Profitul Agricol nr. 30, din 5 august 2020

nr. 30 din 5 august 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 30/2020 Redactor - ¿ef

Doza de azot depinde de textura solului ¿i de produc¡ia scontatå dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Doza de azot depinde de textura solului ¿i de produc¡ia planificatå. O idee simplå ¿i conciså, cunoscutå de toatå lumea, este ignoratå complet de Codul de Bune Practici Agricole.

De¿i Directiva Nitra¡i trasa ca obligatorie stabilirea dozei de azot ¿i în func¡ie de tipul de sol, de textura lui, ¿i de produc¡ia planificatå, Codul de Bune Practici Agricole nu ¡ine seama de aceste criterii obligatorii.

O influen¡å nefastå a Codului s-a våzut ¿i în împår¡irea în cele douå grupe, cu sau fårå studiu agrochimic.

Indiferent de metoda aleaså, fermierul nu poate afla care este doza maximå de azot pe care o poate folosi fårå så determine levigarea nitra¡ilor. Dar levigarea depinde de texturå, pantå, fertilitatea solurilor, condi¡ii climatice, volum de precipita¡ii, normå de irigare, cantitatea de azot mineral prezentå la sfâr¿itul iernii, cantitatea de azot mineralizatå din materia organicå, îngrå¿åmintele organice ¿i minerale adåugate etc. etc.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Atunci la ce bun analizele de azot dacå nu sunt fåcute în ianuarie-martie pe adâncimi de pânå la 90 cm? Pentru celelalte macroelemente ¿i microelemente, analizele de sol de pe adâncimea stratului arabil (0-25/30 cm) sunt suficiente.

Dar nu ¿i pentru azot! În cazul opus, adicå fårå analize, un fermier cu sol nisipo-lutos poate folosi aceea¿i cantitate de azot, fårå a produce levigarea, ca vecinul cu sol argilos?

Alegerea produc¡iei scontate este foarte importantå. Cel fårå studiu agrochimic se låmure¿te din propriile încercåri care este doza care îi aduce cel mai mare venit. Fermierul care face analizele va avea ni¿te rezultate pe care nu ¿tie cum så le foloseascå. Are neapårat nevoie de un consultant. Pe care ar trebui så-l plåteascå în func¡ie de mårimea profitului ob¡inut în urma recomandårilor.

Concluzia mea: Bunul-sim¡ este mai util fermierilor ¿i mediului decât versiunile actuale ale Codului de Bune Practici Agricole.

Profitul Agricol 30/2020

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Ma[ini [i utilaje

Crescåtorii de porc ¿i pasåre fac apel la banii Guvernului 7 Sommet de L’elevage, prima expozi¡ie care se deschide în pandemie 8 Numårul mistre¡ilor, prea mare, chiar ¿i dupå modificarea Legii vânåtorii 8

BNR evitå discu¡ia amânårii ratelor la credite Prima promo¡ie de mecanici agricoli Politici agricole mai ecologice?

Tractoare Deutz-Fahr Seria 5 G pentru ferme mici ¿i medii 42 Amazone Precea, pentru un semånat rapid ¿i de precizie 44

Pre]uri [i pie]e

De ce cultura de porumb din Timi¿ a reu¿it så se recupereze total Record în condi¡ii de secetå: peste 8.000 de kg de grâu/ha Trinity SC, solu¡ia Adama pentru erbicidarea de toamnå la påioase

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

12

Culturi vegetale ES Imperio, de la Euralis, a îndeplinit a¿teptårile fermierilor Rezultatele hibrizilor Euralis Spectru foarte larg de combatere 2020, un an al extremelor pentru cooperativa Banat Agro Vest Ce are grâul din Urla¡i cu cel din Noua Zeelandå?

Donau Saat: Recomandare hibrizi de rapi¡å

9 10 10

24 26 28

16 16 17 18 20 21

Marin Nedu, pregåtit så reziste încå unui an de secetå 30 PT275 ¿i PT225 - hibrizii campionilor din vestul ¡årii 32 Diferen¡a dintre porumbul irigat ¿i cel neirigat 34 Adaptarea tehnologiilor la condi¡iile schimbårilor climatice 36

Cre[terea animalelor Re¡eta profitului la Agromec Vidra

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

22

Mai avem nevoie de abatoare?

Pandemia blocheazå fermele Smithfield

39 40

New Holland a lansat gama de combine Crossover Harvesting 46

Informa]ii externe Clariant se extinde în Bulgaria Nigeria: vaci în schimbul Kala¿nikovurilor

49 49

Magazin Vacan¡å în Deltå, la Cormoran Pregåtiri pentru påsåret Doar ciocolata Ritter are voie så fie påtratå

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Cresc\torii de porc [i pas\re fac apel la banii Guvernului Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc (APCPR) ¿i Uniunea Crescåtorilor de Påsåri (UCPR) au transmis public o scrisoare comunå, în care solicitå alocarea de urgen¡å a fondurilor necesare implementårii actelor normative de sprijin.

APCPR solicitå alocarea fondurilor pentru aplicarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de sus¡inere a crescåtorilor de suine pentru activitatea de reproduc¡ie; asigurarea unui ajutor de stat fermelor de cre¿tere ¿i îngrå¿are, pentru a produce la capacitate maximå, ¿i sprijinirea asocia¡iilor profesionale prin crearea unui cadru legislativ predictibil.

“

Uniunea Crescåtorilor de Påsåri solicitå acordarea de sprijin pentru subven¡ionarea depozitårii produselor avicole, ajutor pentru fermierii care nu pot popula din cauza reducerii pie¡ei ¿i ajutor pentru dezvoltarea fermelor de reproduc¡ie - incuba¡ie - cre¿tere. “În ceea ce prive¿te sectorul avicol, produc¡ia este încå insuficientå, valoarea importurilor este uria¿å, iar produc¡ia de ouå pentru consum este subdezvoltatå. În timp ce fermierii vând la poarta fermei cu cele mai mici pre¡uri din UE, sub valoarea costurilor de produc¡ie, ¿i acumuleazå stocuri mari, comer¡ul intracomunitar cu carne de pasåre ¿i ouå de consum, la pre¡uri de dumping, continuå, accentuând ¿i mai mult situa¡ia grea a sectorului avicol.

Pe fondul pandemiei de COVID-19, efectivele de påsåri din România s-au redus cu circa 20% pânå la jumåtatea anului 2020 ¿i, dacå circula¡ia materialului biologic avicol va fi din nou restric¡ionatå în UE, produc¡ia poate scådea chiar ¿i cu 40%”.

Suntem într-o situa¡ie extrem de dificilå din punct de vedere financiar ¿i epidemiologic, iar un sprijin real din partea Guvernului este reprezentat doar de alocarea sumelor prevåzute de cadrul legislativ în vigoare”, scrie în apelul adresat de cele douå organiza¡ii prim-ministrului Ludovic Orban ¿i ministrului agriculturii, Adrian Oros.

Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc aminte¿te faptul cå în ultimii 3 ani au fost eutanasia¡i 600.000 de porci, ca urmare a apari¡iei pestei porcine africane. 86% dintre ace¿tia erau în ferme comerciale.

“Totodatå, au fost ucise circa 47.000 scroafe din fermele comerciale, ceea ce reprezintå un deficit suplimentar de 2 milioane de purcei pentru îngrå¿are pe care va fi necesar så îi importåm.

Sectorul are nevoie de investi¡ii pentru a putea asigura aprovizionarea cu purcei pentru fermele de îngrå¿are ¿i pentru a produce carne de porc pentru consum.”

Profitul Agricol 30/2020

Andrei DORNEANU

Comisia Europeanå a aprobat despågubirile de secetå Ministrul Adrian Oros a confirmat cå are acceptul Comisiei Europene pentru a plåti despågubiri în cazul secetei la culturile de toamnå. “Proiectul Ordonan¡ei de Urgen¡å a fost elaborat, a fost trimis la Bruxelles. Comisia l-a aprobat, iar acum a¿teptåm rectificarea bugetarå”, a declarat Adrian Oros. ¥n total, sunt 34.647 de fermieri care vor primi bani, pentru 1,2 milioane de hectare. La Ministerul Agriculturii se a¿teaptå ca proiectul de rectificare bugetarå så fie anun¡at în primele zile ale lunii august.

Va fi modificatå Legea Mirosurilor?

Comisia pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor a ini¡iat o serie de modificåri la legea 123/2020, mai cunoscutå ca Legea mirosurilor. Printre modificårile vizate se numårå limitarea atribu¡iilor primarilor, inclusiv în ceea ce prive¿te emiterea autoriza¡iilor de construc¡ii în proximitatea fermelor. Sintagma disconfort olfactiv va fi înlocuitå cu un termen clar, miros, care trebuie cuantificat dupå metode specializate, ¿i nu dupå o pårere subiectivå. ªi, cel mai important, deputa¡ii promit cå primarii nu vor mai putea da autoriza¡ii de construire în apropierea fermelor.

O schimbare în politica agricolå liberalå Aflat în Maramure¿, ministrul Adrian Oros a vorbit, pe scurt, ce-i drept, despre o nouå orientare a politicii agricole liberale, ¿i anume cå încearcå, prin viitorul Plan Na¡ional Strategic, care se scrie zilele acestea, så schimbe abordarea de la produc¡ie primarå la produc¡ie integratå.

A fost stimulatå produc¡ia primarå, ¿i mai pu¡in integrarea produc¡iei, a declarat ministrul, care ar dori så avantajeze cumva fermele care fac ¿i procesare în fa¡a celor care produc doar materie primå. “Pentru cå noi exportåm boabe ¿i animale vii ¿i importåm hranå procesatå cu valoarea adåugatå.”

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Rapool: totul despre rapi¡å Rapool a realizat un nou instrument virtual în acest sezon: rapool-rapsfenster.de. Este deocamdatå doar pentru cunoscåtorii limbii germane, care prin el au acces la tehnologiile de produc¡ie din acest an, ¿i aduce informa¡ii despre hibrizii la care lucreazå cercetåtorii companiei, dar abordeazå ¿i subiecte specifice precum tratamentul semin¡ei, toleran¡a la secetå ¿i eficien¡a în utilizarea azotului. Spre exemplu, eficien¡a utilizårii azotului a crescut semnificativ în ultimii 45 de ani. Cantitatea necesarå de azot pentru o tonå de recoltå a scåzut cu 45%.

KWS, facilitå¡i în campania de rapi¡å Compania a ales pentru campania de toamnå de rapi¡å så nu acorde vouchere sau asiguråri. În limita unui interval de timp ¿i a stocului disponibil, fermierii au înså posibilitatea accesårii programului de loialitate, care suplimenteazå în unitå¡i (saci) cantitå¡iile trecute pe nota de comandå.

“Garantåm returul de 100% dacå fermierul va decide så nu semene. Decizia de a-¿i asigura cultura trebuie så apar¡inå acestuia. Am luat în calcul cei 10-15 euro/ha pe care i-ar cheltui fermierul cu asigurarea ¿i am creat acest pachet de loialitate, stimulându-l så cultive, dar så î¿i asigure cultura cu cine dore¿te”, detaliazå Tomel Petrache, Director Marketing KWS. ¥ncå o pia¡å online Doi studen¡i români au lansat o platformå, AgriHub. Vor så conecteze în mediul online consumatorii cu micii producåtori locali. Noi am observat romgleza folositå, acel amestec de englezå ¿i românå, atât de des auzitå în spa¡iul urban. De exemplu, Grådina lu’ Mamaie vinde twisted boxuri de legume, nu lådi¡e cu ro¿ii, castrave¡i, dovlecei, ceapå verde.

Puteau så le spunå române¿te, dar probabil ei cred cå ro¿iile au gust mai bun în englezå.

8

Sommet de L’elevage, prima expozi]ie care se deschide în pandemie ¥n fiecare an, în octombrie, în Fran¡a se ¡ine Sommet de L'elevage, una dintre cele mai mari expozi¡ii de zootehnie din Europa. Din cauza pandemiei, anul acesta au anun¡at cå nu se va mai organiza.

Dar, dupå ce pandemia a luat o turnurå bunå (cel pu¡in în Fran¡a), zilele trecute Sommet a anun¡at cå î¿i va deschide totu¿i por¡ile, de pe 7 pânå pe 9 octombrie.

Pentru ca un astfel de eveniment la care vin 100.000 de oameni så nu fie un focar de Covid-19, a fost pus la punct un plan sanitar strict, cu reguli privind dezinfectarea spa¡iilor, distribu¡ia de geluri

dezinfectante ¿i purtarea må¿tii de cåtre expozan¡i ¿i vizitatori.

Organizatorii expozi¡iei spun cå au depå¿it 90% din cererea de spa¡ii pe care o aveau anul trecut în august. S-au înscris 1.380 de expozan¡i, care acoperå 78.733 mp. Este totu¿i prima expozi¡ie care se deschide în pandemie.

Robert VERESS

Num\rul mistre]ilor r\mâne prea mare chiar [i dup\ modificarea Legii vân\torii Modificarea Legii vânåtorii nu a produs efectele a¿teptate de agricultori cu privire la numårul mistre¡ilor, care în continuare råmâne foarte mare, a declarat vineri, într-o conferin¡å de preså la Baia Mare, ministrul agriculturii Adrian Oros.

“Legea vânåtorii a fost schimbatå, nu atât cât mi-a¿ fi dorit eu, ca ministru al Agriculturii.

Ca medic veterinar sunt con¿tient cå numårul mistre¡ilor este încå prea mare, cå ace¿ti mistre¡i, pe lângå faptul cå ei contribuie la råspândirea pestei porcine africane, sunt un rezervor de virus mai degrabå decât un vector, pentru cå principalul vector este samsarul.

Acest lucru s-a observat foarte u¿or în perioada de urgen¡å, când a fost restric¡ionatå circula¡ia oamenilor ¿i când

numårul de focare (de PPA, n. red.) a scåzut brusc. Mistre¡ul este un factor pentru pesta porcinå africanå, dar el produce pagube foarte mari ¿i fer mierilor în produc¡ia vegetalå.

Am fåcut deseori apel la proprietarii fondurilor de vânåtoare pentru cå legea nu-i poate obliga så vâneze mai mult decât cota pe care o au, dar trebuie så fie ¿i o dorin¡å a lor ¿i o responsabilitate a celor care gestioneazå aceste fonduri de vânåtoare.

Ei trebuie så se gândeascå la faptul cå aceste fonduri de vânåtoare, sigur, sunt fåcute ca så fie gestionate ¿i ei så aibå profit, dar în cazuri extreme trebuie så ac¡ioneze ¿i ei. Or acest lucru nu-l fac ¿i o så continui så pun presiune pe ace¿ti proprietari ai fondurilor de vânåtoare”, a declarat ministrul.

Profitul Agricol 30/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

BNR evit\ discu]ia amân\rii ratelor la credite A trecut o lunå de la întâlnirea dintre liderii Alian¡ei pentru Agriculturå (APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV) ¿i premierul Ludovic Orban, când s-a convenit asupra unei discu¡ii mai aprofundate despre amânarea ratelor pentru creditele fermierilor.

De atunci, agricultorii ¿i båncile s-au întâlnit de trei ori. Primele douå întâlniri au fost catalogate de liderii agricultorilor drept e¿ecuri de-a dreptul.

Pentru simplul fapt cå nu s-a prezentat nimeni nici din partea Asocia¡iei Române a Båncilor, nici din partea Båncii Na¡ionale.

Luni, pe 27 iulie, a fost întâlnire, la sediul Ministerului de Finan¡e. ªi atunci trebuiau så vinå liderii Asocia¡iei Române a Båncilor, alåturi de conducerea BNR. A fost prezentå doar Ramona Ivan, directoarea unei direc¡ii din CEC, o persoanå din e¿alonul doi, fårå for¡å de decizie.

Ministerul de Finan¡e trimisese invita¡iile cåtre conducerile ARB (la nivel de pre¿edinte) ¿i BNR (la nivel de viceguvernator). Reiese destul de limpede dezinteresul sectorului bancar fa¡å de dolean¡ele fermierilor.

Måcar din partea Ministerului de Finan¡e a participat secretarul de stat Sebastian Burduja, împreunå cu douå directoare, de la Trezorerie ¿i de la Datorie Publicå. ªi din partea Ministerului Agriculturii a fost secretarul de stat George Scarlat.

Cristina Cionga, care a reprezentat APPR, sus¡ine cå, totu¿i, întâlnirea a fost un prim pas în direc¡ia bunå, Ramona Ivan oferind unele informa¡ii noi pentru reprezentan¡ii fermierilor.

Profitul Agricol 30/2020

Despre reprezentan¡ii Finan¡elor, Cionga crede cå ar fi deschi¿i, cå în¡eleg cå nu e bine så închidå fermierii por¡ile. Pe de altå parte, Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, considerå cå guvernan¡ii tergiverseazå solu¡ionarea problemei ¿i cå ar fi nevoie de o nouå întrevedere cu premierul Ludovic Orban.

“Reticen]a pare s\ fie la BNR. B\ncile par interesate, cel pu]in dup\ cum se comport\ personalul lor din structurile teritoriale. La urma urmelor, ar fi o prevedere care le-ar permite s\ câ[tige mai mul]i bani, pe acelea[i solduri. Din p\cate, Finan]ele au cam pasat problema pe umerii secretarului de stat George Scarlat, care are bun\voin]\, dar nu are influen]a Finan]elor. Dac\ problema nu este tran[at\ rapid, exist\ pericolul ca, în disperare de cauz\, fermierii s\ cad\ în capcana IFNurilor. {i va pierde toat\ lumea, în afara de IFN-uri”.

Alian¡a pentru Agriculturå lucreazå acum la o notå de fundamentare pentru o ordonan¡å de urgen¡å, care så permitå amânarea ratelor pentru fermierii afecta¡i de secetå, pe lângå pandemie, pe structura OUG 37/2020, prin care s-a creat posibilitatea amânårii ratelor la credite pentru firmele din alte sectoare economice afectate de pandemie. ªi sperå ca textul ordonan¡ei så fie discutat ¿i convenit luni, 3 august, când la întâlnirea de la Ministerul de Finan¡e ar urma så se prezinte, în fine, deciden¡i din ARB ¿i BNR.

Robert VERESS

Cât grâu se va recolta anul acesta?

Ministerul Agriculturii a anun¡at cå, socotind datele transmise de Direc¡iile Agricole Jude¡ene, estimeazå o produc¡ie de grâu de 5,4 milioane de tone. Maxim 6 milioane, a plusat ministrul. Agerpres, care a solicitat informa¡ia, o comparå cu estimarea USDA referitoare la România: în 2020 vom avea o produc¡ie de 7,42 milioane tone de grâu.

