¿i echipa lui de medici veterinari au reu¿it så salveze par¡ial efectivele altei ferme de porci de la Smithfield, unde se confirmase focarul de pestå porcinå africanå. De data aceasta, Flavius Nicoarå nu mai este la fel de optimist.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 25/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Nicolae {erban vrea s\ ajung\ la 5.000 de vaci de Angus Nu e nimic întâmplåtor în ce întreprinde Grupul ªerban Holding. Fermierul de la Filipe¿ti (One¿ti) cautå permanent compatibilitå¡i ¿i oportunitå¡i pentru dezvoltare. A cumpårat ferma de vaci Angus care i-a apar¡inut lui Ioan Råu¡å, fostul primar de la Såscut, fiindcå vrea så valorifice tot ce cre¿te pe påmântul pe care îl lucreazå. Este tonusul maxim în agricultura industrializatå.

tre sustenabilitate ¿i productivitate”, afirmå economistul Nicolae ªerban, pre¿edintele Consiliului de Administra¡ie al Grupului ªerban Holding. Prin condi¡iile create la fermå, fiecare vacå Angus poate hråni un vi¡el de 350 de kilograme cu laptele produs de aceasta ¿i iarba disponibilå pe på¿unea fermei. În contextul pre¡urilor actuale, conform calculelor companiei, un vi¡el de aceastå greutate poate fi vândut cu aproximativ 1.100 de euro.

“

De fapt, extindem proiectul, ne apucåm de îngrå¿åtorii. Ferma de vaci-matcå este organizatå diferit, fa¡å de ferma pentru îngrå¿are, spune Nicolae ªerban. Dupå ce am luat vacile de la Ion Råu¡å, avem 450 de animale din aceastå raså. Acum vreau så cumpår tåura¿i. Voi face inseminare cu material seminal sexat ca så extind matca. Taurul din Dakota de Nord, de la care cumpår eu spermå sexatå, costå 128.000 de dolari...” Folose¿te mai multe “plante pentru acoperire” ca så hråneascå vacile Angus: orzoaicå, secarå, ridiche, mu¿tar ¿i mazåre. Dupå ce plantele cresc mari, laså animalele så pascå. “Nivelând practici precum no-till ¿i culturile de acoperire pentru culturile de câmp, cu gestionarea fermei de bovine Angus, transformåm provocårile în oportunitå¡i. Optimizåm costurile cu hrana animalelor ¿i valorificåm eficient, într-un mod unic în prezent, culturile de acoperire, creând astfel un echilibru înProfitul Agricol 25/2023

Nicolae {erban

În ceea ce prive¿te dezvoltarea viitoare a acestui segment de afaceri, conducerea Grupului ªerban urmåre¿te så ajungå la un efectiv de 5.000 de bovine Angus pânå în 2025. Aceastå dezvoltare ar permite companiei så producå o cantitate semnificativå de carne, cu un poten¡ial de vânzåri estimat la 9 milioane de euro pe an, având în vedere pia¡a de carne în viu. De asemenea, strategia Grupului ªerban Holding pentru fermå implicå utilizarea unui sistem de rota¡ie a på¿unilor care så permitå regenerarea lor naturalå. La fel vrea så construiascå ¿i îngrå¿åtoria, dupå model american. În aer liber, pe boxe de vârste. Nu are adåposturi sofisticate ¿i nici nu vrea så facå. Laså animalele sub cerul liber, la fel ca în America. În iarna trecutå, au fost ¿i geruri de -18OC ¿i, din 120 de vi¡ei, au murit doar 7. “Erau fåta¡i din noiembrie ¿i pânå în martie. Nu le fac niciun fel de adåpost”. A extins re¡eaua de iriga¡ii prin picurare cu alte 300 de hectare, dupå aceea¿i tehnologie din Israel. “Ne apucåm så construim proiectele pe care le avem: depozitele, ferma de gåini ouåtoare. Am ob¡inut autoriza¡ia de construc¡ie ¿i de licita¡ie, iar în maxim un an, ferma va fi gata. O facem la Orbeni, Bacåu, vizavi de Siloz. Vor fi 25.000 de metri påtra¡i de hale, cu 160.000 de gåini ouåtoare ¿i 40.000 de puici pentru înlocuire. O construim pe fonduri guvernamentale, datoritå Legii 207 a domnului Daea. A fåcut ¿i lucruri bune. Noi suntem singurii din Moldova care am accesat un asemenea proiect. Prin urmare, avem proiecte de investi¡ii în acest an de 17 milioane de euro”, spune ªerban.

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ion }ibireac - Trebuie s\ facem testul ADN pentru berbeci La târgul recent al oierilor de la Popåu¡i, jude¡ul Boto¿ani, Ion ºibireac a primit premiul întâi ¿i trofeul concursului pentru cel mai frumos berbec din rasa Karakul Negru. S-au confruntat acolo cei mai buni berbeci din toatå ¡ara. Bonitorii au decis. Dupå o via¡å dedicatå ameliorårii oilor lui, Ion ºibireac a câ¿tigat întrecerea ¿i e tare mândru.

“

Au fost acolo vreo 80 de oieri cu animale frumoase. Eu lucrez de la ¿ase ani, iar la opt ani, eram deja... manager, cum se zice azi. Eu hotåram în stâna mea. La ¿ase ani, dådeam oile la strungå, aduceam caii, cât putea face un copil. Intrasem în plinå produc¡ie: mulgeam oile, prå¿eam, coseam, fåceam de toate. Au fost atâ¡ia ani de muncå silnicå, dar m-am pus singur la treabå, nu må punea nimeni. Nu mâncam la timp niciodatå. Tare mult am mai muncit. De aceea, må rog ca niciun nepot de-al meu så nu urmeze calea mea, så nu munceascå la fel ca mine, cå tare m-am chinuit. Am opt nepo¡i de la cele patru fete. Pentru mine nu a existat no¡iunea de concediu, de sårbåtoare...” La 74 de ani, parcå se simte tot mai obosit ¿i a coborât de la 5.000 de oi la 400. Lipsa for¡ei de muncå este marele du¿man al fermei zootehnice, nu doar båtrâne¡ea fermierului. Când am ajuns la ferma lui din Våleni, pe lângå Vaslui, Ion ºibireac î¿i trata singur oile de gålbeazå. Nu laså pe nimeni în locul lui. “Am doi angaja¡i, leam dat diminea¡å mâncare, câte un pa34

