CULTURI VEGETALE
Pentru Silviu Mihai, irigatul rapi]ei este cea mai profitabil\ tehnologie Silviu Mihai este un fermier cu experien¡å de 17 ani în agriculturå, ultimii ¿apte la cârma societå¡ii Silcomar 2000, din Iazu - Ialomi¡a, preluatå de la tatål såu. Lucreazå 1.500 ha, dintre care aproape 500 proprietate. Silviu Mihai>
S
eamånå în fiecare an 300 ha de rapi¡å. Anul acesta a reu¿it så irige doar 85 de ha din acestea, pe restul suprafe¡ei neavând încå amenajårile ¿i dotårile necesare. Rapi¡a pe care nu o irigå o seamånå, de regulå, în a doua jumåtate a lunii august, dupå ce plouå ¿i în sol este suficientå umiditate pentru råsårire. Rapi¡a irigatå o seamånå mai târziu, între 10-15 septembrie, ¿i îi aplicå o udare de 25 l/mp. “Dacå pleacå bine în vegeta¡ie, nu va avea nevoie de multe alte investi¡ii în toamnå. Nici nu e necesarå mai multå apå, fiindcå se dezvoltå prea mult ¿i atunci trebuie stopatå”. Primåvara a mai irigat o datå, înså a dat doar 15 l/mp. Ar fi irigat mai “sånåtos”, dar a avut alte prioritå¡i, irigarea porumbului pentru råsårire. Cu toate acestea, a scos pe cele 85 de ha irigate o produc¡ie medie de 4 t/ha, în vreme ce pe restul suprafe¡ei, de 215 ha, media a fost de 2 t/ha. A¿adar, 40 de litri de apå/mp da¡i la momentul oportun au dublat produc¡ia de rapi¡å. Cu o medie de peste 2,5 t/ha, valorificând produc¡ia cu 1.800 de lei/t, ¿i-a recuperat investi¡iile de 4.000 de lei/ha la neirigat, respectiv 4.300-4.500 de lei la irigat ¿i a råmas chiar cu un infim profit. Înså asta a fost în condi¡iile acesProfitul Agricol 29/2020
Rapi]a este cea mai profitabil\ cultur\ la irigat. La o produc]ie de 4 t/ha, este mai profitabil\ decât 10 t de porumb boabe.
tui an, foarte secetos. În condi¡iile unui an “normal”, ob¡ine 4 t/ha la neirigat ¿i 4,5-5 t/ha la irigat. A¿adar, iriga¡iile se justificå ¿i atunci când aportul hidric natural este aparent suficient. Iar cheia surplusului de produc¡ie este, în opinia lui Silviu Mihai, norma de apå la råsårire. Acei 25 de litri aplica¡i imediat dupå însåmân¡are. De regulå, folose¿te hibrizi semitardivi la irigat, iar la neirigat semitimpurii. Înså anul acesta, din întâmplare spune el, a folosit tot un hibrid semitimpuriu ¿i la irigat - Umberto, de la KWS. În afarå de epoca de semånat ¿i de hibrizii diferi¡i, nu existå diferen¡e de tehnologie între rapi¡a la irigat ¿i cea la neirigat. Iar solul are acelea¿i caracteristici pe cele 300 ha. Aplicå o fertilizare de bazå - 200 de kg de 18-46-0/ha. Semin¡ele le seamånå fårå så aplice vreun tratament. Înså primåvara aplicå câte douå tratamente cu insecticide sistemice ¿i fungicide de top. Iar pentru nutri¡ie folose¿te 200 de kg de uree ¿i 100-150 de kg de Amosulf de la CICH. “Au îngrå¿åminte mai scumpe, dar sunt foarte mul¡umit de productivitatea lor”. Anul acesta, Silviu Mihai a irigat/irigå 40% din suprafa¡a fermei. De la anul,
în urma unor investi¡ii nu foarte mari din partea sa, va cre¿te suprafa¡a la 60%, în urma reabilitårii unei sta¡ii de repompare din zonå, prin fondurile europene de care beneficiazå OUAI. În afarå de rapi¡å, a irigat 70 de ha de loturi semincere de grâu, unde a ob¡inut o produc¡ie medie de 8,4 t/ha. În schimb, pe restul suprafe¡ei cu grâu media a fost de doar 2 t/ha. Mai irigå cu pivo¡i o bunå parte a suprafe¡ei cu porumb, unde conteazå pe produc¡ii de peste 12 t/ha. Mai irigå cu 4 tamburi ¿i o aripå de ploaie o solå de 70 de ha unde cultivå soia (în rota¡ie cu porumb) ¿i se a¿teaptå, ca de obicei, la o produc¡ie medie de 4,5 t/ha. Chiar dacå se aflå într-o posturå fericitå în compara¡ie cu majoritatea colegilor såi din regiune, Silviu Mihai a stopat orice investi¡ii în afara celor în iriga¡ii ¿i a negociat cu båncile amânarea ratelor. De la stat nu a¿teaptå mare lucru. Nu se bazeazå nici måcar pe banii promi¿i pentru despågubiri. “Dacå statul va continua så-mi asigure apa fårå costuri, nu mai am nevoie de nimic”.
Robert VERESS 25
