OPINIE
Ajuta]i-m\ s\ g\sesc Statul român! Nina GHEORGHI}| fermier, Br\ila
D
in 2018, de când actuala secetå pedologicå a dat primele semne de instalare, fermierii ¿i pseudofermierii (prefer så numesc a¿a acele persoane care practicå agricultura ca pe o activitate de oportunitate, pentru a beneficia de subven¡ii ¿i venituri nefiscalizate, vânåtorii de subven¡ii - cum le zice ministrul Adrian Oros) cautå solu¡ii disperate pentru a-¿i salva culturile agricole. Cum apa de irigat, cel pu¡in în ultimii 3 ani, a fost gratuitå, ¿i toatå lumea a avut acces, cu to¡ii au încercat så irige, improvizând câte ceva în func¡ie de bugetul disponibil. În acest context trebuie apreciatå interven¡ia Ministerului Agriculturii pentru eforturile financiare de a pune la dispozi¡ie fermierului român apa gratuitå. ¥n mentalitatea noastrå balcanicå, dacå mie îmi este bine aståzi, nu må intereseazå ce se va întâmpla mâine, ¿i nici dacå prin ac¡iunea mea produc pagube sau îngrådesc drepturile vecinului sau genera¡iilor viitoare. Pseudofermierii, afla¡i cu suprafe¡ele agricole lângå canalul de irigat, au în¡eles cå dacå tot existå apå gratuitå pe canal, iar canalul este al Statului, deci nimånui nu-i va påsa de distrugerile fåcute, pot trece la aplicarea irigårii propriilor suprafe¡e de teren, utilizând metoda irigårii prin brazdå sau alte metode prin care apa din canal så ajungå pe sol. Adicå distrug taluzul canalului ca apa så curgå gravita¡ional. Al¡ii, pentru cå nu au motopompe performante, sparg dalele de beton ale canalului, la nivelul coloanei de irigat. Aceste practici le våd în fiecare an în localitatea unde am ferma, iar canalul se degradeazå de la un an la altul. Revoltatå de aceste practici, am reclamat, telefonic, domnului primar al comunei faptul cå este inadmisibil ca în comunitatea noastrå fiecare så facå ce vrea, adicå så meargå så stråpungå canalul ¿i
18
Refacerea cu utilajul propriu a drumului [i taluzului, pentru a putea ajunge ;n ferm\ cu remorcile cu gr=u Taluzul [i drumul de exploatare distrus
så distrugå ¿i drumul de exploatare de lângå canal, determinându-må pe mine ca fermier så fac un ocol de câ¡iva km pentru a-mi duce recolta din câmp în magazia fermei. Mi-a råspuns sec cå nu intrå în atribu¡iunile dumnealui rezolvarea acestei situa¡ii. Am primit un råspuns similar ¿i de la Poli¡ia Localå, care mi-au reamintit cå au jurisdic¡ie doar în intravilan (vatra satului), ce se întâmplå în extravilan nu-i prive¿te. La ANIF nu avea sens så reclam, având convingerea cå våzuserå, dat fiind faptul cå mai trec, ce-i drept, foarte rar, prin zonå. Din 2018, aceste practici s-au înmul¡it. Discutând ¿i cu al¡i colegi din alte zone agricole, unde se practicå aceea¿i metodå de udare direct din canal, må înspåimântå faptul cå, în câ¡iva ani, taluzul canalelor se va pråbu¿i, iar noi cu to¡ii suntem spectatori nepåsåtori la aceste ac¡iuni barbare. În acest context, må întreb unde pot gåsi Statul român ca så pot depune o sesizare scriså pe acest subiect. Dacå, într-o comunå, Primåria nu este Statul, Poli¡ia nu este Statul, a¿a cum credeam eu, atunci så-mi spunå cineva unde så
caut Statul român ca så-i spun cå, dacå nu face ceva, în câ¡iva ani nu vom mai avea iriga¡ii nici în zonele în care aståzi mai existå canal principal de aduc¡iune al apei de irigat. Desigur, la acel moment, Statul român, pe care eu n-am reu¿it så-l întâlnesc, va spune cå fermierii sunt de vinå cå l-au distrus, ¿i nu i-a interesat. Dar care fermieri? Eu pe cei care fac astfel de ac¡iuni nu-i consider fermieri. Pentru mine sunt pseudofermieri. Nici un fermier nu ar proceda de maniera aceasta, con¿tient fiind de faptul cå î¿i face råu singur. Atunci când practici agricultura ca pe un business, pe termen lung, nu-¡i po¡i distruge infrastructura de irigat. Când practici agricultura fiind ghidat doar de ideea cå mai câ¿tigi ni¿te bani din fondurile europene, mai ales în contextul în care Statul român încurajeazå prin tot felul de stimulente micul fermier, care în marea lor majoritate sunt pseudofermieri, de ce så nu profi¡i! Profitul Agricol 33/2020