har de 150 de grame de rachiu ¿i douå pachete de ¡igåri, o sticlå de doi litri jumate de vin, le-am zis så stea så se hodineascå pânå termin eu treburile. Îi dau fiecåruia 4.500 de lei curat în mânå, mâncare, båuturå ¿i nu stau nici a¿a...” A avut o via¡å grea, durå, a ¿tiut doar muncå ¿i iar muncå, iar nepo¡ii nu fac nimic. Probabil cå tinerii nu pot pricepe un asemenea om, adicå pe bunicul lor. “Mai doarme omul o zi, o såptåmânå, dar cât? Eu nu pot så må uit la ei când îi våd cå nu fac nimic. Asta-i gre¿eala mea cå le cam zic la lucruri pe nume”, spune bådia Ion. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, a spus cå România nu poate så exporte måcar un berbec fiindcå berbecii no¿tri nu au origine certificatå. “To¡i berbecii mei au origine atestatå”, îl contrazice Ion ºibireac. L-am întrebat cum a ob¡inut certificatul de origine. “A venit comisia, a stabilit punctajul. Nu am fåcut teste ADN, dar facem”. De când nu mai este ministru la agriculturå, Adrian Oros sus¡ine cå “unii oieri mai ¿mecheri î¿i impun berbecii lor fårå certificat de origine ¿i îi obligå pe ceilal¡i crescåtori så ia berbeci de la ei ¿i cå ei iau toatå subven¡ia.” ªi pe el îl contrazice ºibireac. “Statul a dat 25 de milioane la oierii care voiau

så cumpere berbeci de raså cu origine. Noi facem montå dirijatå la Karakul. Diminea¡a, la prima orå, dau berbecii încercåtori în turmå. Oaia care stå la montå o dau deoparte ¿i o împerechez cu berbecul cu care trebuie. Må ocup eu personal de monta dirijatå. Nu las pe altcineva. Dacå nu e¿ti atent la montå, munce¿ti degeaba. Eu m-am încåpå¡ânat ¿i n-am vrut så iau bani pentru berbeci de raså. Cumpårasem 4 berbeci de la Popåu¡i. I-am adus la Vaslui, cu acte în regulå, apoi am luat al¡ii. Acum vând ¿i eu berbeci cu origine la al¡i fermieri. Certificat de origine, cu test ADN... Asta-i o poveste: nici n-o fost ¿i nici nu este...” Cu alte cuvinte, fac ¿i eu cum am apucat. Timp de 16 ani, a dus la export zeci de mii de oi ¿i tauri din toatå ¡ara. “Eu am adus animale de pråsilå în Vaslui înainte de revolu¡ie. Arabii voiau Karakul ¿i Ceau¿escu a dat o lege så cumpere berbeci ¿i-i dådeau mai departe la centrele de selec¡ie din jude¡e, care ofereau berbeci gratuit crescåtorilor. Aveau 2.000 de berbeci într-un timp. Inspectorul ªtefanache de la ANARZ Vaslui mi-a zis: “Båi Ioane, så påstrezi originea. Dacå un an nu ¡ii originea, ai pierdut tot...” Are statuie la Vaslui... Am gre¿it ¿i nu am ¡inut-o

Profitul Agricol 25/2023

Ion }ibireac

mereu. Odatå, a venit o subven¡ie de 250 de lei la oaie, iar la cei cu berbeci cu origine atestatå, le dådea 700 de lei pe oaie. Au dat un an ¿i apoi nu au mai dat, iar oamenii cumpårå berbeci pe unde gåsesc. Eu m-am încåpå¡ânat ¿i nu am luat berbeci gratis. Am zis cå numi trebuie. Am cumpårat de la un mo¿ de-al lui Ionicå Nechifor un berbec cu 25.000 de lei. Era o Dacie 60.000 de lei. Acum trei ani, m-am ridicat la o ¿edin¡å la Boto¿ani. Era sala plinå de oieri. “Eu am cumpårat 4 berbeci ¿i am o matcå de 47 de oi. Eu am trecut de 70 de ani. Vå rog så face¡i o cerere la Dumnezeu så må mai amâne vreo 30 de ani ca så fac ¿i eu originea la oi...” În douå såptåmâni, toate oile mele aveau originea certificatå. Un deputat de la Boto¿ani a zis cå el a fåcut cerere la Dumnezeu pentru mine. Ei au ¡inut treaba pe loc ca så vândå numai ei materialul de pråsilå. Dar dacå vor, se poate face ordine”. Consangvinizarea duce la scrapie, iar testul ADN nu este un moft de-al autoritå¡ilor, dar nici nu se face. De aceea, cu atât mai mult, trebuie fåcut testul ADN pentru berbeci. Ion ºibireac în¡elege perfect lucrurile, chiar dacå nu are studii de zootehnie. “A fost Daea pe la noi la Vaslui ¿i a venit vorba despre consangvinizare. Aveam un miel cu picioarele împrå¿Profitul Agricol 25/2023

tiate ¿i i-am povestit. Am încercat ¿i noi, am insistat cå poate mai acordå un ajutor så cumpåråm berbeci. “Nu, trebuie så merg eu så-l våd...” A venit ¿i l-a våzut. Eu l-am låsat pentru experien¡å. Noi am încercat så aducem berbeci din alte ¡åri, dar Daea nu a aprobat. Acum, nu mai ies pielicelele cum ie¿eau înainte de 1990. S-au ajuns berbecii. Putem så luåm de la basarabeni, ei vor så ia de la noi.” Lâna a aruncat-o. A încercat så-i dea foc, dar nu arde. Prin 1997, î¿i aminte¿te cå a vândut peste o sutå de tone de lânå. A reu¿it så vândå vreo 200 de tone ¿i în Turcia. A luat 25 de lei ANT pe oaie, 67 de lei sprijinul cuplat. I se pare un ajutor pre¡ios din partea statului. O oaie Karakul då cam 1 - 1,5 litri de lapte, cu peste 7% gråsime. A vândut mieii cu 17 lei kiogramul în viu. ªi toamna pre¡ul e la fel. A vrut så vândå ni¿te berbeci în Basarabia ¿i nu se poate: “Trebuie prea multe acte. Dar dacå aducem noi de-acolo ni¿te berbeci? Tot la fel, nu se poate. Trebuie så må duc eu så-i aleg, nu så mi-i aducå altcineva. Lucreazå 300 de hectare pentru oi. “Am fost numai pânå la Chi¿inåu, nu m-am dus în Dubai. Din cauza animalelor. Dar vreau så må duc ¿i eu. Ambi¡ia e foarte importantå în afaceri. Dar, dacå munce¿ti, nu mai ai timp så faci bani...” A semånat 22 de hectare cu lucernå. A cumpårat på¿une cât vezi cu ochii

ca så nu intre în conflict cu al¡i fermieri cultivatori de cereale ¿i animalele lui au unde så zburde. Lucru rar printre oieri. Fåtårile încep la sfâr¿itul lui februarie. Are adåposturi bune ¿i mieii rezistå bine. O oaie prime¿te 1 kilogram de boabe pe zi ¿i 3 kilograme fân de lucernå. A¿a ajunge la 90-100 de kilograme în ocolul lui Ion ºibireac. Un cor de baritoni ¿i ba¿i ne-a întâmpinat la intrarea în fermå. Oile erau supårate cå trebuiau så mai a¿tepte pânå så iaså pe på¿une din cauza tratamentului. Berbecii de pråsilå nu merg pe på¿une. “Animale grele... nu pot merge prea mult. Coada unui berbec depå¿e¿te 30 de kilograme. În timpul tratamentului, un berbec a înghi¡it otravå ¿i lam tåiat imediat. Numai coada a avut 37 de kilograme...” Mare parte din påmânt îl laså på¿une. Când avea 5.000 de oi, aici le på¿tea. “Ce era aici!... Porumboiu så tråiascå! Îmi vindea tiruri întregi de gozurå ¿i spårturå la pre¡ mic. Am våzut «Baltagul» de zeci de ori. Nechifor Lipan a avut o femeie de¿teaptå. A lucrat ca la carte... ¿i eu am fost în transhuman¡å pânå la Gheråseni de Buzåu ¿i la Bucium, Ia¿i, apoi roatå la Dragomire¿ti, Puie¿ti, Bârlad, Vaslui.”