Schemå de creditare ¿i garantare pentru morari Ziari¿tii ¿tiu una ¿i bunå, så îl întrebe pe ministrul agriculturii dacå vom avea pâine la iarnå. Iar ministrul trebuie så råspundå cât mai convingåtor cå da. Zilele trecute, Adrian Oros ¿i-a întårit afirma¡ia cu argumentul cå la Ministerul Agriculturii a fost puså la punct o schemå de garantare ¿i creditare pentru industria de morårit ¿i panifica¡ie, ca aceasta så se aprovizioneze din timp cu 2,2 milioane tone de grâu, cu garan¡ii guvernamentale. “Anul acesta ne-am asigurat cå vom avea rezerve suficiente de grâu, creditând ¿i garantând industria moråritului”, a declarat ministrul.

Despågubirile, sub semnul întrebårii?

Un zvon stråbate în ¿oaptå holurile ministerului. Guvernul nu are bani pentru a acorda despågubiri ¿i la culturile de primåvarå. Secretarul de stat Emil Dumitru råspunde cå nimeni din minister nu a promis vreodatå despågubiri pentru culturile de primåvarå.

Comisiile care lucreazå pentru constatarea pagubelor îndeplinesc doar o formalitate, necesarå ca fermierii så î¿i poatå deduce cheltuielile efectuate cu culturile de primåvarå.

Al¡ii bagå bå¡ul prin gard, cå nici despågubirile pentru culturile de toamnå nu sunt tocmai o certitudine. Acordul de la Bruxelles cu care se laudå ministrul este doar o solicitare de clarificåri tehnice. Sigur, pot fi de formå, nu de fond. Asta înseamnå cå Ministerul Agriculturii mai trebuie så råspundå la o rundå de întrebåri.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Prima promo]ie de mecanici agricoli Prima promo¡ie de mecanici agricoli care au studiat timp de trei ani, în sistem dual, la Colegiul Viaceslav Harnaj din Bucure¿ti, a absolvit la sfâr¿itul lunii iulie.

Cei mai mul¡i sunt deja angaja¡i la dealerii de ma¿ini ¿i utilaje agricole, iar câ¡iva vor lucra ca mecanici agricoli în ferme.

La succes au pus umårul to¡i

demararea acestui proiect de

dealerii mari de utilaje, Agri-Alian¡a, AgroConcept, IPSO Agriculturå, NHR Agropartners, Titan Machinery, Farm Tech etc.

Mihai Iva¿cu, din partea Asocia¡iei Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole (APIMAR), spunea cå, acum trei ani, prima claså de mecanici agricoli a fost gânditå så func¡ioneze cu 18 elevi, dar s-au înscris 42, astfel cå primul an a pornit cu 2

clase de mecanici agricoli. În timp, unii au mai renun¡at.

“Am avut inclusiv douå fete înscrise, care apoi au renun¡at ¿i au ales alt domeniu. Au mai renun¡at ¿i unii båie¡i, astfel cå, acum, la încheierea cursurilor, dupå 3 ani, din 42 au absolvit 29.”

APIMAR a avut câteva cerin¡e: elevii så nu aibå absen¡e nemotivate ¿i så ob¡inå note de cel pu¡in 6 la materiile generale, respectiv 7 la cele de specialitate. Cei care nu s-au conformat au renun¡at. ¥nfiin¡area ¿colii de mecanici

agricoli în sistem dual a fost un proiect al Monikåi Puiu, care a condus NHR Agropartners. Ea a båtut la u¿ile ministerelor ¿i institu¡iilor publice, pentru ca proiectul så demareze.

Cât prive¿te viitorul, în anul 3 vor intra 18 elevi, în anul 2 vor studia 14 elevi ¿i deja s-au înscris 16 elevi pentru a urma cursurile anului 1 de studiu de mecanicå agricolå în sistem dual la Viaceslav Harnaj.

Arpad DOBRE

Politici agricole mai ecologice?

Ministerul Agriculturii dore¿te construirea unei pie¡e pentru sectorul ecologic, iar în aceastå perioadå se creeazå premisele ca ea så fie configuratå, a declarat subsecretarul de stat Avram Fi¡iu. Alte detalii despre ce înseamnå aceasta, comunicatele oficiale ale ministerului nu au avut de oferit.

Ideea unor pie¡e dedicate producåtorilor ecologici a fost puså pe tapet în cadrul unei întâlniri a oficialilor din minister cu reprezentan¡ii organismelor de inspec¡ie ¿i certificare din agricultura ecologicå.

Dezbaterea a vizat analiza problemelor identificate în sistemul de agri10

culturå ecologicå în ceea ce prive¿te înregistrarea, inspec¡ia ¿i certificarea operatorilor din flora spontanå, solu¡ii pentru îmbunåtå¡irea ¿i evaluarea stadiului sistemului informatic intregrat pentru agriculturå ecologicå. În cadrul discu¡iilor, Avram Fi¡iu a subliniat cå, în cele douå strategii ale Uniunii Europene, Farm to fork (De la fermå la consumator) ¿i Biodiversitatea, scrie clar cå, pânå în 2030, 25% din terenurile agricole din Europa trebuie så devinå ecologice, astfel încât este necesarå regândirea agriculturii ¿i eficientizarea mecanismelor de control la nivelul operatorilor colectori.

Totodatå, conducerea MADR a evi-

den¡iat necesitatea atragerii unui numår cât mai mare de operatori din flora spontanå spre agricultura ecologicå ¿i a exprimat cerin¡a de a produce valoare adåugatå în domeniul agriculturii ecologice, un sector ce va beneficia de o aten¡ie sporitå în noile politici agricole ale Uniunii Europene. În acest context, se dore¿te îmbunåtå¡irea legisla¡iei în vigoare în vederea simplificårii activitå¡ii operatorilor din sistem ¿i atribuirea unui nivel crescut de responsabilitate OIC-urilor printr-un sistem de control mai riguros.

Andrei DORNEANU Profitul Agricol 30/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cago FOB-Golful Mexic a închis la 233 dolari/tonå (955). Nu s-a înregistrat nici o schimbare fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 20 iulie.

Grâu România FOB Constan¡a 187 euro/t (+ 2 euro/t) 898 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020.

Dupå cre¿terea constantå din perioada 6 - 17 iulie 2020, în såptåmâna 20 - 24.07 pre¡ul grâului nu a suferit modificåri semnificative.

SUA: pre¡ul grâului la Chi£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Aug Sept Oct

20.07 117 115 115

21.07 119 117 117

22.07 121 119 119

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Dec Mar

20.07 191 193 195

21.07 193 195 197

23.07 120 117 117

24.07 119 115 115 $/t

22.07 23.07 24.07 194 193 192 196 195 193 198 197 195

România FOB Constan¡a 181 euro/t (- 2) 869 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 24 iulie 2020, a fost de

Sept Dec Mar

20.07 130 133 139

20.07 Bordeaux 161 Pallice 159 Rhin 165 Bordeaux FOB 163 Pontivy 175

12

$/t

21.07 22.07 23.07 24.07 129 127 125 123 131 130 129 127 137 135 133 131

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 239 dolari/tonå (980 lei).

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 20.07 Rouen 183 Dunquerque 183 Pallice 183 Creil FOB 179 Moselle FOB 181 Rouen FOB 181

21.07 22.07 185 187 185 187 185 187 181 183 183 185 183 185

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept Oct

20.07 239 237 243

21.07 241 239 245

22.07 244 245 247

euro/t

21.07 22.07 23.07 24.07 163 164 163 161 161 163 161 159 167 169 167 165 165 167 165 163 177 179 177 175

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 183 euro/tonå (878 lei), acela¿i cu care s-au deschis licita¡iile în 20 iulie.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în august 2020, a fost de 175 dolari/t (717 lei).

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

23.07 241 243 245

24.07 183 183 183 179 181 181 $/t 24.07 239 240 241

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 173 dolari/tonå (709 lei), mai pu¡in cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n perioada 20 - 24 iulie, pre¡ul porumbului din UE a scåzut.

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 163 euro/tonå (782 lei), în scådere cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna anterioarå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 175 euro/tonå (840 lei) ¿i råmâne cel mai Pre¡uri - FOB, porturi Argentina August Sept

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 183 euro/tonå (878 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2020 este de 179 dolari/t (734 lei).

euro/t 23.07 185 185 185 181 183 183

150 dolari/tonå (615 lei), cu 1 dolar/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Principalele destina¡ii ale exportului: China 103.770 tone, Japonia 102.170 tone, Taiwan 97.770 tone, Mexic 85.570 tone ¿i Filipine 73.070 tone.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 181 euro/tonå (869 lei).

€ - 4,8 lei $ - 4,1 lei

competitiv pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 159 euro/tonå (763 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 165 euro/tonå (792 lei), acela¿i cu pre¡ul de deschidere.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 151 dolari/tonå (619 lei).

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 151 153 154 153 151 153 154 155 154 153

Profitul Agricol 30/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n ultima såptåmânå pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate pe bursele mondiale a continuat så creascå.

Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 375 dolari/tonå (1.537 lei), cu 10 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 iulie.

Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 20.07 329 327 329

Aug Sept Nov

21.07 330 329 330

$/t 22.07 329 327 329

23.07 333 330 331

24.07 335 331 333

România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie:

20.07 Rouen 170 Dunquerque 171 Moselle 170 Pontivy 173 Orz bere: Creil** 179 Moselle** 181

21.07 173 174 174 175

22.07 174 175 175 177

euro/t 23.07 169 167 173 175

24.07 163 163 171 173

183 185 177 174 185 187 179 173

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 20 - 24 iulie 2020, a fost de 179 dolari/tonå (734 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI 20 - 24.07.2020

Principalele destina¡ii: Chi-

14

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 329 dolari/tonå (1.350 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 327 dolari/tonå (1.341 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Aug Sept Nov

20.07 657 661 625

$/t

21.07 22.07 23.07 659 663 669 665 667 671 627 669 679

24.07 671 677 685

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 163 euro/tonå (782 lei).

A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 iulie.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

na 277.770 tone, Indonezia 97.150 tone, Pakistan 77.770 tone, Tunis 77.170 tone ¿i Mexic cu 73.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 173 euro/tonå (830 lei).

A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 20 iulie.

Argentina: pentru livrare în august 2020, pre¡ul orzului furajer este 179 dolari/t (734 lei).

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. na 69.770 tone ¿i Taiwan 11.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Oct Dec

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 179 181 183 181 179 181 183 185 183 181

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Aug Sept

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 319 317 315 325 327 320 319 317 327 331

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 357 euro/tonå (1.714 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 20 iulie, a fost de 363 dolari/tonå (1.488 lei), în Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 355 357 359 361 363

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei ¿i-a men¡inut tendin¡a de cre¿tere la bursele din Fran¡a.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 377 euro/tonå (1.810 lei), cu 14 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 iulie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

20.07 Rouen 351 Dunquerque 350 Moselle 363

24.07 365 369 377

21.07 355 353 365

22.07 357 355 367

23.07 359 357 369

cre¿tere cu 8 dolari/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august, este de 337 dolari/tonå (1.382 lei).

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna august 2020, a fost de 341 dolari/t (1.398 lei).

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 Dieppe 349 350 353 354 357

de 365 euro/tonå (1.752 lei), mai mare cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 369 euro/tonå (1.771 lei). A înregistrat o cre¿tere de 19 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Ian Mar

20.07 357 363 367

21.07 359 365 369

22.07 361 367 370

23.07 365 369 373

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

233 dolari/t

=

150 dolari/t

-1

375 dolari/t

+ 10

$/t

20.07 21.07 22.07 23.07 24.07 August 321 323 324 327 329 Sept 323 325 327 330 333

179 dolari/t

$/t 24.07 367 371 375

=

Profitul Agricol 30/2020

CULTURI

VEGETALE ES Imperio, de la Euralis, a îndeplinit a[tept\rile fermierilor Stelian Cainamisir (ferma Nico Cris, din Orbeasca, jud. Teleorman) a cultivat hibridul de rapi¡å ES Imperio, de la Euralis, pe 350 ha din cele 440 ha alocate culturii.

A fost o alegere bunå. Chiar înainte de recoltat spunea cå o produc¡ie de peste 4 tone la hectar i-ar asigura o profitabilitate bunå. Media ob¡inutå a fost de 4.200 kg/ha.

“Rapi¡a este din ce în ce mai dificil de cultivat din cauza secetei de la momentul pregåtirii terenului ¿i al semånatului”, spune Cainamisir.

A ales hibridul ES Imperio atât datoritå ofertei comerciale ob¡inutå de la Euralis, cât ¿i a sistemului de asigurare oferit pentru situa¡ia în care rapi¡a nu rå-

sare sau nu are densitate acceptabilå.

“Din fericire, am avut o densitate bunå. În iarnå plantele au intrat bine conturate, viguroase. Iarna nu a fost foarte geroaså, iar în primåvarå au fost 45-50 pl/mp”, remarcå fermierul Stelian Cainamisir .

Pregåtirea patului germinativ a fost efectuatå în condi¡ii grele din cauza secetei. Cultura a fost înfiin¡atå în perioada 5-15 septembrie, iar ploaia a venit abia în prima decadå a lunii octombrie, 40 l/mp. A fost aplicat un biostimulator pentru a ajuta plantele så intre în iarnå pregåtite.

Fertilizarea a fost fåcutå cu 200 kg de complexe Eurocereal. În primåvarå au fost aplicate 250 kg/ha de uree, iar la

sfâr¿it de aprilie a mai aplicat 150 kg/ha de nitrocalcar.

Au fost efectuate trei tratamente fitosanitare. La sfâr¿itul lunii martie a aplicat un fungicid împreunå cu un insecticid de contact ¿i un fertilizant foliar pe bazå de sulf. Al doilea tratament aplicat a fost la jumåtatea lunii aprilie, iar al treilea în prima decadå a lunii mai.

O experien¡å pozitivå cu acela¿i hibrid a avut ¿i Gheorghe Tirpe (ferma Patrol Service din Le¿, jud. Bihor). Ferma face parte dintr-un holding ce cultivå 8.000 ha. În prima zi de recoltat speran¡ele erau pentru o produc¡ie de 3.5004.000 kg/ha.

Rezultatele hibrizilor Euralis în vara 2020 Ferma Iancule¿ti, loc. Iancule¿ti, jude¡ul Satu Mare (irigat)

SCDA Caracal, jude¡ul Olt (irigat) ES CAPELLO 4.003 kg/ha ES IMPERIO 3.749 kg/ha ES ELDORADO 3.650 kg/ha ES BAROCCO 3.407 kg/ha ES DECIBEL CL 3.574 kg/ha

Ferma Toth-Pat Agro, loc. Dolea, jude¡ul Bihor (irigat) ES CAPELLO 5.447 kg/ha ES IMPERIO 5.007 kg/ha ES ELDORADO 4.677 kg/ha ES MOMENTO 4.304 kg/ha 16

Ferma Valkapo, loc. Curtui¿eni, jude¡ul Bihor (irigat) ES DECIBEL CL 3.734 kg/ha ES AQUAREL CL 3.567 kg/ha ES IMPERIO 3.191 kg/ha ES VITO 3.089 kg/ha

ES IMPERIO 4.602 kg/ha ES CAPELLO 4.579 kg/ha ES MOMENTO 4.457 kg ES ELDORADO 4.349 kg/ha ES BAROCCO 4.289 kg/ha ES DECIBEL CL 4.061 kg/ha ES AQUAREL CL 3.794 kg/ha

Loturi APPR, loc. Mircea Vodå, jude¡ul Bråila (irigat) ES CAPELLO 4.375 kg/ha ES IMPERIO 4.275 kg/ha ES MOMENTO 3.375 kg/ha Profitul Agricol 30/2020

CULTURI VEGETALE La final, media s-a ridicat la 3.825 kg/ha, pe o suprafa¡å de 800 ha, jumåtate din cea alocatå.

“Este unul dintre cei mai buni hibrizi vându¡i de firma Euralis, lucru care nea fåcut så-l cultivåm ¿i l-am recomandat ¿i altor fermieri”, spune Tirpe. “Firma ne-a pus la dispozitie ¿i programul de asigurare, dar din fericire în acest an noi nu am fost nevoi¡i så utilizåm acest program”.

Semånatul a fost efectuat pe 26-27 august, în condi¡ii pe care le considerau bune la acea vreme, dar din cauza lipsei umiditå¡ii rapi¡a a început så råsarå abia la începutul lui noiembrie.

Tehnologia utilizatå este una performantå. Terenul a fost foarte bine pregåtit pentru semånat, iar înainte de semånat s-au administrat 300 kg/ha complexe 16:16:16. În primåvarå au fost efectuate alte fertilizåri, inclusiv trei cu îngrå¿åminte foliare. Plantele au reu¿it så intre în iarnå cu 4-8 frunze ¿i s-au prezentat bine la intrarea în primåvarå. “Am avut probleme cu dåunåtorii, dar cu programul nostru tehnologic am reu¿it så ¡inem în frâu atacul acestora. Întreaga cantitate de såmân¡å achizi¡ionatå de la firma Euralis a fost tratatå cu insectofungicid”, mai spune agronomul.

Ferma Prod Magi Impex, loc. ªu¿tra, jude¡ul Timi¿ (irigat) ES ELDORADO 4.984 kg/ha ES MOMENTO 4.534 kg/ha ES CAPELLO 4.499 kg/ha ES BAROCCO 4.248 kg/ha ES AQUAREL CL 4.088 kg/ha ES DECIBEL CL 4.075 kg/ha

SCDA Secuieni, jude¡ul Neam¡ (irigat) ES DECIBEL CL 4.275 kg/ha ES ELDORADO 4.250 kg/ha ES IMPERIO 4.092 kg/ha ES CAPELLO 3.777 kg/ha ES MOMENTO 3.660 kg/ha ES BAROCCO 3.461 kg/ha ES VITO 3.401 kg/ha Profitul Agricol 30/2020

Spectru foarte larg de combatere Cåtålin Vasile Lechin, din ªemlac, jud. Arad, are deja tradi¡ie în utilizarea erbicidului Sultan Top. Îl folose¿te de cinci ani, pe 150 ha, ¿i îl considerå cel mai bun la pre-emergen¡å, cel mai bun împotriva buruienilor cu frunzå latå.

Veronica sp. (doritoare) ¿i Stellaria media (rocoinå) sunt douå buruieni prezente pe terenurile fermierului, combåtute cu succes de erbicid. A încercat ¿i alte produse, dar apreciazå spectrul foarte larg de buruieni combåtute de Sultan Top. “Mi se pare cel mai larg spectru.

Am studiat toate erbicidele. Pânå acum nu are un concurent”, considerå fermierul. Îl aplicå ¿i în mixuri cu insecticide, niciodatå nu combinå înså erbicidele cu tratamentele. Folose¿te 200 l apå/ha.

