revista Profitul Agricol nr. 30, din 2023

Page 53

MAGAZIN

Nespusa legend\ a sarmalelor Incursiune în povestea sarmalelor, de la legendå la realitatea contemporanå. Sarmale eurosarmale a fost deliciosul eveniment culinar care a avut loc, la Timi¿oara, în cadrul amplului program Timi¿oara 2023 Capitalå Europeanå a Culturii, Culinaria Banatica, coordonat de Caius Mer¿a.

S

copul manifestårii a fost de a aduce în prim-plan una dintre cele mai îndrågite delicatese ale bucåtåriei tradi¡ionale române¿ti: sarmalele. Camelia Burghelea, renumitå pentru studiile sale etnologice de magie terapeuticå ¿i comportament cultural în satul tradi¡ional, a vorbit despre multitudinea de re¡ete de fåcut sarmale ¿i de semnifica¡ia extraordinarå a acestui produs culinar pentru familia româneascå. Ea a prezentat ¿i “secrete” ale re¡etelor sarmalelor care dau originalitate produsului ¿i un gust autentic plin de savoare, dezvåluite de “babele” din Ardeal ¿i Banat. “Unele gospodine sus¡in cå secretul este varza, altele carnea, altele ceapa multå, iar altele spun cå foarte importantå este oala în care se fierb sarmalele, care ar trebui så fie din lut, sau mai nou, ceramicå. Marea artå era så faci sarmale de post care så fie mai gus-

Profitul Agricol 30/2023

toase decât sarmalele de dulce (cu carne). În asta ståtea marea pricepere a ¡årancii românce”. Unul dintre “secretele” sarmalelor este råzuirea a doi cartofi în umpluturå. Atunci, vor avea un saft (savoare) mult mai delicios. Produsele vor fi mult mai zemoase ¿i vor fierbe mai bine. Un alt secret este ca sarmele så fie umplute ¿i cu razalåi (aluat tare dat la råzåtoare); sunt cu atât mai bune cu cât acei razalåi sunt pråji¡i în ulei. Atunci, sarmalele vor avea un gust deosebit. Cirea¿a de pe tort este acea bucatå de slåninå afumatå introduså în mijlocul oalei încårcate cu sarmale puså la fiert. Astfel aroma ¿i gustul sarmalelor vor fi de neegalat. “Sunt ni¿te “secreturi”, a¿a cum spun gospodinele din Sålaj ori Maramure¿. Carnea nu trebuie tocatå la ma¿inå, ci trebuie demicatå (tåiatå) cu cu¡itul pe tocåtor fiindcå va avea un saft (savoare, zeamå) mult mai mare ¿i evident trebuie multå ceapå, fiindcå atunci va avea cel mai bun gust”. Cele mai bune sarmale, cred “babele” din Ardeal, sunt cele cu målai. “Sigur cå nu e chiar a¿a, dar femeile sårace de la sate vorbeau de sarmalele pe care ele le puteau face cu ceea ce î¿i permiteau”, este de pårere Burghelea. De asemeneea, foarte importante pentru gust sunt condimentele ¿i plantele aromatice, a¿a cum ar fi mårarul sau cimbru, care sunt nelipsite, dar ¿i oala de lut, care reprezintå garantul savorii sarmalelor.