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Scump mai este porcul nostru C

hiar dacå a crescut pre¡ul porcului la poarta fermei, fermierii nu vor cre¿te efectivele de râmåtori din cauza normelor de bunåstare, care îi costå prea mult, dar ¿i ca urmare a pandemiei de pestå porcinå africanå, care impune condi¡ii de biosecuritate draconice. Diminuarea cererii ¿i epidemia de pestå prezic un declin pe termen lung al industriei porcului în Uniunea Europeanå, cel mai mare exportator mondial de carne de porc. Pre¡urile la carnea de porc au explodat anul trecut în Europa, pe måsurå ce produc¡ia a fost reduså de fermele afectate de costurile mari la nutre¡ ¿i energie. Spre deosebire înså de ciclurile precedente, crescåtorii europeni de porci nu se gråbesc så relanseze produc¡ia, în ciuda pre¡urilor-record din acest an, care au restabilit marjele pentru multe ferme.

P ne de porc a Uniunii Europene ar otrivit anali¿tilor, produc¡ia de car-

urma så scadå pentru al doilea an la rând în 2023, ducând declinul cumulat la aproximativ 10%, ¿i este posibil ca produc¡ia så continue så scadå ¿i în urmåtorii ani. Este o schimbare structuralå. Este o de-structurare a produc¡iei europene, subliniazå firma francezå de consultan¡å pentru materii prime Cyclope. Toate studiile spun cå fermierii sunt îngrijora¡i de revizuirea reglementårilor UE cu privire la animalele de fermå, la eliminarea boxelor ¿i la extinderea limitelor de poluare industrialå la ¿i mai multe ferme, ceea ce va costa miliarde de euro ¿i va face ca pre¡ul cårnii de porc din UE så nu mai fie accesibil la export sau pe pie¡ele interne. Deocamdatå, impactul poten¡ial al acestor modificåri, ce urmeazå a fi finalizate anul urmåtor, este neclar pe måsurå ce statele membre UE negociazå cu Executivul comunitar, interesat de progrese în atingerea obiectivelor de sustenabilitate.

ntr-un studiu pentru Copa-Cogeca, Institutul german de studii agricole EuroCARE ¿i omologul ungar AKI au estimat cå o eliminare rapidå, pânå în 2025, a boxelor pentru scroafe ar duce la diminuarea cu aproape un sfert a produc¡iei de carne de porc ¿i la majorarea, cu aproape jumåtate, a pre¡urilor, comparativ cu o cre¿tere de 8%, respectiv 11%, în cazul unei tranzi¡ii mai îndelungate, pânå în 2035. Indiferent de forma finalå a noilor reglementåri, anali¿tii se a¿teaptå ca industria cårnii de porc så reflecte un accent mai mare al societå¡ii cu privire la bunåstarea animalelor ¿i protec¡ia mediului. “Continuåm så adåugåm costuri dea lungul lan¡ului de produc¡ie a cårnii de porc. Este rezonabil så vedem un declin al volumelor în urmåtorii 5-10 ani”, se aratå în studiu.

ectorul cårnii de porc din Germania s-a redus deja, afectat de pesta porcinå africanå, care a diminuat exporturile, comparativ cu 2020, pe måsurå ce pie¡e-cheie, precum China ¿i Japonia, ¿i-au închis por¡ile. Potrivit cifrelor oficiale, produc¡ia de carne de porc a Germaniei a scåzut cu aproape 10% anul trecut, accelerând o tendin¡å de scådere care a început în 2016 ¿i care a dus declinul total la aproape 20%. Alte mari ¡åri producåtoare din UE

nu au fost afectate de pesta porcinå pânå acum, dar înregistreazå ¿i ele un declin al produc¡iei. De exemplu, în Danemarca, efectivele de porci sunt la cel mai redus nivel din ultimii 25 de ani, spune institutul de cercetare Seges, adåugând cå profitabilitatea fermelor nu a revenit. În Olanda efectivele de porci au scåzut cu 9% în ultimii cinci ani, pe måsurå ce Guvernul vrea så reducå emisiile de azot de la ferme. ¥n Spania produc¡ia a fost mai pu¡in afectatå, profitând par¡ial de diminuarea exporturilor Germaniei. Dar cre¿terea costurilor ¿i impactul altei maladii în rândul porcilor a dus ¿i aici la diminuarea produc¡iei, comparativ cu anul trecut. Pe pie¡ele de export, pre¡urile necompetitive ¿i produc¡ia mai micå din UE laså mai mult loc pentru furnizorii din Brazilia ¿i SUA pentru a profita de cererea din China. Asta înseamnå cå exporturile de carne de porc ale UE au depå¿it deja nivelul de vârf. Cumpåråtorii nu vor accepta nici ei pre¡uri mai mari. Puterea de cumpårare ar putea determina orientarea lor spre carnea de pasåre, mult mai ieftinå. Perspectiva pentru cre¿terea porcilor în Germania ¿i, în general, în UE nu este tocmai bunå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 25/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ordin ANSVSA> F\r\ vaci tuberculoase în ferme! Autoritatea Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå a emis un Ordin pentru exploata¡iile de bovine privind îndeplinirea cerin¡elor referitoare la statusul de indemn la leucoza enzooticå bovinå ¿i la tuberculoza bovinå. Fermele de cre¿tere a vacilor sunt obligate så de¡inå atestatele de ferme indemne la cele douå boli, acte cu care crescåtorii dovedesc cå animalele nu sunt bolnave, pentru a vinde bovine la export sau produse pe pia¡a localå. În caz de depistare a bolii, animalele sunt sacrificate.

entru a construi o zootehnie sånåtoaså, România trebuie så aibå ferme indemne ¿i la maladiile BVD-IBR, despre care se vorbe¿te înså foarte rar, nu doar pentru leucozå ¿i tuberculozå. Potrivit Ordinului, exploata¡iile de bovine se considerå indemne de Leu-

Profitul Agricol 25/2023

cozå Enzooticå Bovinå (LEB) dacå îndeplinesc cerin¡ele: În ultimele 24 de luni nu s-au înregistrat cazuri confirmate de LEB la bovinele de¡inute în exploata¡ie; În ultimele 12 luni, toate bovinele cu vârsta mai mare de 24 de luni au ob¡inut rezultate negative la douå teste serologice consecutive efectuate la un interval de cel pu¡in 4 luni. Dacå bovinele introduse în exploata¡ie au vârsta mai mare de 24 de luni, acestea fie se izoleazå de restul efectivului ¿i se testeazå de douå ori la interval de cel pu¡in 4 luni cu rezultate negative, fie se supun unui test serologic cu rezultat negativ cu 30 de zile înainte de introducerea în exploata¡ie. Dacå au vârsta mai micå de 24 de luni, ele trebuie så provinå din feme care în ultimele 12 luni au fost supuse unor teste serologice efectuate în conformitate cu lit. A pct. 2. Unei exploata¡ii i se poate acorda statut de indemn la leucozå, fårå a mai fi necesarå îndeplinirea condi¡iilor men¡ionate mai sus, dacå toate bovinele provin din exploata¡ii indemne la LEB aflate într-un stat membru indemn de LEB sau într-o zonå indemnå de LEB.