Pentru combaterea samulastrei utilizeazå Agil. “Dacå rapi¡a este råsåritå ¿i nu este încå frunza formatå, nimeni nu recomandå aplicarea în cotiledoane, pânå nu are formatå o frunzuli¡å. L-am testat ¿i în cotiledoane, mai exact între cotiledoane ¿i

prima frunzå formatå ¿i nu am avut fitotoxicitate. Este foarte important, deoarece de multe ori samulastra råsare mai rapid ca rândurile de rapi¡å ¿i atunci ri¿ti så înfrå¡eascå samulastra. Dacå apucå samulastra så înfrå¡eascå trebuie så aplici Agil ¿i de douå ori.

Cåtlin Lechin este convins de eficacitatea celor douå erbicide ale companiei Adama. Existen¡a buruienilor în culturå nu numai cå poate aduce pierderi ¿i de 25% din produc¡ie, dar afecteazå ¿i calitatea.

“Dacå ai buruianå în ea existå riscul så se încålzeascå. Toatå rapi¡a recoltatå este fårå buruianå, nu am gram de buruianå. Po¡i s-o depozitezi ¿i dacå ai umiditate de 7-10%.

O condi¡ie esen¡ialå pentru o culturå bunå este så fie fårå buruieni.

“Dupå aceea vorbim de îngrå¿åminte ¿i alte pesticide. Dacå nu ai buruianå ¿i ai densitatea cerutå, atunci putem discuta de produc¡ie”, conchide Lechin.

Adrian MIHAI 17

CULTURI VEGETALE

2020, un an al extremelor pentru cooperativa Banat Agro Vest Pentru cooperativa Banat Agro Vest din Timi¿oara, produc¡ia la grâu anul acesta a fost bunå, cum nimeni nu s-a a¿teptat, pentru cå jude¡ul Timi¿ s-a confruntat cu secetå mare ¿i ploi foarte puternice. Directorul tehnic, Marian Horgo¿, a ¿i atras aten¡ia cå asemenea fenomene extreme nu a mai întâlnit în cei 36 de ani de când el face agriculturå.

C

ooperativa Banat Agro Vest are 29 de membri ¿i anul acesta a cultivat 6.000 ha de grâu, 3.000 ha de rapi¡å, 2.000 de ha de porumb ¿i 1.000 ha de floarea-soarelui.

Cooperativa are în componen¡å ferme în tot jude¡ul Timi¿, începând cu Måureni, pânå în Lugoj, Or¡i¿oara, Seceani, Reca¿ sau Peciu.

2020 a fost un an al extremelor. Produc¡iile la grâu au fost cuprinse între 4.000 de kg ¿i 7.500 kg la ha, de¿i grâul s-a confruntat cu cel mai periculos fenomen: seceta, care a început în august 2019 ¿i s-a finalizat în primåvara anului 2020.

Cel mai grav a fost cå au dispårut fra¡ii ¿i a råmas numai planta mamå. În luna iunie, au cåzut ploile extreme care au ¿i provocat inunda¡ii în anumite zone ale jude¡ului. Într-o lunå au fost peste 175 de litri pe metru påtrat, cât aproape au cåzut într-un an. Un alt fenomen cu care s-a confruntat cultura de grâu ¿i care e tot mai pronun¡at an de an a fost atacul mu¿telor.

De doi ani nu au fost ierni în Timi¿, iar viespile ¿i mu¿tele cerealelor au atacat tot mai puternic încå din toamnå, din 18

cauza cå timpul a fost tot mai cald. Au fost probleme ¿i cu o boalå care apare rar: îngenuncherea plantelor din cauza secetei ¿i a nop¡ilor reci.

Horgo¿ a explicat ceea ce trebuie så facå fermierii în aceste condi¡ii.

“O aten¡ie deosebitå va fi acordatå rota¡iei culturilor, fiindcå nu existå tratament la aceastå maladie. Fermierul nu trebuie så mai facå tehnologii cu minimum de lucråri. Unde s-a lucrat bine terenul ¿i s-a acumulat bine apa nu au fost probleme.

Diferen¡a de produc¡ie a fost ¿i de 40%, fa¡å de terenurile unde s-a aplicat minim till. Dintr-o simplå aråturå, apa în solå s-a înmagazinat ¿i s-a gestionat mult mai bine. Anul acesta fiecare detaliu de care am vorbit a avut o importan¡å foarte mare, în ob¡inerea unor produc¡ii bune. Totu¿i, a¿a diferen¡e mari de produc¡ie de la o fermå la alta ¿i de la o zonå la alta rar am întâlnit.

Unde a fost o ploaie mai serioaså de 12 -15 litri imediat s-a sim¡it diferen¡a cu pânå la 2 tone. În aceste condi¡ii, trebuie så recunoa¿tem cå produc¡ia pentru acest an la grâu a fost bunå. ¥n 36 ani de agriculturå nu am på¡it a¿a ceva”.

Probleme din cauza lipsei neonicotinoidelor Pe de altå parte, la mijlocul lunii iulie, culturile de primåvarå - porumbul, floarea-soarelui ¿i soia aratå foarte bine. Fermierii sunt foarte mul¡umi¡i. În perioada 17 - 19 au venit iarå¿i ploile în Timi¿ ¿i totul este salvat. De la 1 iulie pânå în 19 iulie, au cåzut 250 de litri pe metru påtrat pe anumite zone, iar pe altele 150 - 170 de litri. În ceea ce prive¿te valorificarea produc¡iei, de obicei, membrii cooperativei nu vor så vândå grâul în aceastå perioadå. Totu¿i, ei mai dau din rapi¡å, dar numai så î¿i plåteascå inputurile la companii. Cum s-au descurcat cei 29 de fermieri de la Banat Agro Vest fårå neonicotinoide în acest an agricol?

Pentru viermii sârmå la porumb, au utilizat produsul repelent Signal de la Arysta, iar pentru tratamentul la grâu folosesc Australul. De fapt, spre norocul lor, atacul rå¡i¿oarei este mai redus în Câmpia de Vest. În plus, ei fac o rota¡ie bine chibzuitå a culturilor ¿i aplicå tehnologii adecvate, ¿i, pânå acum, rå¡i¿oara nu a fost o mare amenin¡are.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 30/2020

CULTURI VEGETALE

Ce are grâul din Urla]i cu cel din Noua Zeeland\? dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Cu 3 såptåmâni în urmå, Adrian Oprea, un tânår tehnolog de la SC Agronatura GECO din Urla¡i, împreunå cu Octavian Chiri¡oiu ¿i Claudiu Vasile mi-au aråtat câteva parcele semånate cu soiul de grâu Klima, de la RWA. Produc¡iile ob¡inute au variat de la 1.500 kg/ha la 7.300 kg/ha, diferen¡ele fiind date de capacitatea de înmagazinare a apei în sol. Pe brancioguri, produc¡ia a fost, bineîn¡eles, cea mai micå. Înål¡imea plantelor pe unele sole a fost foarte micå, de cca 30 cm.

Spicele, ¿i ele mici, aveau numai câte 7-11 boabe. În marginea solei respective, o fâ¿ie semånatå cu un soi românesc avea plante cu înål¡imea tulpinii dublå, ca ¿i numårul de boabe ¿i produc¡ia.

Soiul Klima are o talie micå, de cca 60 cm. În condi¡iile generalizate de secetå din acest an, produc¡ia de paie la orzul din Regatul Unit a scåzut în unele regiuni cu 30-40%. ªi în parcela respectivå s-a manifestat par¡ial, foarte probabil ,¿i acest fenomen.

O altå posibilå explica¡ie ar putea fi urmåtoarea. Soiurile de grâu din vestul Europei (nu ¿tiu cât de bine se încadreazå înså Klima în aceastå categorie, fiind soi ameliorat pentru centrul Europei) sunt create pentru a valorifica foarte bine lumina zilelor lungi din perioada de vegeta¡ie. În Regatul Unit, produc¡iile mari se ob¡in uneori cu o foarte lungå perioadå de vegeta¡ie, de 340 de zile (semånatul efectuat la mijlocul lui septembrie, iar recoltarea se face la începutul aceleia¿i luni în anul urmåtor). Din acest motiv, 20

soiurile respective sunt dependente de fotoperioadå ¿i î¿i reiau cre¿terea primåvara, când lungimea zilei atinge o anumitå valoare.

Soiurile române¿ti, neavând aceastå oportunitate climaticå de a beneficia de veri lungi ¿i råcoroase, nu sunt dependente de fotoperioadå ¿i î¿i reiau cre¿terea când temperatura o permite. În acest an soiurile române¿ti au fost favorizate de acest fapt, înål¡imea lor având mai pu¡in de suferit, deoarece au crescut mai mult pânå la apari¡ia stresului hidric.

Câteva comentarii despre produc¡iile de grâu ob¡inute în ferme din Noua Zeelandå, Regatul Unit ¿i România.

De ce Noua Zeelandå? Cinci din cele 7 recorduri mondiale de produc¡ie la grâu consemnate de Guinnes Book of Records între 1981 - 14 t/ha (Sco¡ia) 2020 - 17,4 t/ha (Noua Zeelandå) au fost ob¡inute la antipozi.

Noua Zeelandå: 41.411 ha cultivate cu grâu în 2018, cu o medie de 8.960 kg/ha. Media grâului irigat (200-250 mm) este de 12 t/ha.

Regatul Unit: 1,715 milioane ha semånate cu grâu, 7.775 kg/ha produc¡ie medie, cca 600 mm precipita¡ii în zona unde a fost ob¡inutå o produc¡ie de 16,5 t/ha.

Cea mai mare produc¡ie de grâu validatå de Guinnes Book of Records în Regatul Unit a fost de 16,5 t/ha, în douå cazuri, separate de o diferen¡å de numai 20 kg/ha.

La recoltarea parcelelor cu produc¡ii în jur de 15 t/ha, care se ob¡in din ce în ce mai des, atât în Noua Zeelandå, cât ¿i în Regatul Unit, combinele înregistreazå vetre cu produc¡ii de peste 2023 t/ha. Deci se poate ¿i mai mult!

Se pot ob¡ine recorduri ¿i în sistemele minimum tillage, fårå aråturå, folosind ma¿ini pentru semånatul simplificat, cum ar fi Horsch Pronto.

Acelea¿i condi¡ii climatice în Regatul Unit ¿i la antipozi: în jur de 600 mm precipita¡ii, cu primåveri ¿i veri råcoroase. Iatå, a¿adar, cå nu nivelul precipita¡iilor, de¿i este primul motiv invocat când explicåm neputin¡a ecologicå de a ob¡ine recolte mari ide grâu, este factorul care ne limiteazå poten¡ialul de produc¡ie, ci temperaturile din timpul verii, care nu depå¿esc în Noua Zeelandå 30OC. Scurta varå fierbinte este se pare cauza principalå a mai modestelor noastre recolte.

Componentele de produc¡ie Nu am gåsit informa¡ii despre valorile componentelor de produc¡ie în ferma din Noua Zeelandå, cu excep¡ia faptului cå au råsårit 110 plante/mp, folosind 65 kg/ha.

Dar pentru a reu¿i produc¡ii mari pornind de la densitå¡ii mici, trebuie så irige. Dacå irigå, trebuie så måreascå numårul de fungicide aplicate. Pe solele irigate, se aplicå un al patrulea fungicid la douå såptåmâni dupå înflorire, pentru a proteja umplerea boabelor în ultima parte. Ultimele douå fungicide con¡in strobilurine, pentru a prelungi activitatea fotosinteticå (stay green).

Zadarnicele chinuri ale recordurilor ratate Så nu ne închipuim înså cå în Regatul Unit este u¿or de båtut recorduri. În Regatul Unit produc¡ii de peste 15 t/ha s-au ob¡inut cu o cantitate de såmân¡å de 185 kg/ha.

Profitul Agricol 30/2020

CULTURI VEGETALE

Pentru a ob¡ine 800 de spice, trebuie semånat pânå în 20 septembrie, lucru care nu poate fi realizat în toamnele umede. În Anglia nu se manifestå foarte des stresul hidric, dar un surplus de 50-60 mm poate determina apari¡ia unor fra¡i în plus, a cåror densitate, în jur de 900 spice/mp, nu favorizeazå în mod automat produc¡ia. Masa boabelor în spic poate depå¿i 2 g. În Noua Zeelandå rota¡ia este de 6 ani, perioadå în care se aplicå, în func¡ie de caz, amendamente, fosfor ¿i potasiu în doze variabile.

Deoarece azotul rezidual din sol era în cantitå¡i mari, de 100 kg N/ha, la mijlocul toamnei (sfâr¿itul lunii aprilie), nu a fost nevoie de fertilizare de toamnå cu acest element nutritiv. Aproximativ 4050 kg N/ha asimilabil era disponibil în sol primåvara (septembrie).

Doza de 258 kg N/ha a completat cantitatea de azot gåsitå în sol, astfel încât tona de grâu a fost ob¡inutå cu un consum specific de 22 kg N/tonå.

Bineîn¡eles, la acest consum specific, nu poate fi decât grâu furajer.

Superfosfatul l-a aplicat toamna, iar azotul primåvara, în 3 frac¡ii sub formå

de uree. Potasiul a fost aplicat sub formå de sulfat de potasiu, fiind singura solu¡ie tehnologicå pentru ca sulful så fie distribuit uniform pe lå¡imi de 32 m, cu ma¿inile pe care le au la ora actualå.

Aplicarea unor cocteiluri de microelemente a fost fåcutå pe baza analizelor de ¡esut vegetal efectuate de cåtre firma Yara. În România se poate observa uneori cå inputurilor li se acordå o importan¡å mai mare în realizarea produc¡iei, de multe ori fårå a se ¡ine seama de analize.

Doza de azot depinde de textura solului ¿i de produc¡ia planificatå. Solul din Anglia este argilos, de aceea doza a fost mai mare, de 310 -350 kg N/ha, fa¡å de 258 kg N/ha. A fost luat în calcul ¿i azotul rezidual din sol, aflat la adâncimi mai mari decât cea a stratului arabil. La Urla¡i, cu 176 kg N/ha s-au ob¡inut de la 1500 la 7300 kg/ha. Cu observa¡ia cå cei 600 mm de precipita¡ii gåsesc cu greu drumul spre solele societå¡ii, speria¡i de numårul excesiv de rachete antigrindinå.

Donau Saat> Recomandare hibrizi de rapi]\ FREDDY Soi cu poten¡ial de produc¡ie ridicat, toleran¡å excelentå la frângere, plantå cu dezvoltare sånåtoaså pe toatå perioada de vegeta¡ie. Înflore¿te ¿i are o maturitate semitimpurie.

Poten¡ial excelent de produc¡ie, cu un con¡inut ridicat de ulei. Se caracterizeazå printr-un numår mare de ramifica¡ii ¿i densitate mare de silicve. Capacitate foarte bunå de adaptabilitate la diferite condi¡ii de climå ¿i sol. Rezisten¡å la iernare ++ 3; dezvoltare dupå iernare +++ 2; înål¡ime plante - mijlocie 5; rezisten¡a la frângere foarte bunå 2, capacitate de produc¡ie +++ 2; MMB mare, liber de acid erucic, con¡inut foarte mic de glucozinola¡i. Rezisten¡a la boli: Sclerotinia ++ 3, Phoma + 4. Perioada optimå de semånat 15 aug.-15 Profitul Agricol 30/2020

sep., 600-700.000, boabe/ha, adâncime: 2-3 cm. Clasificare/notare ameliorator Evaluare ameliorator 0 slab, sensibil; ++++ - foarte bun, punct forte; 1 - foarte bun, tolerant, productiv; 9 - sensibil, slab.

PANTHEON Semitardiv de genera¡ie nouå, fereastrå foarte largå de semånat datoritå dezvoltårii rapide din toamnå, foarte bunå toleran¡å la boli, în special Phoma, prin prezen¡a genei Rlm 7.

Poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat.

Toleran¡å la ger foarte bunå, reluarea vegeta¡iei în primåvarå tardivå, rezisten¡å foarte bunå la înclinare ¿i frângere, rezisten¡å la scuturare foarte bunå. Înål¡ime medie-înaltå, MMB: 5,56,8 g, ulei 41-43%, con¡inut foarte scåzut de glucozina¡i. Recomandat la

începutul perioadei optime de semånat, 45-55 b.g./mp, adaptat pentru toate zonele de culturå ale rapi¡ei.

PRESIDENT Semitimpuriu, rustic, de mare plasticitate ecologicå, foarte bunå stare fitosanitarå a tulpinei ¿i silicvelor, un bun poten¡ial productiv coroborat cu o bunå toleran¡å fa¡å de ger. Vigorarea dezvoltårii în toamnå - semitimpurie, reluarea vegeta¡iei în primåvarå - semi-timpurie, rezisten¡a la înclinare ¿i frângere - bunå, rezisten¡a la scuturare foarte bunå, toleran¡å fa¡å de Sclerotinia bunå, toleran¡å fa¡å de Phoma - mediebunå. MMB 4-5 g, ulei 40-43%, con¡inut de glucozina¡i foarte scåzut. Recomandat a se semåna în prima jumåtate a epocii, 55-60 b.g/mp, adaptat pentru toate zonele de culturå ale rapi¡ei.

21

CULTURI VEGETALE

Re]eta profitului la Agromec Vidra Neculai Jigåu (74 de ani) ¿i Dan Jigåu (36 de ani), tatå ¿i fiu, administreazå împreunå societatea pe ac¡iuni Agromec, prin care lucreazå 1.300 de hectare la Vidra.

din cauza presiunii dezvoltatorilor imobiliari. Doar 90 ha din suprafa¡a fermei sunt în proprietatea familiei Jigåu.

Cum au ob¡inut anul acesta 6 t/ha la grâu, în condi¡iile unui an în care cultura a beneficiat de un aport hidric de aproximativ 300 de litri/mp pe parcursul vegeta¡iei, mai pu¡in de douå treimi din necesar?

agresivå. Am decis så renun¡åm la nutri¡ia cu azot. Folosim nitrocalcar ¿i uree. Am reglat pH-ul ¿i odatå cu asta am putut så beneficiem de elementele blocate în sol”.

Grâul a fost semånat în perioada 1 20 octombrie. S-au efectuat douå fertilizåri de bazå, una cu DAP ¿i una cu un fertilizant mai scump, de la Timac sau

F

olosesc tehnologii de vârf, pentru a ob¡ine produc¡ii pe måsurå. În condi¡iile acestui an: 6 t/ha la grâu, 8 t/ha la orz, 3,6 t/ha la rapi¡å, culturi neirigate.