Timpul foarte îndelungat de fierbere fåcea ca orezul din interior, påsatul sau razalåii ¿i cartofii, tot ceea ce ar fi fost acolo, în curechii (varzå) umplu¡i (a¿a cum se spune în Sålaj) så aibå timp så se înmoaie, så fiarbå încet ¿i så î¿i declan¿eze aromele ¿i så devinå cele mai bune de mâncat. Un alt “secret”, poate cel mai mare, este ca sarmalele obligatoriu trebuie så fie unse (unturå, ulei) ¿i så aibå culoare (ro¿ie de la sos de ro¿ii sau bulion). “A¿adar, vorbim despre altå coordonatå a sarmalelor care se referå la savoare, care în Banat ¿i Ardeal se nume¿te saft”, a mai spus specialista. Mai existå sarmale manifest, împotriva curentului, care se pregåtesc cu carne de oaie ¿i sunt fierte în zer. “Asta se întâmplå de obicei în zonele unde existå o tradi¡ie a cre¿terii mioarelor ¿i caprelor, în zona Sibiului, Sålajului, Maramure¿ului, dar ¿i în Banat, iar turmele de oi sunt foarte mari. O altå delicateså o reprezintå sarmalele în care în loc de carne se pun nuci, dar asta e o altå poveste!”, a explicat cercetåtoarea culinarå. Cosmin Dragomir, jurnalist gastronomic, pregåte¿te o enciclopedie mondialå a sarmalelor. El a constatat cå primele sarmale la nivel mondial au apårut în anul 800, iar pe påmântul românesc în anii 1500, preparate de mama domnitorului Mihai Viteazul.

Gheorghe MIRON

53


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook

Articles inside

Concurs de re]ete culinare studen]e[ti

1min
pages 54-55

Nespusa legend\ a sarmalelor

2min
pages 53-54

Nori de grauri

2min
page 52

O combin\ construit\ cu gândul la nevoile fermei mici

2min
pages 49-50

Nout\]ile Lemken pentru 2024

1min
page 48

Cultivator de miri[te Pöttinger Terria cu bunc\r Tegosem

1min
pages 46-48

Anvelopele BKT - un partener de n\dejde

0
page 46

MA{INI & UTILAJE Nout\]i INMA - o sap\ rotativ\ [i utilaje de recoltat cânepa

1min
pages 44-45

de euro pe lun\ curentul vacii merit\ subven]ie!

1min
page 43

Claudiu Davi]oiu> Pl\tesc 10.000 Energia pentru bun\starea

3min
page 42

Ilie Van> Cresc\torii de p\s\ri sunt într-un echilibru firav

2min
pages 40-41

CRE{TEREA ANIMALELOR Se dau banii pentru registrele genealogice

0
page 39

VIA [iLIVADA Speciali[tii BASF s-au întâlnit cu viticultorii din Arad

4min
pages 36-38

de toamn\

1min
pages 34-35

WUXAL BORON PLUS. Borul 100% absorbit.

0
page 34

Speran]e mari în Arad

3min
pages 32-33

Produc]ii bune la grâu în Bihor, dar pre]ul tot mic este

2min
pages 30-31

produce, nici cât export\

1min
page 29

România nu [tie cât

1min
page 28

UPL merge mai departe cu multe solu]ii noi

1min
pages 26-27

Alcedo> solu]ia optim\ pentru încâlcitul GAEC 6

0
page 26

660 WG ¡ Fence

2min
page 25

Pachetul erbicid Alliance Efectul complex al erbicid\rii de

1min
page 24

Culturi rezistente la ar[i]\ [i boli, ma[ini agricole pe m\sur\

1min
pages 22-23

FarmConect, o expozi]ie complet\

1min
page 21

Scade produc]ia de semin]e oleaginoase

1min
pages 18-19

SUA> produc]ia [i exporturile de soia, în sc\dere

1min
pages 16-17

Pre]uri [i Pie]e

3min
pages 14-15

Gestionarea riscurilor, în viziunea FAPPR

1min
pages 12-13

Rusia promite cereale gratuite

3min
pages 11-12

Traderii stau calmi, b\ncile nu

1min
page 10

Exporturile agroalimentare ale UE au încetinit

0
page 10

Pledoarie pentru mai mult sprijin financiar

0
pages 8-9

Barbu propune prelungirea derog\rilor

0
page 8

S|PT|MÂNII Curtea de Conturi dezv\luie ineficien]a MADR

3min
pages 7-8

Un ziarist în furcile caudine ale ADS

1min
pages 3-6
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.