Statusul de exploata¡ie indemnå la leucoza enzooticå bovinå se men¡ine în cazul în care toate animalele cu vârsta mai mare de 24 de luni au ob¡inut rezultat negativ la testarea serologicå efectuatå anual. Statusul de indemn la leucozå enzooticå bovinå se suspendå în cazul în care se suspecteazå un caz de LEB la o bovinå de¡inutå în exploata¡ie. Statusul poate fi restabilit dacå rezultatul investiga¡iilor suplimentare al tuturor cazurilor suspecte confirmå absen¡a infec¡iei. Perioada maximå pentru care o exploata¡ie poate avea statusul suspendat este de 45 de zile. Statusul de indemn trebuie retras dacå a fost confirmat un caz de leucozå la o bovinå de¡inutå în únitate.

Exploata¡ia î¿i poate redobândi statusul de indemn la leucoza enzooticå bovinå dacå au fost eliminate toate bovinele cu rezultat pozitiv la testul pentru LEB, precum ¿i descenden¡ii F acestora care au mai pu¡in de 24

Viorel PATRICHI

de luni ¿i toate bovinele în vârstå de peste 12 luni au ob¡inut rezultate negative la douå teste serologice efectuate la interval de cel pu¡in 4 luni, primul test fiind efectuat nu mai devreme de 4 luni de la eliminarea ultimului caz confirmat. Descenden¡ii femelelor la care leucoza enzooticå bovinå a fost confirmatå pot fi ¡inu¡i în exploata¡ie dacå au fost separa¡i de acestea imediat dupå fåtare ¿i au ob¡inut rezultate negative la 2 teste PCR efectuate la 3-5 såptåmâni ¿i 8-10 såptåmâni de la fåtare, råmân în exploata¡ie pânå la vârsta de 24 de luni ¿i au ob¡inut un rezultat negativ la un test serologic sau sunt trimi¿i înainte de testul respectiv la un abator desemnat pentru sacrificare oficialå.

Unei exploata¡ii de bovine i se acordå statusul de indemn la infec¡ia cu Complexul Mycobacterium tuberculosis (tuberculoza bovinå) dacå sunt îndeplinite urmåtoarele cerin¡e: 1. În ultimele 12 luni nu s-au înregistrat cazuri confirmate la infec¡ia cu complexul Mycobacterium tuberculosis. 2. Bovinele cu vârsta mai mare de 6 såptåmâni au ob¡inut rezultate negative la douå teste imunologice, primul efectuat la 6 luni de la eliminarea ultimului caz confirmat ¿i a ultimului animal care a ob¡inut un rezultat pozitiv la un test imunologic, iar al doilea test trebuie efectuat in intervalul de 6 -12 luni de la prima testare. Statusul de indemn la infec¡ia cu 38

Complexul Mycobacterium tuberculosis al unei exploata¡ii se men¡ine dacå toate bovinele în vârstå de peste 6 såptåmâni au reac¡ionat negativ la un test imunologic efectuat la un interval de cel mult 12 luni. Statusul trebuie så fie suspendat, dacå se suspecteazå un caz de infec¡ie cu Complexul Mycobacterium tuberculosis la o bovinå din exploata¡ie. Statusul poate fi restabilit doar dacå rezultatele investiga¡iilor suplimentare confirmå absen¡a infec¡iei. Perioada maximå pentru care o exploata¡ie poatea avea statusul suspendat este de 4 luni. Statusul de indemn la infec¡ia cu Complexul Mycobacterium tuberculosis al unei exploata¡ii poate fi retras dacå sa confirmat un caz de infec¡ia cu Complexul Mycobacterium tuberculosis sau s-au constatat leziuni specifice infec¡iei cu Complexul Mycobacterium tuberculosis la abator. Exploata¡ia î¿i poate redobândi statusul dacå au fost eliminate toate cazurile confirmate ¿i toate animalele care au ob¡inut un rezultat pozitiv la testul imunologic ¿i toate bovinele îndeplinesc cerin¡ele.

Prin derogare de la cerin¡ele prevåzute la punctul 2 litera A, statusul poate fi redobândit dacå: (i) toate bovinele cu vârsta mai mare 6 såptåmâni au ob¡inut rezultate negative la 2 teste imunologice, primul efectuat nu mai devreme de 2 luni de la eli-

minarea ultimului caz confirmat, iar (ii) cel de-al doilea test va fi efectuat nu mai devreme de 2 luni ¿i nu mai târziu de 12 luni de la data primei teståri sau e¿antionåri, a¿a cum se men¡ioneazå la subpunctul (i). Aceastå derogare poate fi acordatå pentru exploata¡iile în care: a) concluzia anchetei epidemiologice aratå cå infec¡ia se datoreazå introducerii unuia sau mai multor bovine infectate în exploata¡ie în ultimele 12 luni anterior detectårii infec¡iei; b) statusul exploata¡iei nu a fost retras în ultimii 3 ani ¿i o singurå bovinå a avut rezultat pozitiv la testul imunologic pentru detec¡ia infec¡iei cu Complexul Mycobacterium tuberculosis sau a fost confirmat un singur caz de infec¡ie cu Complexul Mycobacterium tuberculosis. c) toate bovinele au ob¡inut rezultat negativ la un test imunologic efectuat cu mai pu¡in de 12 luni înainte de detectarea infec¡iei cu Complexul Mycobacterium tuberculosis.” Atestatele de ferme indemne la leucozå ¿i tuberculozå sunt eliberate de Direc¡iile Sanitar-Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor jude¡ene ¿i vor fi înregistrate într-un registru, separate pe boalå, care va fi ¡inut atât la nivelul Direc¡iilor Sanitar-Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor jude¡ene, respectiv a Municipiului Bucure¿ti, cât ¿i la nivelul circumscrip¡iilor sanitare veterinare oficiale. Fermierul nu are dreptul så facå alte teste în paralel la un laborator neutru, acreditat, din ¡arå sau din stråinåtate. Profitul Agricol 25/2023