Neculai a fost directorul SMA din localitate, a supervizat conversia în Agromec, iar în timp, el ¿i so¡ia au devenit unici ac¡ionari. Dan Jigåu s-a implicat în afacere acum 14 ani, dupå ce a absolvit Politehnica, specializare inginerie în limba englezå, ¿i facultatea de bånci-finan¡e tot în englezå. A primit oferte generoase de la mai multe multina¡ionale, în concordan¡å cu inten¡iile sale ini¡iale, dar finalmente a decis så råmânå în ¡arå, så continue ce a început tatål såu. Iar dacå tot a fåcut-o, a devenit un fermier priceput, cu cuno¿tin¡e polivalente, con¿tient cå pentru a avea succes trebuie så ¿tie nu doar agronomie, ci ¿i economie, finan¡e, drept, chimie, mecanicå.

Caz rar ¿i fericit, tatå ¿i fiul au viziuni identice în privin¡a administrårii fermei.

Nici Neculai nu are re¡ineri în a cheltui sume uria¿e cu utilaje agricole de top, dacå socotelile dau cu plus.

De exemplu, au decis så investeascå un milion de euro în douå combine ¿enilate New Holland, cu heder special, pentru a evita pierderile la recoltare, aproape inerente în condi¡iile unui teren predispus la båltiri.

Ce-i drept, capitalul pentru utilaje este superior celui din alte ferme, fiindcå nu se investe¿te în achizi¡iile de teren, al cåror pre¡ în zonå este prohibitiv - s-a ajuns la 100.000 de euro/ha,

22

Fermierii Dan Jig\u [i Neculai Jig\u

Explica¡ia lui Dan Jigåu: “Lucrårile minime ale solului pot face diferen¡a.

Am scarificat în iulie, apoi am tåvålugit terenul, iar patru luni mai târziu am semånat direct în acea scarificare. Patina de la semånåtoare nu pregåtea decât rândul din fa¡a sec¡iei de semånat. Nu må intereseazå så arate tarlaua frumos”.

Pentru a experimenta pe mai departe cu semånatul direct al grâului, rapi¡ei, orzului, Neculai ¿i Dan Jigåu au comandat o semånåtoare Horsch cu wave discuri, din cele produse de Yetter, în SUA, ¿i folosite de mai mul¡i producåtori de ma¿ini agricole pentru semånatul direct al porumbului.

Altå explica¡ie a succesului poate fi adaptarea nutri¡iei plantelor la tendin¡a de eroziune a solurilor, care în zonå sunt foarte diverse, de la nisipoase la luto-argiloase, cu varia¡ii mari chiar pe suprafe¡e mici.

“Acum 5-6 ani, solul avea un pH de 6,4 - 6,8, ceea ce nu e råu. Înså indicele de acidifiere era 3 ¿i ceva. A¿adar, ne confruntam cu o tendin¡å de acidifiere

CICH. În vegeta¡ie, primåvara, s-au aplicat trei fertilizåri. De regulå se merge pe patru, înså seceta a fost o stavilå, de unde ¿i pierderea de produc¡ie de o tonå/ha fa¡å de sezonul 2-18-2019.

La grâu s-au realizat trei treceri cu fungicide, la orz douå. În privin¡a soiurilor, sunt folosite doar cele stråine, despre care Dan Jigåu sus¡ine cå îi oferå un spor de produc¡ie de 0,5 - 1 t/ha, în medie multianualå.

Rapi¡a a fost semånatå între 5-10 septembrie ¿i a råsårit în octombrie.

Dan Jigåu explicå beneficiile lucrårii minime a solului: “Am avut rapi¡å råsåritå cu 13 litri de apå pe minimum tillage, dar råsåritå doar par¡ial cu 37 de litri dupå aråturå”.

Cheltuiala medie depå¿e¿te 1.000 de euro/ha, dar produc¡iile sunt pe måsurå. Într-un an bun: 8 t/ha la grâu, 4 t/ha rapi¡å, 10 t/ha orz, 12 t/ha la porumb, 4 t/ha floare. Anul acesta sunt a¿teptate produc¡ii de 10-11 t/ha la porumb ¿i 33,5 t/ha la floare.

Robert VERESS Profitul Agricol 30/2020

CULTURI VEGETALE

De ce cultura de porumb din Timi[ a reu[it s\ se recupereze total Cum a fost anul agricol 2019 2020 pânå acum în Câmpia de Vest?

A fost unul al extremelor. A început cu o toamnå aridå, a continuat cu o iarnå fårå zåpadå, pentru prima datå în Timi¿, ¿i cu un început de primåvarå promi¡åtor.

Apoi situa¡ia a început så se agraveze din cauza lipsei precipita¡iilor, pentru culturile de primåvarå - porumb ¿i floarea-soarelui. Plantele au råsårit neuniform sau chiar deloc în unele zone, bineîn¡eles din cauza secetei pedologice. Totul a durat pânå când au apårut precipita¡iile, la început câte 20 30 litri/mp, apoi så creascå tot mai mult ¿i så ajungem la inunda¡ii.

Din luna iunie situa¡ia a revenit la normal, iar plantele au reu¿it så recupereze foarte mult. Culturile au început så se uniformizeze, cele mici så le ajungå pe cele dezvoltate.

Cât de mult a contat tehnologia în aceastå conjuncturå?

Agronomul spune cå o ploaie este fundamentalå ¿i rezolvå totul. Anul acesta a fost altfel. Orice gre¿ealå fåcutå la pregåtirea patului germinativ a avut efecte serioase dacå lucrårile nu au fost fåcute ca la manual, iar deseori realitå¡ile din teren depå¿esc regulile manualului.

Evident cå pregåtirea patului germinativ, managementul apei, adâncimea de semånat, ultimele lucråri de finisare a terenului, toate au fost capitale în acest an pentru a avea o reu¿itå a produc¡iei. Rapi¡a, culturå premergåtoare a porumbului, a contat foarte mult. Trebuie så ¿tim cå în anii seceto¿i resturile culturii de rapi¡å, cu uleiurile sale ¿i cu glucozinola¡ii care ajung în sol dupå tocare, creeazå stres ¿i unele blocaje la cultura de porumb.

24

Interviu cu Daniel Grosz, director regional vest Bayer Timi[

Cât de mult conteazå cantitatea de îngrå¿åminte aplicatå?

Este capitalå. Porumbul se preteazå foarte bine la fertilizare. Pentru siguran¡å, trebuie totu¿i fåcutå o analizå de sol så ¿tim exact ce avem ¿i ce nu avem în compozi¡ia terenului ¿i så fie fåcut un plan de fertilizare adaptat. Dacå nu avem acest plan, existå îngrå¿åminte complexe care pot ajuta mult pentru a asigura culturii tot ceea ce înseamnå nutrien¡ii de bazå.

Totu¿i, cultura de porumb a reu¿it så se recupereze total Porumbul a reu¿it så recupereze vegetativ foarte mult ¿i din alte considerente. Lipsa apei în primele faze a fåcut så nu creascå foarte mult plantele.

Ce fåcea în acest timp porumbul? οi dezvolta sistemul radicular, cåuta apa adânc în sol. În momentul când au venit ploile, porumbul a reu¿it så î¿i recupereze într-un mod spectaculos ¿i întrun timp destul de scurt fenofazele pe care le-a pierdut calendaristic. S-a recuperat vegetativ. Asta a fost marea reu¿itå a porumbului în 2020.

Cât de importan¡i au fost hibrizii cultiva¡i?

E greu så spui cå un hibrid anume este cel mai bun. Bayer are un portofoliu

complex de hibrizi de porumb - de la timpurii, semitardivi, tardivi sau foarte tardivi. Recomandarea noastrå este urmåtoarea: fermierii så aleagå în func¡ie de terenul avut în posesie, de specificul solei ¿i så încerce så î¿i reducå riscurile, så aibå grupe de hibrizi fie semitimpurii, fie semitardivi pânå la tardivi. Så nu meargå într-o singurå zonå de exploatare.

De aceea trebuie så ai din toate aceste grupe, astfel så î¡i reduci riscurile. Sunt ani în care hibrizii semitimpurii sau semitardivi pot så impacteze într-un anumit fel, în al¡i ani, hibrizii semitardivi sau timpurii.

A¿adar, eu sugerez cå trebuie så fie un echilibru la nivel de fermå. Avantajul companiei Bayer este cå asigurå hibrizi din toate aceste grupe. De exemplu, avem hibrizii 4943, 5830 sau 5068, care aråtå foarte bine în ferme la ora actualå.

Personal, cultiv 5830 ¿i a recuperat foarte bine fenofazele. Are o densitate care poate asigura o produc¡ie bunå la final de an. La porumb a trecut perioada de legat. Suntem asigura¡i din acest punct de vedere, mai ales cå sunt anun¡ate în continuare ploi în Timi¿.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 30/2020

CULTURI VEGETALE

Record în condi]ii de secet\>

peste 8.000 de kg de grâu/ha În acest an, Emiliana West Rom din Timi¿ a recoltat 3.500 de ha de grâu ¿i a ob¡inut o medie de 5.600 de kg la ha.

Dar au fost ¿i vârfuri de 8.200 kg/ha, pe solele unde s-a aplicat o tehnologie mai scumpå.

Pe lângå cantitate, grâul are ¿i o calitate foarte bunå.

Proteina în medie este de 14% ¿i un hectolitru pe 80.

I

nginerul Råzvan Mitric, care lucreazå la Emiliana de 10 ani, a explicat cum de s-au reu¿it asemenea performan¡e: “Noi nu lucråm numai pentru cantitate, ci vrem så ob¡inem în acela¿i timp ¿i calitate, de aceea avem un grâu de o calitate foarte bunå. În plus, avem un depozit cu o capacitate de 90.000 de tone. Noi nu vindem imediat la recoltare ¿i ne permitem så påstråm grâul aici în depozit ¿i a¿teptåm ca pre¡ul så se a¿eze ¿i så fie mai bun pe måsura calitå¡ii grâului pe care îl de¡inem.

Am avut rezultate foarte bune la grâu, de¿i în acest an condi¡iile au fost vitrege, iar seceta a fost o amenin¡are mare încå din toamna anului 2019.

Am reu¿it så avem produc¡ii bune datoritå, în primul rând, tehnologiilor aplicate, pe care le gândim ¿i regândim în fiecare an. Avem ingineri foarte buni ¿i acest lucru s-a våzut. Avem produse excelente pe care le utilizåm în culturå ¿i ¿tim så aplicåm la timp fertilizarea ¿i tratamentele.

Am ¿tiut så alegem momentul optim când så le aplicåm, iar acest lucru a însemnat foarte mult în acest an, dat fiind cå seceta cu care s-a confruntat 26

Câmpia de Vest a fost devastatoare în unele zone în jude¡. Noi facem o muncå în echipå.

To¡i inginerii ne punem la maså ¿i analizåm întotdeauna ce trebuie ¿i cum trebuie så facem. Fiecare spune ce gânde¿te, adunåm informa¡iile, apoi luåm deciziile în aplicarea tehnologiilor, începând cu pregåtirea terenului, alegerea soiurilor de grâu sau a hibrizilor de porumb ¿i de rapi¡å ¿i a momentului optim de semånat, de fertilizat ¿i tratat. În acest an agricol foarte dificil, faptul cå am func¡ionat foarte bine ca echipå s-a våzut. Am avut produc¡ii bune ¿i chiar foarte bune, în condi¡iile climatice total ie¿ite din comun: înghe¡uri târzii, lipsa apei cu seceta pedologicå pânå în primåvarå”.

La Emiliana West Rom cultura de primåvarå - porumb ¿i floarea-soarelui aratå extraordinar în aceastå perioadå, dat fiind cå au fost udate de cel mai modern sistem de iriga¡ii, dar au venit ¿i ploile atunci când trebuia.

Bineîn¡eles cå ¿i produc¡iile în toamnå vor fi pe måsurå, adicå foarte bune.

Pentru a rezolva problema deficitului de

apå mai ales în timpul verii în zona vegetalå, proprietarii fermei au reu¿it så investeascå peste 4 milioane de lei întrun sistem de iriga¡ii ¿i desecåri ultramodern, iar în 30 iunie 2020 a fost inaugurat. Acesta va deservi o suprafa¡å de 8.000 de ha, împår¡itå în patru ploturi.

Suprafa¡a netå amenajatå pentru lucråri de iriga¡ii este de 4.752 ha, iar sursa de alimentare cu apå este râul Mure¿, prin intermediul sta¡iei de pompare SP Cenad Aranca.

Valmori Gabriele, directorul Emiliana West Rom, spune cå este foarte mul¡umit de inginerii români care lucreazå la fermå, fiindcå an de an sunt tot mai performan¡i ¿i ob¡in rezultate tot mai bune. Emiliana are mul¡i tineri ingineri excelent pregåti¡i, absolven¡i ai USAMVB din Timi¿oara.

“Cei mai buni ingineri lucreazå pentru noi, de aceea reu¿im så ob¡inem ¿i produc¡ii foarte bune. Exemplu este ¿i acest an, când, în condi¡ii foarte grele de secetå, produc¡ia la grâu este foarte bunå la Emiliana.”

Gh. MIRON Profitul Agricol 30/2020

CULTURI VEGETALE

Trinity SC, solu]ia Adama

pentru erbicidarea de toamn\ la p\ioase Pe o pia¡å cu multe op¡iuni pentru erbicidarea culturilor de cereale påioase, Trinity SC se impune în tehnologiile de control al buruienilor printr-un spectru larg de buruieni combåtute.

Erbicidarea de toamnå este o lucrare care câ¿tigå tot mai mult teren.

Seceta din aceastå primåvarå este un argument în plus pentru fermieri så economiseascå apa din sol prin eliminarea buruienilor ¿i så protejeze cultura de un stres suplimentar în primåvarå. Erbicidarea din toamnå a adus mai multå lini¿te ¿i siguran¡å fermierilor ¿i un spor de produc¡ie important.

Ioan Benea cultivå 760 ha în jud.

Bra¿ov, din care 280 ha cu grâu. Folose¿te Trinity SC de trei ani. A început cu o suprafa¡å mai micå ¿i a våzut cå då rezultate în mod deosebit pentru buruienile-problemå: iarba vântului, ovåzul sålbatic, mai greu combåtute cu alte erbicide. Toamna suntem pu¡in mai liberi, ceea ce ne ajutå din punctul de vedere al tehnologiei ¿i al combaterii consumatorilor de fertilizan¡i. A avut în general rezultate bune, ¿i nu a mai fost necesar så foloseascå un alt erbicid pânå la recoltare. Anul trecut efectul a fost ideal, cultura a fost curatå pânå la recoltare.

Anul acesta a fost înså atipic, cu ploi multe în perioada de varå, când au început så mai aparå buruienile de zi lungå. Va utiliza în continuare Trinity SC, a comandat deja produsul pentru toatå suprafa¡a, dar va avea în vedere o erbicidare suplimentarå, pânå la apari¡ia frunzei stindard.

Aplicå Trinity SC la stadiul de trei frunze, când planta este mai bine înrådåcinatå, pentru a evita efectul fitotoxic al erbicidului.

Vremea este mai constantå toamna decât primåvara, când este mai capri28

cioaså, remarcå fermierul. “Primåvara, plantele evolueazå foarte repede ¿i dacå nu e¿ti atent pierzi momentul optim de aplicare”, spune Benea. El remarcå ¿i faptul cå distrugerea din toamnå a buruienilor are ca efect ¿i reducerea rezervei de dåunåtori din culturå.

Vasile Greu, din Mure¿, a folosit Trinity SC pentru prima oarå pe 60 ha, jumåtate din suprafa¡a cultivatå cu grâu.

A fost mul¡umit prima oarå când a erbicidat în toamnå, ¿tiind cå ¡ine sub control iarba vântului ¿i odos ¿i nu mai este nevoie så erbicideze ulterior. “A fost perfect curat. Unde ¿tiu cå am probleme cu iarba vântului ¿i cu odos o så-l folosesc în continuare”, spune fermierul. Erbicidarea din toamnå îl ajutå ¿i din punct de vedere administrativ. Este cultivator de sfeclå, iar suprapunerea lucrårilor în primåvarå îi complicå activitatea. Un stres mai pu¡in în primåvarå este ¿i pentru plante. În aceastå primåvarå cultura a fost afectatå de diferen¡e de temperaturå zi-noapte chiar ¿i de 20 grade C, iar când erau spicele formate a venit un înghe¡ târziu. Unele s-au necrozat în partea superioarå.

Alin Negrei, din Arad, s-a convins ¿i el de eficacitatea produsului. Veronica este principala buruianå care îi face probleme. “S-a våzut efectul în toamnå ¿i la recoltat: 4-500 kg în plus.

Acesta este Trinity SC”, spune tânårul fermier. L-a folosit pe 80 ha ¿i crede cå îl va extinde pe câteva sute de hectare în toamna aceasta. “Nu mai låsåm nimic pentru primåvarå”, s-a hotårât el.

Considerå cå în câ¡iva ani atitudinea fermierilor fa¡å de erbicidarea din toamnå se va schimba ¿i va deveni mult mai popularå.

Alexu Molodoi, din Neam¡, a utilizat Trinity SC în toamna trecutå pentru prima oarå, pe 400 ha din cele 1200 cu cereale påioase. A fost o toamnå foarte prielnicå pentru cerealele påioase. To¡i cei care au semånat în epoca optimå au avut grâul råsårit, dar au råsårit ¿i buruienile. “La noi în zonå sunt cam toate buruienile, dar Trinity SC controleazå foarte bine mu¿e¡elul, Veronica, Avena Fatua, coada vulpii, iarba vântului. Nu a mai fost nevoie så intervenim în primåvarå”, spune acesta. “S-a cunoscut ca nivel de produc¡ie. Unde am erbicidat din toamnå produc¡ia a fost net superioarå”, spune fermierul. Erbicidarea se face în func¡ie de cartarea buruienilor.

“Dacå ¿tiu cå dupå rapi¡å am avut probleme cu Avena Fatua sau cu unele dicotile precum Matricaria, dacå semån grâu în epoca optimå ¿i sunt condi¡ii optime de germinare a semin¡elor voi erbicida. Dacå nu, a¿teptåm ¿i vedem ce spectru de buruieni råsare ¿i venim cu altå strategie în primåvarå”, detaliazå Molodoi. “Este un erbicid care î¿i face efectul ¿i meritå banii investi¡i”, conchide acesta.

Cåtålin Vasile Lechin, din Arad, a utilizat pentru prima oarå Trinity SC, la grâu, în toamna trecutå. L-a testat pe 60% din suprafa¡a de grâu ¿i acolo a ob¡inut cele mai bune produc¡ii. Unde a erbicidat în primåvarå produc¡iile au fost cu 30% mai mici. “Este extraordinar, Ia 80% din toate buruienile cu frunzå latå care existå. Este mare lucru.

Dacå ai o primåvarå capricioaså, cu apå multå, apar buruieni ¿i nu mai apuci så intri cu erbicidele de primåvarå în grâu. Am på¡it acest lucru. Po¡i så pierzi produc¡ie enorm”, spune Lechin.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 30/2020

CULTURI VEGETALE

Marin Nedu, preg\tit s\ reziste înc\ unui an de secet\ Marin Nedu a recoltat doar câteva tone de grâu ¿i orzoaicå, de pe cele 800 de hectare alocate acestor culturi în ferma sa, Miracom, de 1.700 de hectare, din Cåzåne¿ti, Ialomi¡a. Nici culturile de primåvarå nu aratå prea bine. Dar spune cå nu este îngrijorat. Chiar de ar fi så nu primeascå despågubiri de la stat, se descurcå, fiindcå experien¡a l-a învå¡at så fie prudent, så economiseascå, iar acum e pregåtit så reziste ¿i dacå anul urmåtor e tot a¿a.

M

arin Nedu face agriculturå din 1975. Spune cå s-a obi¿nuit cu o ciclicitate de trei-patru ani agricoli buni urma¡i de unul prost, în care cel pu¡in un sezon e compromis.

Dupå seceta din 2012, au urmat ¿apte ani în care produc¡iile sale medii s-au apropiat de ori chiar au depå¿it 7 t/ha la grâu, 10 t/ha la porumb, 3,5 t/ha la floare. A¿a cå, de vreo patru ani, se tot pregåte¿te de un sezon ca acesta.

Prin urmare, nu doar cå nu a fost luat prin surprindere, ci are afacerea atât de bine consolidatå, încât î¿i permite ¿i investi¡ii în procesare, de care mul¡i al¡i fermieri nici nu vor så mai audå.

E adevårat, va beneficia de finan¡are europeanå, înså are nevoie ¿i de resurse proprii. A achizi¡ionat teren pentru a-¿i extinde spa¡iul de la sediul fermei, aflat la ¿osea, aproape de centrul comunei. Iar pe terenul respectiv va construi, peste câteva luni, o mare patiserie, în care va folosi fåina rezultatå din grâul produc¡ie proprie. Nu are moarå ¿i, cel pu¡in deocamdatå, nu plånuie¿te så construiascå una, ci va colabora cu un morar.

Investi¡ia este menitå så-i atragå în afacere pe fiica ¿i ginerele såu. Fiul lui Nedu are propria afacere - o fabricå de mobilier special, executat la comandå, pentru spa¡ii de birouri, ce func¡ioneazå tot în perimetrul societå¡ii Miracom.

“Copiii zic cå sunt pregåti¡i så preia 30

¿i afacerea din agriculturå. Eu încå nu sunt convins. Mai am câteva luni ¿i fac doar 70 de ani. Må mai ¡in curelele ¿i nici nu sunt omul care så stea lini¿tit, så citeascå ziarul. Cine ¿tie, poate cå se va instala în locul meu nepotul de nouå ani”, zice cu un zâmbet.

Pe de altå parte, este foarte preten¡ios când vine vorba de cuno¿tin¡ele pe care trebuie så le posede un fermier veritabil. Or, fiul såu a fåcut management, fata limbi stråine. A¿a cå s-a apucat så-¿i urce nepotul pe tractor...

El însu¿i absolvent de USAMV (la Bucure¿ti), Nedu are un of legat de fermierii “fabrica¡i” heirupist, într-o tentativå de încurajare artificialå a fermelor mici, prin programe cu finan¡are europeanå sau chiar na¡ionalå.

“Bunele practici în agriculturå sunt cunoscute ¿i respectate de marii fermieri. Teoreticienii bunelor practici sunt în afara problemei. Nu po¡i så recomanzi o dozå de 100 de kg de azot la porumb pentru o produc¡ie de 11 t/ha, când cultura are nevoie de 200 de kg!

Se exagereazå cu levigarea în pânza de apå freaticå, de¿i se produce doar în zonele cu pante pronun¡ate, nu ¿i unde terenul e plat. De altfel, e în interesul economic al fermierului ca azotul så fie folosit de plantå, nu så se spele. E adevårat, ¿i fermierul trebuie så fie competent.

Din påcate, fermierii mici, fåcu¡i peste noapte, nu sunt nepregåti¡i, nu re-

spectå dozajul la aplicarea inputurilor ¿i ne trezim cå, de exemplu, pia¡a e plinå de pepeni în care concentra¡ia de nitra¡i depå¿e¿te de sute sau de mii de ori limita admiså. Fermierii ace¿tia nu respectå nici normele de mediu. Eu sunt verificat la sânge cu privire la gestionarea inputurilor, ei aruncå toate ambalajele de la erbicide pe lângå canalele de iriga¡ii”.

Anul acesta agricol le-a oferit observatorilor aten¡i câteva lec¡ii extraordinare, considerå Nedu. Este limpede cå ne confruntåm cu o climå în schimbare. Dincolo de secetå, au existat alternan¡e foarte mari de temperaturi de la o zi la alta ¿i de la noapte la zi. Precipita¡iile variazå mult nu doar de la o regiune la alta, ci chiar în cadrul aceleia¿i regiuni ¿i practic nu existå un areal mai vast în care så fie acela¿i nivel de precipita¡ii.

Ferma Miracom este într-o zonå neirigabilå. Ca atare, tot ce se poate încerca sunt tehnologiile menite så diminueze efectul secetei. Iar Nedu ¿i fermierii vecini le testeazå pe toate.

De la semånat devreme, cu densitå¡i mari ¿i fertilizare abundentå, la semånat tardiv, cu densitå¡i ¿i fertilizare reduså. Înså toate au ajuns cam la acela¿i rezultat.

Nedu a renun¡at complet la aråturå, nu folose¿te nici måcar scarificarea, fiind adeptul convins al lucrårilor minime.

Pe de altå parte, nu este deloc atras de covoarele vegetale.

“Zona ZIE, care ne-a fost bågatå pe gât fårå discernåmânt, ne adânce¿te paguba. Mai frec terenul, mai cheltuiesc bani cu motorina ¿i la înfiin¡are ¿i la desfiin¡are. Mai bine protejez terenul prin mulcire. Dacå nu fac aråturå, resturile vegetale råmân la suprafa¡a soluProfitul Agricol 30/2020

lui ¿i îl protejeazå la fel de bine cum l-ar proteja cultura de înverzire”.

Nu folose¿te îngrå¿åminte foliare.

Merge cu fertilizare de bazå, completând cu necesar de fosfor ¿i potasiu unde e cazul, iar azotul îl folose¿te la pregåtirea terenului.

A descoperit ¿i beneficiul îngrå¿åmintelor microgranulate aplicate la însåmân¡are. Dar nu este convins de utilitatea cartårii agrochimice, fiindcå exactitatea acesteia depinde de prea mul¡i factori. “Solul este viu ¿i în continuå schimbare. Astfel, cartarea depinde de temperatura din momentul recoltårii probelor, de umiditate, de faza în care se aflå procesele din sol, de cointeresarea celor care o realizeazå de a livra cifre exacte sau inventate”.

Cheltuiala sa pe hectar e 800-1.000 de euro, iar profitul de 150-200 de euro/ha.

Nedu nu vinde niciodatå pe pie¡ele futures, chit cå e con¿tient cå acest instrument de valorificare a produc¡iei poate fi profitabil. Preferå så valorifice produc¡ia în anul urmåtor recoltårii, având spa¡ii de depozitare cu capacitatea de 10.000 de tone. Chiar ¿i acum Profitul Agricol 30/2020

mai are în silozuri câte o mie de tone de grâu ¿i de porumb.

Aceastå chibzuin¡å ¿i-a aråtat beneficiile din plin acum, când mul¡i fermieri au fost nevoi¡i så denun¡e contractele prin care ¿i-au antamat produc¡iile, pentru cå acestea nu au fost realizate.

Pânå pe data de 15 martie, grâul ¿i orzoaica aråtau excelent, astfel cå un fermier care a vândut pe futures avea toate motivele så spere la lovitura carierei. Înså, ce a urmat, se ¿tie.

“Nu a mai fost an în care grâul så arate a¿a de bine la desprimåvårare, înfrå¡it ¿i fårå pierderi de frunze, nici måcar în 2018, când am scos 9 t/ha la grâu. Înså gerul din 15 martie a distrus aparatul foliar. ªocul a fost foarte mare, fiindcå temperaturile au scåzut, brusc, de la plus 5-6 grade la minus 9 grade”.

Dupå ger, seceta a pus plantele în imposibilitatea de a-¿i reface aparatul foliar. Au råmas cu tija principalå ¿i au produs câteva boabe, pe ici, pe colo. În lipsa înghe¡ului, rezultatele ar fi fost asemånåtoare, poate doar întârziate, considerå fermierul.

Scenariul optimist s-a repetat în cazul culturilor de primåvarå. Pânå la începutul lunii iulie, porumbul ¿i floarea au vegetat aproape normal.

A urmat, înså, o perioadå canicularå, în urma cåreia cultura de porumb a suferit un ¿oc similar cu cel manifestat de grâu dupå înghe¡ul din 15 martie. Au început så se usuce frunzele, ceea ce înseamnå cå deficitul de apå din sol a ajuns la coeficientul de ofilire. Iar floarea-soarelui a råmas cu talie micå, la 50-60 cm. Inflorescen¡a e frumoaså.

Polenizarea a fost bunå, semin¡ele sunt tari ¿i pline, dar mici. Produc¡ia depinde de cât vor mai putea cre¿te aceste semin¡e.

Nedu pune fenomenul de piticire al florii-soarelui pe seama stresului hidric.

Plantele ¿i-au redus talia, pentru a face fa¡å secetei. Înså, cum produc¡ia e fåcutå de frunze, iar plantele mici au aparat foliar propor¡ional redus, e pu¡in probabil cå acesta va putea asigura semin¡elor o nutri¡ie corespunzåtoare.

Robert VERESS 31

CULTURI VEGETALE

PT275 [i PT225 hibrizii campionilor din vestul ]\rii Corteva Agriscience continuå prezentarea rezultatelor foarte bune pe care le înregistreazå fermierii ce au ales så semene hibrizi de rapi¡å Pioneer.

De

aceastå datå, hibrizii PT275 ¿i PT225 sunt cei care au performat în vestul ¡årii, acolo unde Nicolae Herman ¿i Daniel Bondar au devenit campioni.

PT275 este un hibrid semitimpuriu, are o toleran¡å ridicatå la boli, rezisten¡å foarte bunå la iernare, ramificå foarte bine ¿i prezintå o bunå rezisten¡å la scuturare, iar în condi¡iile în care beneficiazå de aplicarea unei tehnologii ridicate, oferå produc¡ii de neegalat.

PT225 este un hibrid semitimpuriu recomandat pentru tehnologie intensivå, are o foarte bunå rezisten¡å la Phoma, precum ¿i la iernare, are o dezvoltare rapidå fårå riscul de a emite tijå floralå în toamnå ¿i asigurå o recoltare fårå pierderi.

Nicolae Herman, din localitatea Sârbi, jude¡ul Bihor, lucreazå 600 ha ¿i a devenit fermier campion cu hibridul PT275.

“Am semånat 65 ha cu rapi¡å ¿i tot atâtea am recoltat la începutul lunii iulie, de¿i a fost un an extrem de dificil.

Am ob¡inut o produc¡ie de 4300 kg/ha.

Planta premergåtoare a fost grâul, a¿a cå dupå recoltat am arat, am pregåtit terenul cu combinatorul, au fost între 2 ¿i 4 treceri, în func¡ie de solå. Înainte de semånat am administrat triplu 16 - 200 kg/ha, am semånat în perioada 1-5 septembrie 30 ha, restul dupå 1 octombrie, pentru cå am mai a¿teptat så plouå. Am avut o råsårire târzie, a¿a cå în toamnå nu am administrat decât un erbicid ¿i un insecticid. În primåvarå am mai fertilizat cu îngrå¿åmânt 14.14.14 Sulf 7%, iar în ceea ce prive¿te tratamentele au fost 4 treceri. Prima cu fungicid ¿i insecticid sistemic, apoi am administrat bor, din nou un insecticid, iar ultima trecere a fost cu insecticid ¿i fungicid, atunci când plantele erau la 30% din înflorit”, a declarat Nicolae Herman.

Acesta a mai adåugat faptul cå în zonå a fost un an dificil pentru rapi¡å, dar a ob¡inut o produc¡ie mul¡umitoare, motiv pentru care în aceastå toamnå va semåna cca. 80 ha. A ales deja hibrizii Pioneer PT275 ¿i PT225 pentru cå i-a mai avut în culturå ¿i sperå så ob¡inå în urmåtoarea campanie rezultate ¿i mai bune fa¡å de cele de pânå acum.

Daniel Bondar, urmåtorul fermier campion, din localitatea Batar, jude¡ul Bihor, lucreazå în cadrul a douå societå¡ii 600 ha ¿i a avut în aceastå campanie 110 ha cu rapi¡å, semånate dupå grâu. Hibridul PT225 i-a oferit cea mai bunå produc¡ie, respectiv 4.300 kg/ha.

“Terenul a fost dezmiri¿tit, scarificat, arat ¿i pregåtit cu combinatorul în douå treceri. Semånatul a avut loc în condi¡ii de secetå, am început pe 30 august ¿i o bunå parte am semånat-o pânå în data de 10 septembrie, apoi am mai a¿teptat precipita¡ii ¿i am semånat ¿i la finalul lunii septembrie. Înainte de semånat a fost aplicat îngrå¿åmânt triplu 16, care a fost încorporat cu grapa rotativå, ¿i dupå råsårirea plantelor am erbicidat. În primåvarå am erbicidat cu Galera Super, am intervenit cu 5-6 insecticide, în func¡ie de cum a fost nevoie ¿i am aplicat douå tratamente cu fungicide ¿i foliare. În ceea ce prive¿te fertilizarea, am mai administrat 200 kg/ha de uree ¿i 200 kg/ha îngrå¿åmânt pe bazå de sulf.

Aceasta a fost toatå tehnologia pe care am aplicat-o. Am recoltat în prima parte a lunii iulie ¿i chiar am råmas surprins cå am reu¿it så ob¡in a¿a rezultate, chiar dacå am avut parte de secetå inclusiv în luna mai”, a precizat Daniel Bondar. În aceastå toamnå inten¡ioneazå så semene în jur de 130 ha cu rapi¡å ¿i va alege hibrizii PT275 ¿i PT225, dar ¿i al¡i hibrizi noi cårora vrea så le testeze poten¡ialul.

Corteva 32

Profitul Agricol 30/2020

{tefan Moraru,

fermier, Peri[oru, jud. C\l\ra[i

Diferen]a dintre porumbul irigat [i cel neirigat Anul acesta, ªtefan Moraru a reu¿it så irige, folosind tamburi, 50 de hectare cultivate cu porumb ¿i soia. Cele 50 ha reprezintå 5% din ferma sa din Peri¿oru, Cålåra¿i. Diferen¡a dintre porumbul irigat ¿i cel neirigat e a¿a de mare, încât s-a decis ca, în pofida dificultå¡ilor financiare, så investeascå în irigarea unei suprafe¡e suplimentare, de 200 de ha, cu pivo¡i.

Din cele 50 de hectare irigate, 15 sunt cu soia ¿i 35 cu porumb. Din påcate, soia nu aratå prea bine, chiar irigatå fiind. În plus, este cultivatå pentru ZIE ¿i s-a îmburuienat. Moraru nu e convins cå va ob¡ine måcar 1.300 kg/ha, produc¡ia necesarå pentru a beneficia de sprijinul cuplat.

La finele såptåmânii trecute a încheiat irigatul la porumb, cu o ultimå normå de 40 de litri/mp (400 mc/ha). În total, a asigurat un aport de apå suplimentar celui natural de 120-140 l/mp.

Porumbul irigat aratå foarte bine ¿i, în lipsa unor accidente majore, poate da produc¡ii medii de 10-11 t/ha. În schimb, la cel neirigat, e în valuri, în func¡ie de structura solului, iar produc¡ia medie nu va depå¿i 5 t/ha.

Dezvoltarea porumbului neirigat a decurs relativ uniform, pânå în stadiul de 10-12 frunze, înså diferen¡a s-a fåcut în momentul de consum sporit, la apari¡ia 34

organelor reproducåtoare. Unde terenul a fost slab, porumbul nu fructificå.

Moraru mai are ¿i 100 de ha cu porumb însåmân¡at dupå culturi de toamnå întoarse, iar acesta este compromis total. Se teme cå dacå se vor acorda ajutoare (¿i) pentru culturile de primåvarå calamitate, vor fi excluse culturile întoarse. În aceastå situa¡ie, paguba sa ar fi foarte consistentå.

Global, procentul de compromitere a culturii este între 50-85%, pe 90% din suprafa¡a cultivatå cu porumb, respectiv pe 100% din suprafa¡a cu floare. A raportat suprafe¡ele respective, iar comisia de constatare a fost deja în una din cele trei comune pe raza cårora î¿i are terenurile. Pentru a da trei norme de udare a câte 400-600 de mc/ha, a fost necesar un consum de peste 300 de litri de motorinå/ha.

“Nu întotdeauna condi]iile sunt ideale. La un moment dat, am irigat o parcel\ cu un tractor de 150 CP, fiindc\ acela a fost disponibil, la un singur tambur. Consumul de motorin\ a fost uria[. În alt\ loca]ie, am putut iriga cu trei tamburi, folosind un singur tractor de 90 CP. Cu totul alt consum [i cost”. În pofida acestor contraargumente, Moraru a decis cå se impune o investi¡ie într-un sistem de irigare cu pivo¡i, la douå loca¡ii unde folosirea acestora este posibilå.

Este vorba de o solå mai mare, cu suprafa¡a de 150 ha, ¿i de alta de 50 ha.

Sursa de alimentare cu apå este în imediata vecinåtate, în cazul parcelei de 50 ha. În schimb, parcela mai mare e la 3 kilometri de canalul de iriga¡ii. “În general, costul unei investi¡ii în iriga¡ii cu pivo¡i se cifreazå la 1.500 de euro/ha. Dar poate urca spre 2.000 de euro/ha sau chiar mai mult, în func¡ie de distan¡a de la punctul de alimentare cu apå la parcela irigatå ¿i de prezen¡a sau absen¡a infrastructurii”. În cazul terenului såu, nu existå conducte îngropate valide de care så se foloseascå, a¿a cå va cre¿te costul global.

Pentru alimentarea pivo¡ilor cu apå se va folosi de motopompe alimentate cu motorinå, fiindcå ¿i la loca¡iile respective lipse¿te re¡eaua de curent electric. Totu¿i, randamentul de lucru va fi clar mai bun decât în cazul irigårii cu tamburi.

Una peste alta, Moraru sconteazå cå cele 250 de ha irigate îi vor aduce un plus care så-l ajute så-¿i acopere cheltuielile. “S-ar putea chiar så må salveze ani în ¿ir, pânå când se va reface deficitul de apå din sol”.