MA{INI & UTILAJE Kubota L1-522, robust [i durabil Agri-Alian¡a, importator autorizat al mårcii Kubota în România, are solu¡ii de dotare tehnicå performantå ¿i pentru fermierii mici, cårora le oferå tractorul Kubota L1-522, robust ¿i durabil, u¿or de operat ¿i de între¡inut. Acest model este dotat cu motor V2403 ce respectå cerin¡ele normei de poluare Stage V, cilindree: 2.434 cmc ¿i are o putere de 51 CP. Transmisia este mecanicå, are ambreiaj uscat, 8 viteze fa¡å / 8 viteze spate care transmit puterea motorului la cele patru ro¡i ¿i dezvoltå pânå la 30 km/h. Priza de putere oferå 540 rpm la 2.550 rpm la motor, tractorul are frâne cu discuri în ulei ¿i dispune de un rezervor de motorinå de 50 litri, iar capacitate de ridicare pe spate este de 1.750 kg. Nu a fost uitat nici confortul opera-

torului, care are la dispozi¡ie un scaun cu suspensie ¿i o coloanå a volanului reglabilå. Tractorul are o razå de întoarcere de numai 3,2 m, ceea ce-l face deosebit de eficient la operarea inclusiv

Tratamente de precizie cu Amazone UX Super Ploile ¿i temperaturile ridicate creeazå condi¡iile apari¡iei unor boli în culturile de porumb ¿i floarea-soarelui, iar Amazone are echipamente pentru tratarea eficientå ¿i preciså a culturilor croite pentru ferme mici, mijlocii sau mari. Printre acestea amintim sprayerele tractate UX 7601 Super cu rezervor de 8.000 l ¿i UX 8601 Super cu rezervor de 9.000 l. Acestea au lå¡imi de lucru de pânå la 42 m ¿i sunt foarte stabile ¿i u¿or de manevrat. Cele douå modele UX Super sunt dotate cu rampe L3, cu lå¡imi de lucru de 39, 40 sau 42 m ¿i puncte de pivotare la 12, 24 ¿i 33 m, chiar pe un singur bra¡, iar aceastå dotare u¿ureazå 40

foarte mult tratarea culturilor pe lå¡imi de lucru reduse sau la marginea parcelelor. UX 7601 Super ¿i UX 8601 Super pot fi comandate ¿i cu rampe Super L2 ¿i Super L3 cu lå¡imi de lucru mai mici.

în spa¡ii înguste, cum sunt magaziile, depozitele, grajdurile, solariile.

Arpad DOBRE

În echiparea standard, rampele cu lå¡imi de lucru de la 39 m la 42 m sunt controlate optim prin ghidajul activ ContourControl ¿i sistemul activ de amortizare a vibra¡iilor SwingStop. O dotare op¡ionalå este sistemul op¡ional HighFlow +, care permite un tratament eficient, la viteze mari de lucru, cu o ratå de aplicare pentru lå¡imi foarte mari ¿i debite de pânå la 400 l/min.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Kuhn Performer - garan]ia unui pat germinativ de calitate IPSO Agriculturå vå recomandå gama de cultivatoare Kuhn Performer, compuså din 5 modele cu lå¡imi de lucru de la 3 la 7 metri, ce pot fi operate eficient cu tractoare de la 200 CP. Datoritå capacitå¡ilor sale multiple de adaptare la diferite tipuri de sol ¿i de lucråri, Kuhn Performer este un utilaj care combinå beneficiile agronomice ¿i cele economice ¿i poate fi utilizat la viteze de lucru de la 8 la 12 km/h. A fost proiectat de inginerii de la Kuhn pentru a cre¿te productivitatea ¿i

reduce costurile. Så notåm ¿i alte atuuri ale Performer: - discurile frontale taie paiele ¿i rådåcinile, - ancorele realizeazå amestecarea în profunzime, afânarea ¿i fårâmi¡area solului încorporând paiele, - discurile posterioare ajutå la nivelarea terenului, - tåvålugul ajutå la reconsolidarea solului. În scopul ob¡inerii unor rezultate foarte bune la prelucrarea solului cu ori-

care dintre modelele Kuhn Performer, speciali¿tii IPSO Agriculturå recomandå fermierilor urmåtoarele: balastarea corespunzåtoare a tractorului, ajustarea barei de trac¡iune a cultivatorului pentru ca utilajul så fie paralel cu solul, ajustarea la condi¡iile din câmp a presiunii hidraulice a sistemului de protec¡ie a organelor de cultivare, reglarea adâncimii de lucru conform tehnologiei agronomice ¿i a structurii solului.

Arpad DOBRE

Utilaj de pr\[it care “vede” nuan]e de albastru, verde [i ro[u Întrucât cerin¡ele UE impun reducerea utilizårii chimicalelor la combaterea buruienilor, pra¿ila mecanicå, nu cu sapa, ci cu echipamente de prå¿it este alternativa pe care fermierii o au în vedere. Literalmente în vedere, deoarece Lemken oferå cunoscutele utilaje de prå¿it mecanic Steketee acum ¿i cu camere video care detecteazå buruienile, dar protejeazå culturile cu frunze verzi, albåstrui sau ro¿ii. Vorbim aici de cultura cepei, prazului, broccoli sau de varzå ro¿ie, toate Profitul Agricol 25/2023

acestea având o serie de nuan¡e al frunzelor, nuan¡e pe care noul sistem ICLight + le distinge cu acurate¡e ¿i diri-

jeazå echipamentul de prå¿it mecanic în apropierea lor, la o distan¡å de 2 cm, cu o vitezå de 15 km/h. Senzorii camerei video sunt în a¿a mod seta¡i încât pot face diferen¡a între un fir de ceapå de mårimea unui ac ¿i o buruianå de aceea¿i dimensiune. ªi face asta simultan pe cinci rânduri de culturå, subliniind astfel performan¡ele de top ale echipamentului de prå¿it mecanic Lemken Steketee dotat cu sistemul IC-Light +.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE Dicor Land: Cultivator de miri¿te Rolmako Recoltarea orzului e în toi ¿i mul¡i fermieri au în vedere dezmiri¿tirea. Dicor Land recomandå cultivatorul tractat Rolmako U 684 PRO 6HP, cu cadru rabatabil hidraulic, cu o lå¡ime de lucru de 6 m. Are 27 de organe active dispuse pe 2 rânduri, cu tåvålugi Crosskil (posterior, diametru de 40 cm) ¿i Platbanda (frontal, diametru de 45 cm). La acestea se adaugå o barå de nivelare reglabilå pe înål¡ime. Este echipat cu scormonitori, kit de lumini, are o greutate de 4.620 kg, iar necesarul de putere de la tractor este de 180 CP. NHR Agropartners: JCB Agri, silen¡ioase ¿i productive Gama de încårcåtoare JCB cu bra¡ telescopic din oferta NHR Agropartners include Agri, Agri Super ¿i Agri Xtra. Acestea au puteri de pânå la 150 CP, o capacitate maximå de ridicare de pânå la 6.000 kg ¿i o înål¡ime maximå de 7,9 m. Printre caracteristicile care u¿ureazå munca operatorilor se numårå reducerea cu 50% al zgomotului în cabinå, la 69 dBA, ¿i o sporire cu 14% a vizibilitå¡ii în sus, prin noul geam curbat dintr-o singurå bucatå. Demn de men¡ionat este ¿i consumul de combustibil, de doar 5,97 litri pe orå. Agri-Alian¡a: Kubota XTS pentru tratamente eficiente Culturile de porumb ¿i floarea soarelui sunt în plinå dezvoltare, la fel ¿i bolile de sezon, fiind necesarå aplicarea tratamentelor. Sprayerele tractate Kubota XTS3 ¿i XTS4, fiabile ¿i eficiente, råspund cerin¡elor tuturor fermierilor. Modelele XTS3 au rezervoare de 2.600- 3.200 de litri, cu rampe din o¡el heavy duty (18-30 m) sau din aluminiu high-tech (21-24 m). Echipamentele din seria XTS4 sunt disponibile cu rezervor de 3.400, 4.000 sau 4.600 l, cu rampe HSA de aluminiu (24 - 33 m), sau HSS din o¡el (32 - 40m). 42