Robert VERESS Profitul Agricol 30/2020

CULTURI VEGETALE

Adaptarea tehnologiilor la condi]iile schimb\rilor climatice dr. Ioan ENOIU director Strategii Integrate Naturevo

“De când mama m-a nåscut Am învå¡at agricultura, Dar pe måsurå ce-am crescut S-a tot schimbat învå¡åtura.”

În ultimii ani, agricultura din România s-a confruntat cu dificultå¡ile generate de schimbårile climatice.

Perioadele secetoase prelungite au alternat cu perioade scurte ploioase, când au cåzut cantitå¡i foarte mari de apå, generând procese de eroziune. În perioadele ploioase, grindina a devenit un fenomen curent.

Perioadele reci sunt ¿i ele atipice, alternând temperaturi foarte scåzute cu zile foarte cålduroase.

Diferen¡ele de temperaturå între zi ¿i noapte sunt din ce în ce mai mari, generând manifeståri atipice ale parcurgerii fazelor de vegeta¡ie.

Presiunea agen¡ilor de dåunare (buruieni, boli, insecte, acarieni), la care se adaugå påsårile ¿i animalele sålbatice sunt factori care influen¡eazå major produc¡ia agricolå.

Radia¡ia solarå a devenit un factor perturbator major, determinând apari¡ia arsurilor solare la toate culturile, cu afectarea în anumite grade a acestora, pânå la distrugerea totalå a produc¡iei.

Temperaturile ridicate ¿i insola¡ia puternicå se coreleazå cu umiditatea atmosfericå scåzutå, putând så afecteze major fertilitatea plantelor. În timpul zilelor cu radia¡ie solarå puternicå, temperaturi ridicate ¿i umiditate atmosfericå scåzutå, plantele pierd cantitå¡i mari de apå prin transpira¡ie ¿i pierderea apei din sol prin evapora¡ie este foarte ridicatå.

36

În condi¡iile acestor schimbåri climatice, se schimbå major ¿i biologia plantelor de culturå, dar ¿i biologia agen¡ilor de dåunare.

Mecanismele de absorb¡ie a substan¡elor nutritive din sol suferå ¿i ele transformåri.

Procesele de fotosintezå ¿i de asimila¡ie suferå ¿i ele modificåri ¿i trebuie intervenit în acord cu nevoia de echilibru metabolic al plantelor.

Efectuarea tratamentelor fitosanitare ¿i de fertilizare/stimulare foliarå impun o abordare adaptatå noilor condi¡ii.

blocarea elementelor nutritive aplicate prin fertilizare.

Efectuarea lucrårilor pe terenuri uscate sau prea umede ¿i cu ma¿ini ¿i echipamente grele duc la tasarea excesivå a solurilor, în special a celor cu un con¡inut mai ridicat de argilå, reducând capacitatea de produc¡ie cu pânå la 50%.

Prin aplicarea unor condi¡ionatori de sol, se poate reface capacitatea productivå a solurilor. Aceia¿i condi¡ionatori pot reface poten¡ialul productiv al solurilor afectate de inunda¡ii sau såråturåri secundare.

Fertilizarea/amendarea/ condi¡ionarea solului În România existå tendin¡a de a se exagera cu utilizarea îngrå¿åmintelor azotoase. Acest fapt reduce major capacitatea plantelor de a rezista la stresul abiotic (înghe¡uri timpurii de toamnå ¿i târzii de primåvarå, seceta pedologicå ¿i atmosfericå), precum ¿i rezisten¡a la atacul bolilor (bacterii, virusuri, ciuperci).

Nutri¡ia echilibratå este foarte importantå în ceea ce prive¿te macroelementele (NPK), oligoelementele (Ca, Mg, S) ¿i microelementele (B, Cu, Fe, Mn, Mo ¿.a.) În stabilirea programului de fertilizare, trebuie avut în vedere ¿i con¡inutul solului în materie organicå ¿i în elemente (cartare agrochimicå), cultura anterioarå, alte caracteristici de bazå ale solului: pH, texturå, structurå, grad de compactare ¿.a..

Dacå avem în vedere cå în România peste 50% din soluri sunt acide sau acidifiate, diminuând accesibilitatea elementelor nutritive pentru plante, este evidentå necesitatea amendårii solului, atât pentru refacerea capacitå¡ii de acces la nutrien¡i a plantelor, cât ¿i pentru a evita

Aplicarea corectå a fertilizårilor faziale În general, fertilizårile faziale se referå la utilizarea îngrå¿åmintelor azotoase, excep¡ie fiind culturile care sunt fertilizate prin fertigare (legume, pomi ¿i vie intensiv/superintensiv). În toate cazurile este preferabil så se utilizeze formule cu eliberare controlatå sau treptatå, care determinå o utilizare ra¡ionalå a îngrå¿åmintelor ¿i reglarea proceselor fiziologice cåtre mårirea rezisten¡ei la stresul abiotic ¿i biotic.

Utilizarea fertilizan¡ilor foliari ¿i a biostimulatorilor Pentru ca plantele så-¿i poatå desfå¿ura în mod normal procesele fiziologice, este foarte important så fie asigurat echilibrul nutritiv. Absorb¡ia radicularå poate fi influen¡atå/dirijatå prin utilizarea diferitelor tipuri de îngrå¿åminte foliare.

Este foarte important så se cunoascå ce elemente sunt necesare pe anumite faze de vegeta¡ie, pentru a alege corect îngrå¿åmintele foliare necesare.

Un rol deosebit în cre¿terea rezisten¡ei la stresul abiotic ¿i biotic îl au proProfitul Agricol 30/2020

CULTURI VEGETALE dusele/substan¡ele biostimulatoare.

Condi¡iile de climå dificile au determinat din ce în ce mai mult utilizarea produselor biostimulatoare, care pot echilibra/reechilibra procesele fiziologice în plante.

Diminuarea/excluderea efectelor determinate de arsurile solare În afara unei nutri¡ii echilibrate în sol, fertilizare foliarå ¿i biostimulatori aplica¡i foliar, existå aståzi mai multe tipuri de produse care se pot folosi pentru reducerea pânå la excludere a efectelor negative generate de arsurile solare.

Utilizarea corectå a produselor de protec¡ie a plantelor sau/¿i a produselor pentru sånåtatea plantelor Lupta pentru reducerea impactului negativ asupra mediului ¿i pentru reducerea reziduurilor din produsele agricole, a dus la dispari¡ia rapidå de pe pia¡å a unui numår foarte mare de produse de protec¡ie a plantelor ¿i schimbarea paradigmei pentru asigurarea sånåtå¡ii plantelor.

Directivele UE solicitå industriilor care sunt responsabile pentru sånåtatea plantelor så gåseascå solu¡ii cât mai

Profitul Agricol 30/2020

aproape de naturå pentru protec¡ia culturilor. Cre¿te astfel rolul nutri¡iei ca factor de asigurare a sånåtå¡ii plantelor.

Cre¿te rolul substituen¡ilor pentru substan¡ele active de sintezå, incluzând produse ob¡inute din materii naturale inerte sau organice, produse cu efect elicitor. Marile companii producåtoare de produse de protec¡ie a plantelor î¿i adapteazå ¿i ele produc¡ia ¿i produsele cåtre noile cerin¡e.

Nu trebuie så uitåm cå, în condi¡iile schimbårilor climatice, ac¡iunea unor agen¡i de dåunare a devenit mai agresivå ¿i dificil de anticipat. În aceste condi¡ii este foarte importantå prevenirea apari¡iei atacurilor, cåci în momentul constatårii atacului s-ar putea så fie târziu.

De stringentå actualitate este alegerea corectå a tipului de produse pentru tratamente ¿i a combina¡iilor utilizate. Având în vedere presiunea de atac de duratå ¿i continuå a grupurilor de agen¡i de dåunare, se recomandå utilizarea produselor cu ac¡iune sistemicå ¿i de duratå, combinatå cu produse de contact, cu stimulatori/fertilizan¡i complec¿i ¿i produse cu efect elicitor. Aten¡ie înså la compatibilitatea fizicå/chimicå a produselor din amestecuri/combina¡ii.

Toate aspectele prezentate mai sus ne duc ¿i la concluzia cå abordarea sånåtå¡ii plantelor a devenit mai complexå, incubå luarea în considerare a mai multor factori ¿i limite/limitåri. Contextul este favorabil pentru dezvoltarea agriculturii inteligente, cu elemente ale agriculturii de precizie, sub presiunea determinatå de efectele schimbårilor climatice precum: radia¡ie solarå puternicå, apå mai pu¡inå ¿i repartizatå neuniform, temperaturi extreme ¿i în continuå cre¿tere, fenomene meteo externe (furtuni, grindinå, tornade, ploi toren¡iale).

Multe dintre programele de protec¡ie a plantelor concepute la planificarea culturii trebuie adaptate condi¡iilor concrete apårute pe parcursul ciclului vegetativ.

Pentru a beneficia de programele speciale pe culturi adaptate schimbårilor climatice oferite de Naturevo, consulta¡i www.naturevo.ro, catalogul de produse ¿i reprezentan¡ii Naturevo din zona dumneavoastrå de activitate.

“Pentru a realiza Ce e bun din ce se ¿tie, Vå chemåm a cåuta Pe cei ce mai ¿tiu meserie!”

37

CRE{TEREA

ANIMALELOR Mai avem nevoie de abatoare?

Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a promis cå le acordå fermierilor ¿i cooperativelor din zonele montane câte 300.000 de euro ca så construiascå abatoare mici.

“Am gåsit 12 milioane de euro necheltui¡i ¿i am dat, doar pentru zona montanå, fonduri pentru abatoare de micå capacitate.

Pentru cå, de¿i sunt jude¡e care au câte 3-4 abatoare, multe dintre ele închise, sunt ¿i zone total descoperite, mai ales în zona montanå, unde este nevoie de aceste abatoare de capacitate micå pentru a deservi fermierii din acele zone izolate.

Aici, proiectele sunt pânå la 300.000 de euro, pentru cå acele abatoare sunt destul de reduse ca dimensiune ¿i destul de simplificate”, a spus Oros.

Abatorul mic este foarte util micilor fermieri Cleonic Sucaciu din Drågu¿, un sat din ºara Fågåra¿ului, are 400 de taurine. Este vicepre¿edinte al Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simmental de la Hårman, Bra¿ov.

“Avem nevoie de abatoare, mai ales cå a crescut consumul de carne de vitå ¿i de oaie, spune Cleonic Sucaciu. Aici se pot ob¡ine produse care nu-l pot în¿ela pe consumator. Dar dacå existå lege care precizeazå cå salamul de Sibiu trebuie fåcut numai din carne de porc din import, cum mai putem afirma cå acest salam are carne de Mangali¡a sau Bazna? Ce încredere så mai aibå consumatorul în asemenea produse?

La un abator mic este altceva. Nu mai po¡i în¿ela prin lege ¿i încrederea consumatorului cre¿te”.

Profitul Agricol 30/2020

Ideea lui am våzut-o concretizatå ¿i în Fran¡a, în zonele de deal-munte.

Aveau fermierii un magazin mic sau o rulotå, separat de hipermaketuri.

“Eu consider cå medicul veterinar concesionar nu are imaginea sterilitå¡ii totale a produselor. El este realist când verificå produsul ¿i monitorizeazå micul abator, iar nu un mastodont controlat de un om de afaceri. El decide apoi dacå acel abator mic îl onoreazå, ca profesionist în domeniu. În schimb, în Fran¡a, aprobarea nu trece prin cinci mâini, så ajungå la tot felul de directori de la jude¡, oameni care nu ¿tiu ce se întâmplå acolo. Astfel, medicul veterinar are puterea så decidå el însu¿i. La noi, veterinarul verificå, dar semneazå un director de la DSV. Este absurd”.

Asocia¡ia inten¡ioneazå så facå procesare ¿i comercializare în comun.

“Noi cre¿tem tåura¿ii pânå la 700 de kilograme. De ce så nu-i comercializåm împreunå?”

Gheorghe Sucaciu, fratele fermierului, este primar la Fågåra¿. Cu 100.000 de euro, primarul a reu¿it så cumpere un abator adus din Germania de Zoltan Haller, împreunå cu un incinerator. Aici vor putea tåia animale micii crescåtori din zonå.

Un abator mic nu este profitabil Adrian Rådulescu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România, are toate datele problemei.

“Eu am abator. Så-mi dea mie 300.000 de euro ca så-i pot da drumul.

Am pierdut un milion. Esen¡a unei economii este profitul financiar: ai sau nu ai profit. Aici e vorba de prostie. Nu are cum så aducå profit un abator mic.

Am construit pe banii mei un abator la Frumu¿ani, care poate tåia 200 de porci pe zi. Puteam så tai jumåtate din efective de la mine ¿i cealaltå jumåtate cumpåram de la al¡i crescåtori. ªi este complet neprofitabil. L-am fåcut pe banii mei pentru cå am crezut cå sunt de¿tept... M-am påcålit.

Pentru un asemenea abator, î¡i trebuie un capital de lucru de 700.000 de euro pe lunå, bani pe care nu ai de unde så-i iei. ªi, dacå-i iei, oricum îi pierzi.

Vorbim pove¿ti! Eu cunosc realitatea.

La un abator de 200 de capete pe zi, eu plåtesc cât abatorul de la Smithfield, care taie 100.000 de capete pe zi. Este impozitul cåtre ANSVSA pentru cå tåiem porci! Dacå tai mai mult uuu Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu de 5.000 de porci, nu mai plåte¿ti nimic”, explicå Rådulescu.

Abatoarele nu lucreazå onest cu fermierii “Ideea este foarte bunå, crede Nicolae Cioranu, pre¿edintele Romovis.

Orice lucru în favoarea fermierului este bine venit. Existå abatoare mari, departe de crescåtori, dar care s-au închis. Nu au pia¡å pentru carcaså. Eu nu am abator ¿i vând animale vii. Se mai abatorizeazå animale de reformå, care se comercializeazå în ¡arå. Eu am vândut reformele la un abator de la Sibiu ¿i le-a dus la Bucure¿ti. Noi avem re¡inere så vindem la abator fiindcå niciodatå nu a avut un pre¡ mai bun pentru noi. Abatoarele nu lucreazå onest cu fermierii.

Când nu puteam så vindem animalele la export, abatoarele au scåzut pre¡urile cu 30-40%. Cum cre¿te cererea la export, ne mai dau ¿i abatoarele câte ceva. Niciodatå abatoarele din România nu au avut continuitate de pre¡uri, de aici este ¿i reticen¡a oierilor. Când oferta a depå¿it cererea, nu a mai interesat pe nimeni cå nu vor mai fi la fel de mul¡i crescåtori.”

Ion Agafi¡ei, pre¿edintele Moldovis Vaslui, este un oier consacrat ¿i are abator propriu. “Ce abatoare, domnule?

Avem o secetå cruntå, nu mai au animalele ce bea. Le cåråm apå cu cisterna. Grâul a fost 1200 de kilograme la hectar. Porumbul nu se face, nici floarea-soarelui. Lucerna am pierdut-o.

Produc¡ia de nutre¡ este la un sfert din cantitatea de anul trecut. E greu. Vom cumpåra de la munte, de la Neam¡.

Am pregåtit abatorul ¿i vom reîncepe tåierile. Dar ce promite Guvernul nu-i råu. De la zis pânå la fåcut este înså cale lungå. În Vaslui, avem 3 abatoare de vitå ¿i oaie. Dacå ¡årile arabe vor så ia carcase, e mai profitabil pentru noi.

Avem negocieri cu arabii dupå 1 septembrie. A fost un pre¡ buni¿or la miel în acest an: 10-12 lei kilogramul în viu”.

Gheorghe Nea¡å, fost director general adjunct în Ministerul Agriculturii, în cadrul Direc¡iei Generale Politici Agricole ¿i Industrie Alimentarå, este, în prezent, director general la Registrul Genealogic pentru rasa ºurcanå de la Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Hunedoara.

Toatå via¡a ¿i-a dedicat-o zootehniei, dar în func¡ii de conducere. Nu crede cå oferta Ministerului Agriculturii este realistå.

“Domnul Oros trebuie så mai studieze problema. Sunt ni¿te bani arunca¡i. Noi am mai avut abatoare. Trebuie

puncte de sacrificare în localitå¡i sau la ferme pentru necesitå¡i locale. Aceste abatoare trebuie bine controlate. În perioada 1997-2004, erau abatoare pentru bovine la fiecare cap de grajd. Tåiau vaci gestante ¿i erau tomberoanele pline de vi¡ei. Nu vreau så mai våd un asemenea fenomen.

Controlul trebuie så fie drastic ¿i re¡eaua veterinarå trebuie pregåtitå. Îi dai aviz dacå respectå condi¡iile. Eu sunt adeptul punctelor de sacrificare.

Nu po¡i så te duci cu vaca de la Arad la Lugoj. Sau de la Ilfov ¿i Ialomi¡a la Boto¿ani. Medicul concesionar nu mai are timp ¿i de punctele de sacrificare.

Serviciul veterinar trebuie adaptat la aceastå treabå. ªi a¿a se calcå pe bombeuri. Pericolul este real så ajungå orice în abator. Unii crescåtori taie orice, sacrificå o fermå întreagå din vârful piramidei de ameliorare.

Trebuie creat neapårat regulamentul fermelor de elitå ¿i trebuie subven¡ionate bine. Nucleul Surei de Stepå de la Trei Brazi a fost distrus. Eu am înregistrat acel nucleu în patrimoniul genetic na¡ional ¿i ei le-au tåiat. Sunt lucruri care s-au pierdut, de¿i s-au creat cu mari sacrificii. Eu am renun¡at la fermå, dar påstrez numai caii. Am så må uit la ei pânå când am så închid ochii...”, regretå Gheorghe Nea¡å.

Pandemia blocheaz\ fermele Smithfield Pe 12 iulie, au fost depista¡i 8 lucråtori vietnamezi cu virusul Covid-19 la fermele Smithfield de lângå Timi¿oara.

Ei erau asimptomatici ¿i au fost izola¡i într-un cåmin al Abatorului companiei, aratå ziarul Opinia Timi¿oarei.

S-a declan¿at o anchetå epidemiologicå în fermele trustului. Au fost recoltate peste 800 de probe ¿i de la ceilal¡i angaja¡i, iar activitatea fermelor a fost suspendatå. Pe 21 iulie, erau confirma¡i cu virusul Covid 117 angaja¡i.

Abatorul Freidorf, aflat într-un cartier din Timi¿oara, a fost închis. Fermele Smithfield au fost blocate, nu mai pot sacrifica porcii. Deocamdatå, este 40

foar te greu de gåsit peste 100 de måcelari care så-i înlocuiascå repede pe lucråtorii bolnavi.

Compania Smithfield, cu ac¡ionari chinezi, este cel mai mare producåtor de carne de porc din România.

“Are peste 51.000 de scroafe, spune Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc, organiza¡ie profesionalå din care face parte ¿i Smithfield.

“Cele mai mari efective din ]ar\. Ei vor ie[i repede din aceast\ situa]ie fiindc\ îi va împinge fluxul produc]iei din spate. Porcii trebuie sacrifica]i [i scroafele aduc pe lume

noi purcei. Nu mai avem situa]ii similare în ]ar\ cu abatoare închise din cauza virusului Covid. În toat\ ]ara, fermierii au f\cut programe flexibile pentru intrarea [i ie[irea oamenilor din schimburi, ca s\ nu se întâlneasc\ prea mul]i. În ce prive[te pesta porcin\ african\, Ministerul Finan]elor a promis c\ va vira sumele necesare c\tre ANSVSA pentru desp\gubirea cresc\torilor care înc\ nu [i-au primit banii”.

Unii fermieri din Arge¿ a¿teaptå despågubirile de peste trei luni.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 30/2020

MA{INI [i

UTILAJE Tractoare Deutz-Fahr Seria 5 G pentru ferme mici [i medii Dintre tractoarele seriei 5G fabricate de Deutz-Fahr, în portofoliul NHR Agropartners se regåsesc 5100 G LS ¿i 5110 G GS. Douå modele care se adreseazå fermelor vegetale ¿i zootehnice mici ¿i medii.

Cu

Deutz-Fahr Seria 5G, fermierii au la dispozi¡ie tractoare utilitare care se potrivesc optim la o serie de opera¡iuni ¿i lucråri. Utilajele din oferta NHR Agropartners care se pot ata¿a la ambele tractoare sunt: plugul cu 3 trupi¡e Poettinger Servo 25, distribuitorul de îngrå¿åminte Bogballe L1 Plus, sprayerul Hardi Ranger cu rezervor de 2.500 l, presa de balo¡i paralelipipedici Paksan, cultivatorul Vibrostar 4-390, cu lå¡ime de lucru de 3,9 m, ¿i încårcåtoarele frontale Stoll, cu diferite accesorii (cupe, furci).

Motoarele care echipezå cele douå modele de tractoare Deutz-Fahr Seria 5G sunt tip FARMotion, de 3,8 litri, cu 4 cilindri, cu turbo cooler ¿i sistem de injec¡ie Common Rail, pentru optimizarea consumului de carburant ¿i reducerea emisiilor poluante.

Pentru conformitate cu normele europene, dispun de catalizator de oxidare diesel (DOC) ¿i sistem de recirculare a gazelor evacuate (EGR), ¿i respectå norma Stage 3B (Tier 4 i).

Tractorul 5100 G LS are o putere nominalå de 97 CP ¿i poate dezvolta

42

maximum 102 CP, iar 5110 G GS are o putere nominalå de 107 CP ¿i poate ajunge la 113 CP. Ambele sunt echipate cu rezervoare de motorinå de 130 litri. Transmisia este 4x4, cu comandå electrohidraulicå. Cutia de viteze are 5 game, cu 20 de viteze înainte ¿i 20 înapoi, iar viteza maximå este de 40 km/h.

Pompa hidraulicå are un debit de 55 litri/min. Ridicåtorul pe spate, cat. II, dispune de cuple rapide, cu cilindri auxiliari pentru ridicare ¿i stabilizatoare telescopice pentru tiran¡ii laterali. Capacitatea maximå de ridicare este de 4.525 kg.

Op¡iunile incluse în configura¡ia oferitå de NHR Agropartners sunt urmåtoarele: barå de trac¡iune pivotantå, barå transversalå cu gåuri, cuplå pentru remorcå, suport ¿i 8 greutå¡i pentru

lestare în fa¡å (340 kg în total), girofar ¿i prizå cu 7 contacte.

Cabina este montatå pe silentblocuri, coloana volanului este reglabilå, scaunul operatorului este, de asemenea, reglabil ¿i dispune de suspensie mecanicå, oglinzile exterioare sunt telescopice. Tractorul este echipat cu lumini de drum ¿i 4 lumini de lucru montate pe acoperi¿ul cabinei (2 în fa¡å, 2 în spate), iar printre dotårile din cabinå se mai numårå un ecran digital ¿i sistem de aer condi¡ionat cu comandå manualå. ªi 5100 G LS, ¿i 5110 G GS se pot achizi¡iona la pre¡uri avantajoase, prin credit sau leasing financiar cu 2 rate sezoniere, de la partenerii financiari ai NHR Agropartners sau prin programe de finan¡are prin fonduri europene.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 30/2020

MA{INI [i UTILAJE

Amazone Precea,

pentru un sem\nat rapid [i de precizie Amazone a efectuat recent o demonstra¡ie în câmp cu semånåtoarea de precizie Precea 4500, care combinå caracteristicile performante de la modelele anterioare Amazone, ED ¿i EDX. Acest lucru duce la o distribu¡ie foarte preciså a semin¡elor, chiar ¿i la viteze de lucru de 15 -20 km/h.

B

uncårul de semin¡e de la Precea 4500 ¿i întreaga unitate de dozare sunt presurizate.

Fluxul de semin¡e din buncår este direc¡ionat în fa¡a discului de semin¡e în interiorul camerei de distribu¡ie, iar semin¡ele de porumb sunt presate pe orificiile discului ¿i sunt transportate spre punctul de evacuare.

Pe måsurå ce discul se rote¿te, semin¡ele care sunt presate pe disc trec prin segmentul de singularizare în trei trepte ¿i excesul de boabe este eliminat. În momentul în care såmân¡a ajunge în canalul de propulsie, suprapresiunea de pe discul de distribu¡ie centralizat este întreruptå ¿i såmân¡a este “împu¿catå” în tubul de transport.

Un senzor optic este situat deasupra tubului de transport ¿i monitorizeazå distribu¡ia semin¡elor în câmp. Precea este disponibilå ¿i cu echiparea SmartControl, care contoleazå unitatea de semånat pentru a se evita în timp real dublurile sau lipsurile. Formatorul de brazdå deschide o rigolå curatå ¿i uniformå, astfel încât boaba de porumb împu¿catå în sol ¿i presatå de rola de tasare så fie a¿ezatå la o adâncime ¿i distan¡å optime, evitându-se fenomenul de rostogolire a semin¡ei.

Precea poate fi echipatå cu sistem mecanic de antrenare sau cu motor electric.

44

SpeedShaft este un sistem mecanic de ac¡ionare a unitå¡ii de semånat ¿i, în combina¡ie cu unitatea de distribu¡ie presurizatå, faciliteazå distribu¡ia optimå a semin¡elor la viteze mari de lucru.

Sistemul ElectricDrive, care poate fi monitorizat prin terminalele Amatron 4 sau AmaPad 2, ac¡ioneazå unitatea de semånat cu câte un motor electric individual pe fiecare sec¡ie în parte. Rata de semånat poate fi ajustatå confortabil din terminalele men¡ionate. În varianta echipårii cu ElectricDrive ¿i în combina¡ie cu sistemul de presiune pozitivå, Amazone Precea 4500 este capabilå de viteze de lucru de pânå la 20 km/h cu acurate¡e optimå.

Bråzdarul de semånat PreTeC aplicå o presiune mecanicå maximå de 220 kg, respectiv 400 kg, folosind presiunea hidraulicå, ¿i poate fi folosit pentru semånat dupå plug ori la semånat semidirect sau direct.

Amazone Precea 4500 poate fi echipatå cu sistem de fertilizare DoubleShoot ¿i, în func¡ie de model, se poate utiliza un buncår de îngrå¿åminte de 950 sau 1.250 litri.

Sistemul de dozare a îngrå¿åmintelor Precea este gestionat de sistemul

de contorizare Precis, prin intermediul SmartCenter.

Unitatea de contorizare electricå cu arbore agitator standard faciliteazå timpi de calibrare redu¿i, ceea ce duce la un randament de lucru mai mare. În aceastå combina¡ie, rata de aplicare a îngrå¿åmintelor poate fi u¿or modificatå prin intermediul terminalului sau automat, folosind hår¡i ale aplica¡iei, dacå este necesar.

Pe de altå parte, Amazone a dezvoltat un nou aplicator micro-granular, cu un buncår de 17 l, cu unitate de dozare separatå, care permite contorizarea preciså a diferitelor materiale.

Fermierii pot alege între cadre telescopice simple, cu douå sec¡iuni telescopice sau cadre telescopice variabile. La cele simple ¿i cu douå sec¡iuni, unitå¡ile sunt montate la o distan¡å de rând setatå. De exemplu, cele 6 unitå¡i de pe Amazone Precea 4500 - 2 pentru semånatul porumbului - sunt montate la o distan¡å fixå de rând de 75 cm, dar sunt posibile setåri ale distan¡elor între rânduri de la 45 cm la 80 cm.

Astfel, Amazone Precea 4500 poate fi utilizatå ¿i la semånatul sfeclei de zahår, cu 6 rânduri la distan¡å de 45 cm.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 30/2020

MA{INI [i UTILAJE

New Holland a lansat gama de combine New Holland a dezvåluit noile combine CH (Crossover Harvesting), care integreazå tehnologia de separare Twin Rotor cu sistemul de treier al combinelor conven¡ionale. Prin aceastå nouå tehnologie se ob¡ine o productivitate sporitå, printr-o suprafa¡å mai mare de treier ¿i separare.

Datoritå noului concept, boabele recoltate ¿i paiele sunt de calitate mai bunå, se reduce consumul de carburant, iar viteza de recoltare e mai mare.

M

otorul cu care este dotatå noua gamå este mai pu¡in poluant, are un consum optimizat de carburant ¿i oferå o productivitate ridicatå. La acestea se adaugå ¿i dotårile din cabina Harvest Suite Deluxe, cu automatizåri care reduc timpii de sta¡ionare ¿i costurile de exploatare ¿i sporesc calitatea materialului recoltat.

Motor Stage V cu consum redus Noul model de combinå New Holland CH7.7 este echipat cu motorul Cursor 9 care dezvoltå o putere de 374 CP, cu 34 CP mai mult decât puterea dezvoltatå de modelul CX6.90, concomitent cu reducerea consumului de carburant ¿i sporirea performan¡elor combinei chiar ¿i în condi¡ii dificile de recoltare.

Motorul respectå standardul Stage V privind emisiile, datoritå tehnologiei de reducere cataliticå selectivå HI-eSCR 2 dezvoltate de FPT Industrial. Sistemul de tratare al gazelor de evacuare nu necesitå mentenan¡å, iar acest lucru, împreunå cu optimizarea consumului de carburant, are drept rezultat costuri foarte scåzute de exploatare. În plus, combina a fost proiectatå astfel încât între¡inerea sa så fie u¿oarå ¿i sunt doar patru puncte de lubrifiere, pentru ca opera¡iile zilnice de între¡inere så se efectueze foarte rapid.

La acestea mai trebuie adåugatå ¿i garan¡ia extinså standard de trei ani (1.200 ore func¡ionare) ce acoperå motorul, transmisia ¿i sistemul de tratare a gazelor de evacuare, împreunå cu intervalele lungi de service de 600 ore, care contribuie, de asemenea, la scåderea costurilor de exploatare.

46

Noua tehnologie Crossover Harvesting Noua tehnologie Crossover Harvesting oferå o productivitate cu 25% mai mare decât cea a combinelor conven¡ionale din acest segment.

Sistemul de treier, cu douå båtåtoare, dispune de o tobå de batere cu un diametru de 600 mm, cea mai mare din segmentul combinelor cu puteri ¿i echipåri similare, care oferå performan¡e de treier mult îmbunåtå¡ite, spun inginerii New Holland.

Viteza båtåtorului este controlatå din cabinå de un nou variator hidraulic heavy-duty, astfel încât operatorul poate så se asigure cu u¿urin¡å cå viteza este adaptatå în mod optim la tipul de recoltå ¿i la starea câmpului.

Sistemul de treier este combinat cu sistemul OptiThresh, ce se adapteazå la starea ¿i maturitatea produsului prin simpla repozi¡ionare a pår¡ii posterioare a contrabåtåtorului, astfel cå nu sunt necesare scule suplimentare.

Pe de altå parte, atunci când partea superioarå cu balamale este demontatå de pe båtåtor se faciliteazå ac¡iunea de frecare, fapt ce duce la ob¡inerea unor paie de calitate mai bunå.

Sistemul Twin Rotor de 21 inci (53,3 cm), cu o lungime de 3,45 metri, oferå o suprafa¡å de separare mai mare decât a combinelor similare din acest segment, de aproximativ 2,9 mp. Sistemul necesitå modificåri minime ale setårilor atunci când se schimbå tipul cerealelor recoltate, fapt ce reduce mult timpii de sta¡ionare ¿i spore¿te productivitatea.

Echipare cu hedere Varifeed Modelul CH7.70 îmbinå caracteristicile tehnologiilor Twin Rotor ¿i cele conven¡ionale pentru maximizarea productivitå¡ii. Acest model de combinå poate fi echipat cu o gamå de hedere Varifeed cu o lå¡ime de lucru de pânå la 9,15 metri, inclusiv o versiune nouå de 8,53 metri, dezvoltatå pentru gama CH. Partea frontalå a transportorului central poate fi reglatå mecanic, pentru a asigura o aliniere perfectå cu hederul,

Profitul Agricol 30/2020

MA{INI [i UTILAJE

Crossover Harvesting optimizând astfel unghiul de tåiere al fiecårui tip de heder, pentru a oferi un debit uniform ¿i, prin urmare, o productivitate crescutå indiferent de tipul de produs recoltat.

Curå¡are sporitå cu 15% Capacitatea de curå¡are se îmbinå cu sistemul de treier ¿i de separare.

Este echipat cu sistemul de curå¡are cu efect în triplå cascadå TripleClean, ce måre¿te capacitatea de curå¡are cu pânå la 15%, prin adåugarea unei cascade suplimentare în centrul compartimentului pentru boabe. ªnecul, ce transferå mai repede boabele cåtre elevator, poate cre¿te debitul, îmbunåtå¡ind ¿i mai mult capacitatea combinei.

Sisteme de compensare a pantelor Modelul CH7.70 oferå, de asemenea, performan¡e optime pe terenurile aflate în pantå, datoritå sistemului SmartSieve, ce compenseazå în mod automat cu pânå la 25% pantele laterale, men¡inând echilibrul corespunzåtor al sitei pentru o curå¡are uniformå.

De asemenea, sistemul calibreazå ac¡iunea sitei în func¡ie de viteza ventilatorului ¿i de dimensiunea boabelor pentru a stabili unghiul optim de func¡ionare. Efectul combinat al func¡iei OptiSpeed de reglare a tura¡iei scuturåtorilor în func¡ie de

gradul de înclinare al pantei ¿i al sistemului Opti-Fan ajutå la extragerea tuturor boabelor, care apoi sunt trimise curate în buncår.

Mai mult, Opti-Fan compenseazå automat debitul de aer în sistemul de curå¡are a boabelor atunci când utilajul ac¡ioneazå pe plan înclinat.

Acest sistem reduce viteza de rota¡ie a ventilatorului atunci când se deplaseazå în rampå, astfel încât så nu se piardå boabe în spatele combinei, ¿i cre¿te viteza acestuia atunci când deplasarea se face în pantå pentru a preveni înfundarea sistemului de curå¡are.

Versiunea de combinå cu echiparea Laterale men¡ine confortul ¿i capacitatea de recoltare pe suprafe¡e

înclinate. Aceastå versiune este echipatå cu un robust sistem de nivelare, care oferå o compensare transversalå, de pânå la 18%, a pantei pe ambele pår¡i.

Sistemul Laterale se adaugå celor din echiparea standard, Triple-Clean ¿i de nivelare automatå Smart Sieve, rezultatul fiind o eficientizare a opera¡iei de curå¡are a cerealelor, în momentul în care combina se deplaseazå ¿i recolteazå pe teren denivelat.

Cabinå confortabilå, comenzi ergonomice Cabina Harvest Suite Deluxe oferå confort atât ¿oferului, cât ¿i pasagerului, ¿i dispune de o suprafa¡å vitratå mare, pentru o vizibilitate optimå în timpul recoltårii, datoritå cadrului mai lat al cabinei.

Operatorul are la îndemânå toate comenzile pe noua consolå lateralå dotatå cu maneta multifunc¡ionalå CommandGrip, la care se adaugå monitorul tactil IntelliView IV cu diametru de 26,4 cm. De pe acest monitor se poate selecta automat o serie de func¡ii, inclusiv procedurile de curå¡are ¿i de lubrifiere a variatorului, ceea ce u¿ureazå mult munca operatorului ¿i reduce costurile de între¡inere.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 30/2020

47

INFORMA}II

EXTERNE Clariant se extinde în Bulgaria Clariant, o companie axatå pe produc¡ia de produse chimice speciale, care construie¿te o fabricå de bioetanol celulozic în România, la Podari, în Dolj, a anun¡at extinderea afacerii ¿i în ¡ara vecinå, în Bulgaria. ¥n acest scop, a semnat un acord de licen¡å cu Era Bio, firmå apar¡inând familiei Pavlovi, proprietarii uneia dintre cele mai mari ferme din Bulgaria. ¥mpreunå vor construi undeva în nord-estul ¡årii o fabricå tot de bioetanol celulozic, pentru care folose¿te o tehnologie proprie, sunliquid.

Fabrica va avea aceea¿i capacitate ca cea din Dolj, 50.000 de tone de etanol celulozic, ce vor rezulta din procesarea a 250.000 de tone de paie.

Etanolul celulozic sunliquid este un biocombustibil avansat, sustenabil ¿i neutru din punctul de vedere al dioxidului de carbon, care poate fi utilizat cu u¿urin¡å în infrastructura auto actualå.

Nigeria> vaci în schimbul Kala[nikovurilor Autoritå¡ile dintr-o regiune a Nigeriei au anun¡at cå vor despågubi cu câte douå vaci fiecare automat Kala¿nikov predat.

Regiunea este terorizatå de bandi¡i pe motociclete, majoritatea fiind membri ai grupului etnic nomad Fulani, care pune mare pre¡ pe vite.

“Bandi¡ii care regretå faptele lor

¿i-au vândut la început animalele ca så cumpere arme, dar acum vor så se întoarcå la o via¡å normalå. Le cerem så ne aducå un AK-47 ¿i le vom oferi câte douå vaci, ca så-i încurajåm”, a declarat guvernatorul provinciei.