Un utilaj pentru furaje de calitate Poettinger a dezvoltat o nouå genera¡ie de utilaje pentru adunarea furajelor, sub numele generic de Mergento. Acest echipament a intrat recent în portofoliul NHR Agropartners, care l-a prezentat la Agriplanta.

peciali¿tii NHR Agropartners ne-au oferit o serie de detalii tehnice despre acest echipament. Puterea minimå necesarå de la tractor pentru Mergento este de 90 cp, iar principalele caracteristici tehnice sunt: - lå¡ime de lucru cu brazdå centralå: 8,00 - 9,20 m - lå¡ime de lucru cu brazde laterale: 7,60 - 8,60 m - lå¡ime brazdå centralå: 0,80 - 2 m - lå¡ime brazdå lateralå dreapta cu opritor: 0,40 - 1,40 m - numår pick-up-uri: 2 - lå¡ime pick-up: 3,58 m - lå¡ime de transport: 2,99 m - înål¡ime de transport: 3,95 m - lungime de transport: 5,60 m - greutate utilaj: 4750 Mergento adunå furajele de pe câmp cu ajutorul unui rotor cu 6 rânduri de “degete”, fårå atingerea solului.

Furajele sunt transportate cu ajutorul unor benzi, în direc¡ia doritå de operator ¿i formeazå brazda. În fa¡a pick-upului existå un tambur de rulare/preluare a furajului cosit (roller), care asigurå un debit constant de material în fa¡a pickup-ului, care preia ¿i distribuie apoi furajele în brazde laterale sau centrale. Distan¡a dintre roller ¿i pick-up este reglabilå în func¡ie de cantitatea de material din teren ¿i viteza de înaintare. Lå¡imea de lucru este de pânå la 9,20 m în cazul în care se dore¿te formarea unei brazde centrale, sau de 8,60 m în situa¡ia în care se dore¿te formarea de brazde laterale. Pe fiecare parte, Mergento este prevåzut cu ro¡i de copiere a terenului, astfel încât pick-up-ul så fie întotdeauna la distan¡å optimå de sol, indiferent de denivelårile existente în teren. Controlul echipamentului poate fi realizat pentru intermediul unui monitor Select Control, utilajul fiind ¿i compatibil Isobus. Prin intermediul terminalului se pot controla direc¡ia de rota¡ie pentru curelele transportoare ¿i oprirea acestora la cap de rând. De asemenea, se poate efectua rabatarea pentru transport ¿i se poate seta lå¡imea brazdei centrale, iar pe ecran apare ¿i un contor pentru hectare ¿i ore lucrate.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 25/2023

AURUL VERDE

Un program de sus]inere a instal\rii de centrale pe pele]i Asocia¡ia Industriei Lemnului, Prolemn, propune Guvernului un program de sus¡inere a instala¡iilor de încålzit pe biomaså sau pele¡i.

oten¡ialul energetic al biomasei lemnoase ¿i agricole, spun cei de la Prolemn, este mai mare decât poten¡ialul cumulat al resurselor hidroelectrice, eoliene, solare ¿i geotermale, bazându-se pe estimårile oficiale. În mixul energetic al consumului na¡ional pentru producerea energiei termice, lemnul de foc ¿i alte tipuri de biomaså ocupå o frac¡ie de 42%, restul fiind împår¡it între energie electricå (11%) ¿i combustibili fosili (gaze naturale, cårbuni, GPL etc.). Dar acest poten¡ial este utilizat mult sub capacitatea sa. 3,5 milioane de gospodårii folosesc 12-14 milioane de tone lemn de foc pe an, în sobe tradi¡ionale, cu randamente energetice scåzute. În acela¿i timp, în plinå crizå energeticå globalå, România produce 600.000 tone de pele¡i, din care consumå doar 200.000, restul de 400.000 fiind exportate. Considerând costul pele¡ilor de 300 de euro/tonå, un MWh de energie termicå din pele¡i costå maxim 65 de euro/MWh. Dacå luåm în calcul pele¡i ob¡inu¡i din biomaså agricolå, disponibilå din bel¿ug în România, acest cost scade la jumåtate. Pentru compara¡ie, costul de produc¡ie pentru un MWh termic al ELCEN, pentru Bucure¿ti, este de aproximativ 100 de euro/ MWh, iar adåugând cos-

turile de distribu¡ie se ajunge la 200 de euro/ MWh. Biomasa reprezintå solu¡ia disponibilå imediat, bazatå pe o resurså verde, localå, pentru decarbonare, reducerea costurilor ¿i securitate energeticå. Un program na¡ional de instalare a centralelor pe pele¡i, pentru încålzirea reziden¡ialå, are un raport cost/beneficii de 4-5 ori mai mari decât programele de instalare de panouri fotovoltaice. Multe ¡åri europene deruleazå deja programe de sus¡inere pentru montarea de instala¡ii pentru încålzire reziden¡ialå pe biomaså sau pele¡i. ¥n medie se oferå 4-5.000 de euro pentru fiecare proiect, în func¡ie de ¡arå. Mai mult plåte¿te Austria, cam 7.500 de euro, ¿i Letonia, 15.000 de euro. În România, instalarea de centrale reziden¡iale este un subcapitol al unui program de eficientizare energeticå a locuin¡elor, cu o aplicabilitate dificilå ¿i o promovare insuficientå. Popula¡ia nu ¿tie ce suport poate accesa ¿i în ce condi¡ii, iar înså¿i posibilitatea instalårii unei centrale moderne pe bazå de pele¡i este necunoscutå majoritå¡ii poten¡ialilor beneficiari.