Violen¡ele fac parte dintr-un conflict foarte vechi dintre påstorii nomazi Fulani ¿i comunitå¡ile de fermieri din zonele de la sud de Sahel. Înaintarea de¿ertului a distrus på¿unile folosite de nomazi ¿i i-a împins tot mai aproape de culturile fermierilor sedentari.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 30/2020

25 de milioane de euro doar pentru flori Belgia acordå un sprijin de 25 de milioane de euro producåtorilor de flori, grav afecta¡i de pandemie. Måsura vizeazå asigurarea de lichiditå¡i pentru 800 de producåtori mici ¿i medii, din zona flamandå a ¡årii. Comisia Europeanå a apreciat cå este în linia Bruxellesului ¿i a aprobat-o.

Fermierii moldoveni au ie¿it în stradå Afecta¡i ¿i ei de vremea extremå, fermierii moldoveni au ie¿it så protesteze cu tractoarele pe ¿osea, doar doar vor provoca vreo schimbare în politica agricolå a guvernului. ªi au reu¿it. Prim-ministrul (de la ei, Ion Chicu, 48 de ani) a promis o serie de subven¡ii speciale pentru cei afecta¡i de secetå. De pildå, la hectarul de grâu calamitat peste 60% se vor da 1000 de lei moldovene¿ti, adicå 240 de lei în bani române¿ti.

Cu brânza la tribunal, tocmai la Londra O funda¡ie cipriotå pentru protejarea brânzei tradi¡ionale a contestat, la un tribunal londonez, dreptul unei companii maghiare de produse lactate de a înscrie marca Hadjú Halloumi. Brânza halloumi este al doilea produs exportat al Ciprului, dupå medicamente, iar Marea Britanie este cea mai mare pia¡å. În replicå, firma maghiarå sus¡ine cå numele pe care îl utilizeazå este clar diferit de Halloumi.

Acordul comercial UE-Vietnam De la 1 august, a intrat în vigoare acordul de liber schimb UE-Vietnam. ¥n timp, se vor elimina taxele vamale pentru 99% din mårfurile comercializate între cele douå pår¡i. Taxele pentru produsele agroalimentare, cum ar fi carnea de vitå sau uleiul de måsline, vor fi eliminate peste trei ani, în timp ce taxele pentru produsele lactate, fructe ¿i legume vor dispårea în cinci ani. Dar, cel mai important, companiile europene vor fi acum în måsurå så depunå oferte pentru contractele publice din Vietnam.

49

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni-Neam¡ organizeazå în ziua de 27 august, orele 10:00

CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi: - 2 posturi Asistent în Cercetare (studii superioare) Specializarea Ameliorare; - 1 post Asistent în Cercetare (studii superioare) Specializarea Tehnologii Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la Biroul de resurse umane ¿i de pe www.scda.ro Tel.: 0233.745.136, 0743.212.964

S.C.D.A. LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS ÎN DATA DE 19.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Protec¡ia plantelor Ø 1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Agrochimie (amendarea ¿i fertilizarea solurilor) Ø 1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Ameliorarea plantelor ¿i Producerea semin¡elor Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å; - media de absolvire minim 8.00; - aptitudini pentru munca de cercetare ¿tiin¡ificå; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå.

ÎN DATA DE 20.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST DE TEHNICIAN AGRICOL gr. II, pentru Sectorul de condi¡ionare a semin¡elor (vechime în domeniu minim: 2 ani). Termenul limitå pentru înscriere: 18.08.2020

ÎN DATA DE 20.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST DE CONSILIER JURIDIC gr. II Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å - vechime în specialitatea studiilor minim 2 ani - så fie înscris în Corpul consilierilor juridici - competen¡e ¿i aptitudini de utilizare a calculatorului Termenul limitå pentru înscriere: 18.08.2020

Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine de la sediul institu¡iei, Livada, jud. Satu Mare, str. Baia mare nr 7, la Compartimentul Resurse Umane, tel.: 0261.840.001 sau la Secretar ¿tiin¡ific, tel.: 0721.325.665 50

Profitul Agricol 30/2020

PESCUITUL [i V+N|TOAREA

Vacan]\ ;n Delt\, la Cormoran D

acå de obicei în iulie ¿i august nu pescuiam în Deltå din cauza ar¿i¡ei, acum am hotårât så încercåm, så vedem dacå pe¿tii råpitori vor råspunde la provocåri.

Odatå ajun¿i am våzut apele Dunårii, mari ¿i tulburi, în ton cu ploile din ultimele zile, apoi ceva mai limpede pe bucla dinspre hotel. Am pregåtit lansetele pentru o scurtå ie¿ire de searå în apropierea hotelului, så cåutåm avatul, ¿alåul ¿i bibanul. Malul de nord este cu apå adâncå, iar ceva mai în amonte fundul apei este tare ¿i coboarå în praguri pânå spre larg, unde apa are cam 6,5 m adâncime. În zona unui zåvoi de plopi, am încercat la twister – shad de 8 cm, alb cu cap ro¿u, så se vadå cât de cât în apa u¿or tulburicå, pe jig de 7 g. Ancora¡i la cca 20 m de mal, am båtut zona lansând diagonal spre amonte ¿i jucând twisterul cât de lent permitea curentul. N-am avut niciun semn, niciun joc al mårun¡i¿ului la suprafa¡å, semn cå pe¿tii råpitori sunt pe acolo ¿i vâneazå. ªi totu¿i, dupå ce am mutat barca mai aproape de mal ¿i am lansat mai spre amonte, am avut un semn – un atac ratat, apoi, tot la al doilea prag, în apå de cca 1,7 m adâncime, un alt atac. Era un strapazan care a scåpat pânå så-l scot din apå. Apoi... nimic!

Dupå vreo 3-4 lansåri m-am låmurit.

Am neglijat malul de sud, cel cu apå micå, mâl ¿i vegeta¡ie la mal, unde am våzut atacuri ¿i de ava¡i, ¿i de mârli¡e.

Ne-am oprit la confluen¡a de unde porne¿te Canalul Uzlina. ªtiam bine locurile ¿i am dat mai întâi cu voblere vibe, apoi am încercat cu cicade – nåluci cu ac¡iune mai agresivå decât twisterele. Model mic, de 7 g, nichelat, ori alb cu cap ro¿u. N-am dat de ava¡i, nici de ¿alåi, dar am descoperit haita de bibani.

Frumo¿i ¿i gråsani – mu¿cau viguros,

52

a¿a cå pânå la cåderea serii am strâns câ¡iva buni de filetat. Am prins ¿i un avat, chiar din capåtul canalului, unul mic... dar båtåios!

Mai mul¡i am prins a doua zi, pe “dreapta” (zona de canal såpat ce scurteazå bucla), låsând barca la vale ¿i båtând malurile la vobler – unul de 7-8 cm, semånând a oblete. Când au început så batå ava¡ii hå¡i¿ul de crengi ¿i rådåcini din mal a înviat brusc, iar pescuitul s-a transformat în vânåtoare! Acolo unde båteau ava¡ii, acolo zburau ¿i voblerele... iar ava¡ii î¿i fåceau datoria.

Din påcate, erau doar mici – sub un kil.

Oricum i-am fi eliberat.

La confluen¡a mare, tot sondând ¿i cåutând, am reu¿it så gåsim ¿alåii, cu shaduri de 8 cm ¿i capete de 19 g, cåci apa ajungea ¿i la peste 6 m spre mijlocul canalului. Câteva atacuri råzle¡e au însemnat cam tot atâ¡ia strapazani elibera¡i, dar ¿i un ¿alåu... bun de cinå. A mers de minune cu fileurile de biban facute sushi.

A doua zi am pornit cu noaptea în cap spre lacuri, så dåm la ¿tiucå, în ochiurile cu apå limpede cristal... Våd asta de o via¡å ¿i må mir cum de un fluviu care spalå un continent întreg mai poate avea apele acelea... cristal de limpezi?! Am prins la oscilantå micå câteva ¿tiuculi¡e, mai degrabå mârli¡e.

Bine cå mai sunt! Apoi s-a tåiat!

Ne-am distrat cu bibanii de la capåtul canalelor. Nu te laså niciodatå la greu. Îi gåse¿ti ¿i pe lac, dar acolo unde trec baboii în cârduri, acolo se strâng ¿i vårga¡ii! Mereu flåmânzi, må ajutå så-mi fac u¿or por¡ia de fileuri. ªi ce-i mai gustos?!

Asta nu înseamnå cå am uitat de “Incinta” ¿i de ¿tiucile capitale de acolo.

Ziua urmåtoare, tot devreme am plecat så prindem balauri. Apa micå era numai bunå pentru poper ¿i pentru altå nåzbâtie de suprafa¡å. Am avut o urmårire cu emo¡ii, dar de prins... am luat câteva ¿tiuculi¡e mai råsårite la poper. Cam a¿a s-au scurs zilele scurtei vacan¡e în Deltå. Partide scurte la avat, ¿alåu, ¿tiucå, biban... Iar dacå ispråvile povestite sunt doar în vis – visa¡i ¿i vacan¡a sigur se va întâmpla!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 30/2020

Preg\tiri pentru p\s\ret Se apropie Sântåmåria Mare, cu deschiderea sezonului de vânåtoare la treisprezece specii de påsåri. Dupå douå såptåmâni, va urma a doua dezlegare, la cincisprezece specii, iar peste o lunå, în miez de Råpciune – a treia, la alte patru neamuri de zburåtoare.

Fiecårei specii de vânat îi corespunde alica potrivitå, dar ¿i aceasta în func¡ie de împrejuråri. Distan¡a, unghiul, vântul sunt tot atâ¡ia factori care concurå la reu¿ita sau la e¿ecul focului de pu¿cå. De asemenea, ¡eava armei, care poate concentra sau dispersa snopul de proiectile,

tempestivå î¡i aminte¿te de faptul cå nu ¡i-ai luat din dulap pelerina, bazându-te pe prognozele meteo. Cizmele de cauciuc scurte te mustrå cå le-ai preferat în detrimentul celor lungi, mai cu seamå când ra¡a cåzutå plute¿te pe luciul unei ape mai adânci decât te-ai fi a¿teptat, iar câinele aportor lipse¿te sau pregetå så se avânte în larg. În asemenea împrejuråri, era bunå lanseta, dar ¿i ea a råmas acaså, la gândul cå nu va trebui. Dar iatå cå, acum, este

P

entru vânåtorii „de panå”, aceste trei etape întregesc mult a¿teptatul ¿ir al ie¿irilor în teren, cu tot atâtea preparative, speran¡e ¿i emo¡ii, care se vor succeda pe tot parcursul toamnei ¿i al iernii, pânå în prag de primåvarå.

Pentru pasiona¡ii tirului la zbor, pregåtirile în vederea „marii deschideri” presupun infinit mai mult patos ¿i mai multå meticulozitate decât în cazul confra¡ilor „glon¡ari”. O ¿edin¡å sau douå de poligon, în prealabil, reprezintå nu doar o condi¡ie eticå, ci ¿i una de ordin practic, în planul eficien¡ei ¿i al evitårii deziluziilor, în pu¡inele ocazii cu mizå realmente cinegeticå. La talere, în poligon, se rede¿teaptå reflexele nepuse la încercare de-a lungul prohibi¡iei, se verificå arma demult uitatå în toc ¿i cartu¿ele nou achizi¡ionate ¿i se face, de fapt, o repeti¡ie absolut necesarå, fie ea ¿i oarecum mecanicå, fårå febra neprevåzutului.

La capitolul pregåtiri se adaugå ¿i „claviatura” cartu¿ierei, organizatå dupå un anume tipic, dictat de necesitatea extragerii rapide, în tensiunea momentului, a tubului potrivit, fårå bâjbâialå, timpi mor¡i ori surprize neplåcute. Are ¿i acest aspect importan¡a lui: o muni¡ie neadecvatå poate compromite întreaga partidå, îndelung pritocitå. Logica alcåtuirii cartu¿ierei este una strict personalå ¿i trebuie påstratå cu sfin¡enie, pentru a intra în reflex.

Profitul Agricol 30/2020

are un greu cuvânt de spus. Când ape¿i pe trågaci, nu te po¡i låsa numai în voia hazardului. Totul se cântåre¿te în scânteia unei vie¡i, oricât de måruntå ar fi ea.

Dacå ai nu numai o armå cu ¡evi lise, te treze¿ti într-o altå dilemå: amândouå sunt performante, ¡i-au procurat satisfac¡ii la zburåtoare ¿i î¡i sunt deopotrivå de dragi, dar oare care e mai potrivitå pentru plånuita ie¿ire la turturele, la grauri ori la ra¡e mici? De calibru ¿i foraj diferite, fiecare are stilul såu. Pânå la urmå, dincolo de ra¡iune, luarea unei decizii ¡ine de inspira¡ie.

Apoi, vine rândul vestimenta¡iei, al adjuvantelor, al retu¿urilor de moment.

Oare e nevoie de scaunul trepied cu ¿a din piele? Dintre cu¡itele de colec¡ie pe care så-l alegi? Så trebuiascå tolba veche cu plaså din cânepå? Dintre ciochinare, så fie cel cu o duzinå de ochiuri sau ajunge numai cel cu ¿ase noji¡e, întårite cu ir de bursuc? Totul devine o întreprindere plinå de farmec, dar ¿i de o mare responsabilitate.

De multe ori, recuzita î¿i depå¿e¿te statutul de simplu auxiliar. O ploaie in-

absolutå nevoie de ea! N-ai încotro ¿i faci o baie. Noroc cå e varå...

Harna¿amentul vânåtorului „de panå” nu cunoa¿te limite. Multe lucruri råmân acaså, altele zac în portbagajul ma¿inii, pu¡ine sunt „la purtåtor”. Nu te po¡i împodobi, ca un brad de Cråciun, cu tot ce crezi cå ¡i-ar putea fi de folos pe câmp sau pe malul bål¡ii. Mai ales „la sårite”, iei doar strictul necesar. ºinuta simplå, zveltå, de înaintare u¿oarå prin buruieni, impune cumpåtare. Pavoazarea inutilå îngreuneazå deplasarea ¿i obose¿te.

Fårå doar ¿i poate, pregåtirile pentru påsåret incumbå energie ¿i discernåmânt.

Lunile de a¿teptare a „marii deschideri” de la cumpåna lui Gustar se cuvine så-¿i gåseascå echivalent în împlinirea nåzuin¡elor noastre de aprigi „påsårari”. În ce må prive¿te, må voi îndrepta cåtre un loc de turturele, descoperit recent pe meleaguri cålårå¿ene, nu departe de bra¡ul Borcei, ¿i, mai apoi, cåtre promi¡åtoarele întinderi de apå de la Dridu, pe unde am våzut roind sarsele iu¡i ca focul.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate celor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 6 - 26 august

Viorel Andronie 6.08.1963, pre¿edintele Colegiului Medicilor Veterinari Simona Munteanu 6.08.1979, redactor-¿ef revista Agrimedia Sorin Dogaru 7.08.1967, director Maria Trading Veronica Ciucå 7.08.1968, input manager Chemark Rom Emilian Negrilå 9.08.1950, director SCDA Teleorman Adriana Sorescu 9.08.1977, director financiar Caussade Semences România Iancu Jitåreanu 10.08.1967, director ¿colarizare Agrocomer¡ Holding Tiberiu Dima 12.08.1971, BASF Teodor Maru¿ca 17.08.1941, ICD Paji¿ti Bra¿ov Constantin Soare 17.08.1955, director comercial Adama Maria Cîrjå 20.08.1968, director marketing Corteva Robert ºuicå 24.08.1983, director logisticå KWS Vasile Berbecel 25.08.1942, Ialomi¡a Florin Stånicå 25.08.1964, USAMV Avram Fi¡iu 25.08.1966, subsecretar de stat, Ministerul Agriculturii Adriana Mitran 25.08.1969, director marketing, AgroConcept Gheorghe Nea¡å 26.08.1951, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Daniel Tabacu 26.08.1961, director tehnic Arysta 54

Doar ciocolata Ritter are voie s\ fie p\trat\ Curtea Federalå de Justi¡ie din Germania a decis: doar ciocolata Ritter Sport poate fi vândutå sub forma unui påtrat.

Sigur, decizia se aplicå doar în Germania. Hotårârea instan¡ei vine la capåtul unui lung proces, de când compania elve¡ianå Milka a încercat så elimine monopolul Ritter Sport pentru ciocolatå în formå de påtrat.

Dar judecåtorii germani au decis cå forma de påtrat nu oferå produsului Ritter Sport o valoare suplimentarå, care så influen¡eze cumpåråtorii så o aleagå în raport cu alte batoane de ciocolatå. ¥nså consumatorii våd în forma påtratå un indiciu cå acea ciocolatå a fost produså de o anumitå companie ¿i în consecin¡å o asociazå cu anumite a¿teptåri privind calitatea.

Compania a fost înfiin¡atå în 1912 de familia Ritter, iar fabrica era undeva în apropiere

de Stuttgart. Forma påtratå a ciocolatei a fost adoptatå în 1932, când Clara Ritter a decis cå batoanele de ciocolatå trebuie så încapå într-un buzunar normal al unei jachete sport.

Compania a înscris forma påtratå a ciocolatei ca marcå înregistratå la mijlocul anilor 1990, iar Milka încearcå de 10 ani så ob¡inå dreptul de a înregistra propria sa ciocolatå påtratå.

Aståzi, Ritter are 1.500 de angaja¡i ¿i o cifrå de afaceri de aproape jumåtate de miliard de euro pe an.

ORIZONTAL: 1) Bandå implicatå în afaceri agricole – Våzute în oglinzi; 2) Aflate în perfectå stare – Partenerul din trecut; 3) No9 10 rocos la început! – Pornitå... pe uli¡å. 4) Îl iau femeile peste picior – Comunicat prin semne; 5) Ansamblu tehnic; 6) Ie¿ire la iarbå verde – Colorare neglijentå; 7) Luna o aduce pe vas; 8) Lega¡i de origine – Traså de ureche; 9) Lipsitå de culturå – Luat la plimbare; 10) Li s-a pus ¿tampila.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 30/2020 ORIZONTAL: TAMBAL - FAD; OB - RAUTATE; NASA - TAIOS; INOTA - BANC; COS - PALNII; SEPARAT - F; CITARE - AUR; A - AVANS - MA; LA - ARZATOR; COCTEILURI.

VERTICAL: 1) Då un nou look blånii – Aruncat în troacå; 2) Pu¿ti trågând cu såge¡i – Tratament cu picåturi; 3) Nucleu de azot! – Luat cu frumosul; 4) A fi gata de muncå – În dorul lelii; 5) Nu lipse¿te de la slujbå – Pregåtit pentru limpezit; 6) Ramuri de perspectivå; 7) A intra în anchetå – Bucå¡icå ruptå de la gurå! 8) Perechi de iepe; 9) Crea¡ii în fa¿å – Umflat în pene; 10) Fåcu¡i så explodeze.

Profitul Agricol 30/2020