Pe energie solarå, prin programul Casa Verde Fotovoltaice se acordå o finan¡are de 20.000 lei, echivalentul a circa 4.000 de euro, pentru o capacitate bazatå pe panouri solare de 3 kWh. Panourile solare furnizeazå energie electricå doar când este soare. În calculele uzuale se considerå 1.000 de ore/an. Deci cu o investi¡ie de 4.000 de euro ob¡inem 3 MWh energie electricå/an. Cu aceia¿i 4.000 de euro, într-un program de instalare centrale termice pe pele¡i, instalåm o centralå termicå cu putere de minim 20 kWh, care func¡ioneazå permanent în anotimpul rece ¿i poate furniza ¿i apa caldå. Aceasta ar putea func¡iona minim 4.000 de ore/an, cu o putere generatå medie anual de minim 20 MWh/an pentru o gospodårie. Aport de securitate energeticå de 6-7 ori mai mare cu aceea¿i investi¡ie, în favoarea centralelor pe pele¡i. Cu 5.000 de euro/gospodårie, instalåm o centralå termicå pe pele¡i. Produc¡ie energie termicå: minim 20 MWh/an, cu o resurså regenerabilå, neutrå din punct de vedere al emisiilor de CO2, disponibilå local pe scarå largå în România.

Suport maxim acordat de state pentru instalarea centralelor pe pele¡i Austria 7.500 euro (+ ajutor regional) Belgia 6.000 euro Germania 3.000 euro Italia 5.000 euro Letonia 5.000 euro (pânå la 15.000 euro cu bonifica¡ii adi¡ionale) Olanda 2.500 euro (+ bonus de putere) Polonia 4.000 euro Slovacia 1.500 euro Slovenia 5.000 euro UK 5.000 GBP Sursa datelor: https://www.enplus-pellets.eu/en-in/news-events/latest-news/788-national-support-schemes-that-will-help-you-switch-to-pellet-appliance.html Profitul Agricol 25/2023

PAGINA DE HOBBY Milos [i ursul milog Zilele trecute, m-am întors de la Båile Tu¿nad cu sentimente amestecate. Revederea cochetei sta¡iuni balneoclimaterice, adunatå ca-ntr-un cåu¿ de piatrå împåduritå, mi-a readus în minte tablouri ¿i på¡anii mai vechi, când aerul patriarhal de aståzi nu pårea så se întrevadå prin forfota sindicali¿tilor de atunci programa¡i la curå, de primåvara pânå toamna. Reculului turistic de facturå hotelierå din ultimele decenii i-a luat treptat locul dezvoltarea pensiunilor familiale, cochete, primitoare, intime, înså fårå amploarea demograficå de altådatå.

Atrac¡iile geografice au råmas acelea¿i: lacul Sf. Ana, Piatra ªoimului, Cheile Vârghi¿ului cu multele pe¿teri adiacente, parte din ele deschise accesului turistic. În patru-cinci zile de ¿edere, cu câte un traseu parcurs pe îndelete, te po¡i bucura atât de pitorescul Tu¿nadului, cât ¿i de remarcabila ospitalitate a localnicilor. Înså, pentru cei care î¿i doresc tihnå, nu adrenalinå, disconfortul se instaleazå de îndatå ce påråsesc incinta pensiunii: fiecare proprietate are gardul prevåzut cu fir electric ¿i cu plåcu¡e de avertizare în privin¡a ur¿ilor. Pânå så-¿i instaleze conductorul împrejmuitor, domnul Gabor, gazda noastrå, se mira adesea de cum aparent greoiul animal poate evolua precum pisica, cålcând acrobatic numai pe vârful scândurilor. Dupå mai multe experien¡e neplåcute, sålbåticiunile au ajuns så renun¡e la escaladåri riscante chiar dacå firul nu e sub tensiune. În lungul råzboi al nervilor, se pare cå beligeran¡ii au ajuns totu¿i la un binevenit armisti¡iu. Pe cei care se deplaseazå motorizat nu-i deranjeazå prea mult ivirea intempestivå, ziua mare, a ur¿ilor. Mul¡i chiar scotocesc prin bagaje ¿i le aruncå la repezealå pe geam diverse alimente, pentru a le face fotografii ¿i a-i urmåri de Profitul Agricol 25/2023

aproape, fårå så ¿tie cå le între¡in astfel reflexul condi¡ionat de asociere a omului cu mâncarea. Supranumerare, sålbåticiunile nu mai gåsesc în mediul na-

tural hranå pe måsura gabaritului, recurgând la rapt ¿i la cer¿etorie. Unii întreprinzåtori locali au pus pe roate chiar o micå afacere, instalând câteva foi¿oare în proximitatea localitå¡ii, cu locuri de nådire programatå, amatorii de spectacole silvestre insolite putând participa ca observatori, contra cost, ai unei cine ursine, expresie a adagiului potrivit cåruia ¿i iadul e pavat cu inten¡ii bune.

Înså pentru turi¿tii care vor så cunoascå perpedes împrejurimile Tu¿nadului, urmând potecile pådurii, marcate corespunzåtor, ur¿ii reprezintå o adevåratå sabie a lui Damocles. Înfundându-te în codru, nu ¿tii de unde pânde¿te pericolul. E bine så ai mereu la tine un spray cu piper, pentru întâlniri nedorite. O ursoaicå înso¡itå de pui reac¡ioneazå imprevizibil, la fel ca orice

alt semen al ei, rånit sau care î¿i apårå merindea. Pe un traseu scurt din mijlocul urbei, câ¡iva dintre noi au vrut så ajungå la un izvor cu apå mineralå, pe o cårare amenajatå. Dupå nici zece minute, s-au întors povestind precipitat de o proaspåtå „carte de vizitå” ursinå în care era cât pe ce så calce…

Într-una din dimine¡i, amfitrionii no¿tri vorbeau aprins despre ursul lovit în noaptea precedentå de tren. Tranchilizat ¿i examinat de medicul veterinar, a fost ulterior eutanasiat, dupå lungi formalitå¡i birocratice, apelându-se la cota de interven¡ie din stufoasele dispozi¡ii ale ministerului de resort privitoare la speciile ocrotite. Toatå lumea – localnici, turi¿ti, silvicultori, vânåtori – deplânge vremea când numårul ur¿ilor era ¡inut sub control, fårå så fie nevoie de echilibristicå func¡ionåreascå ¿i de subtile derogåri de la lege în cadrul activitå¡ii cinegetice fire¿ti în cazul gestionårii judicioase a popula¡iei unui animal sålbatic lipsit de du¿mani naturali, în continuu progres numeric ¿i cu un efectiv mult peste cel optim. Micile repara¡ii „din mers” sunt simple paliative ¿i nu rezolvå nicicum problema. Deja, pretutindeni în Carpa¡i, devia¡iile comportamentale ale ur¿ilor au devenit de notorietate. Exemplarele cu astfel de probleme ar trebui så fie primele eliminate, odatå cu cele producåtoare de pagube. Nu mai vorbesc despre ur¿ii care au schilodit sau ucis oameni. Nu e normal så mergi în excursie prin pådure „cu ghea¡a-n sân”, cum se spune. Pe drumul cåtre lacul Sf. Ana, am våzut din ma¿inå doi bicicli¿ti care, debusola¡i, au intrat în decor, printre arbori, la vederea ursului milog ivit pe asfalt. Bietul, pårea så nu aibå inten¡ii rele, dar parcå po¡i ¿ti vreodatå ce e în capul unui urs?

Gabriel CHEROIU 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 4 iulie Clubul Fermierilor Români lanseazå aplica¡ia Comunitate-cfro.ro, o platformå dedicatå fermierilor ¿i partenerilor din agribusiness. 5 iulie Naturevo organizeazå, în cadrul fermelor ecologice Silvania, în Sålaj evenimentul Laså-¡i amprenta. ¥mpreunå modelåm viitorul agricol. 10 - 11 august Romchim Protect organizeazå la Bacåu simpozionul Solu¡ii inovatoare în agriculturå, în cadrul cåruia vor lansa noi tehnologii. 31 august - 3 septembrie La Slobozia va avea loc FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului, la un eveniment unde Profitul Agricol este partener.

Cu ochii’n 13-14 SOS, cafeaua în pericol Produc¡ia de cafea robusta a Vietnamului a scåzut în acest an la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, din cauzå cå fermierii s-au concentrat mai mult pe cultivarea de durian, dar ¿i pe dezvoltare imobiliarå. Boala lumii moderne, face apartamente de lux în habitaturi naturale, pentru råsfå¡ul celor care nu ¿tiu ce så facå cu banii. Vietnamul a livrat 1,16 milioane de tone de cafea în primele ¿apte luni ale sezonului curent, cel mai ridicat nivel din istorie. Înså ritmul exporturilor ar putea så se reducå pentru restul sezonului.

¥n Italia, pizza gåtitå acaså e mai scumpå decât la restaurant Americanii de la Bloomberg, altfel un foarte sobru canal de ¿tiri economice, au calculat cå un italian care î¿i preparå pizza acaså plåte¿te mai mult pe ea decât dacå o cumpårå la restaurant. ªi asta din cauza indicelui infla¡iei din Italia, care a mårit pre¡ul la uleiul de måsline, brânzå mozzarella,

7 - 10 septembrie La Arad are loc cea de-a 33-a edi¡ie a expozi¡iei Agromalim.

de Dinu-Ioan Nicula

ORIZONTAL: 1) Specii diferite de plante – Må întorc! 2) Copii de tu¿å – Ne urmeazå peste tot. 3) A fi profund mi¿cat – Un tip... domol; 9 10 4) Tipic religios – Stå în genunchi; 5) Certatå cu logica; 6) A se pune pe cântare – O pânzå... în port; 7) Coco¿a¡ii din Tibet – Ro¿ii la fiert; 8) Bazin gol! – Chestiune de loc; 9) Potrivit pe culoare – Bombå pe zgurå; 10) Au a¿teptåri deplasate.

1 2 3 4 5

3 - 6 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Elevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice.

25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

Solu¡ia careului din Nr. 24/2023 ORIZONTAL: TRIOR - ABAC; AISBERG - RL; L - TINERICA; APOD - GORUN; SOVIN - EST; PIRUETA - A; CUTIT - ALIN; ALO - RARIRI; MARMITA - IR; PRIETENOSI.

Arin DORNEANU

CAREUL AGRICOL 1

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule noutå¡i ¿i pentru cei din culturå mare.

fåinå, suc de ro¿ii etc. Suma totalå cheltuitå pentru achizi¡ionarea ingredientelor pentru clasica pizza Margherita, cea mai simplå, a crescut cu 18,4% în luna mai a acestui an, comparativ cu luna mai a anului trecut. Ziari¿tii de la Bloomberg nu fac calcule ca în pia¡å, ci se bazeazå pe datele furnizate de Institutul italian de Statisticå ¿i Ministerul Economiei de la Roma. Comparativ, costul cumpårårii unei pizza preparate a crescut cu doar 7,7% pe an, ceea ce face ca luatul mesei în ora¿ så fie o op¡iune mai atractivå decât gåtitul acaså. Indicele Pizza Margherita, calculat de Bloomberg, continua så înregistreze un avans cu mult peste indicele general al infla¡iei, care luna trecutå s-a situat la 8%. Cu toate acestea, ritmul de cre¿tere a pre¡urilor s-a mai calmat comparativ cu luna aprilie ¿i este cu mult sub vârful de peste 30% atins în luna noiembrie a anului trecut.

7 8 9

VERTICAL: 1) Pene mari care împiedicå mersul – Se aruncå la ri¿cå; 2) Nedori¡i pe corp – Acoperite de ghiocei; 3) Conduså spre ie¿ire – Dar... al vorbirii! 4) Povestea zeilor – Mod de a se plânge; 5) A formula inten¡iile rele; 6) Luat de la început! – Lungå vreme – Pieså jucatå lângå un turn; 7) A trimite în eter – A umbla cu învârteli; 8) Protejat în luptå; 9) Titlu de noble¡e; 10) Rad tot de pe maså. Profitul Agricol 25/2023

Profitul Agricol nr. 25, din 2023

Articles inside

Cu ochii’n 13-14

Milos [i ursul milog

Un program de sus]inere a instal\rii de centrale pe pele]i

Un utilaj pentru furaje de calitate

Utilaj de pr\[it care “vede” nuan]e de albastru, verde [i ro[u

Kuhn Performer - garan]ia unui pat germinativ de calitate

Tratamente de precizie cu Amazone UX Super

MA{INI & UTILAJE Kubota L1-522, robust [i durabil

Ordin ANSVSA> F\r\ vaci tuberculoase în ferme!

Scump mai este porcul nostru

Ion }ibireac - Trebuie s\ facem testul ADN pentru berbeci

Nicolae {erban vrea s\ ajung\ la 5.000 de vaci de Angus

CRE{TEREA ANIMALELOR Smithfield eutanasiaz\ înc\ 50.000 de porci

12 tone de grâu la hectar

Lupta pentru p\strarea apei în sol

Importan]a certificatelor de carbon

Corteva deschide un centru de cercetare pentru genetic\ [i protec]ia plantelor

Comisia autorizeaz\ importul a trei hibrizi de porumb OMG

Sunt posibile pierderi de produc]ie în România [i alte state UE

Chiar dac\ a plouat, seceta persist\

Pre]uri [i pie]e 671 milioane tone de semin]e oleaginoase

Soia

Pre]uri [i Pie]e

Bani pentru Bulgaria [i Croa]ia

Eurodeputa]ii cer autonomie alimentar\

La Bruxelles se a[teapt\ raportul privind proteinele vegetale

100 de milioane de euro pentru ]\rile afectate de grâul ucrainean

Fran]a caut\ s\ reduc\ pre]ul la alimente

De ce este important pentru China acordul din Marea Neagr\?

o aplica]ie pentru mobil

Creditul agricol va prinde aripi

PNS-ul va fi modificat [i se vor restructura cheltuielile

Acordul Consiliului UE pentru refacerea habitatelor

Ce schimb\ri va face Florin Barbu Arenda pe 7 ani, contestat\ la CCR

S|PT|MÂNII

Un secretar de stat pentru lini¿tea partidelor de la putere