CULTURI VEGETALE
Urmeaz\ un an cu multe insolven]e Produc¡ia vegetalå este finan¡atå într-o måsurå covâr¿itoare de furnizorii de inputuri. Astfel, firmele de asigurare a creditului comercial reprezintå poate cel mai fin senzor al situa¡iei financiare a agriculturii. “Anul acesta vom avea un volum mai mare de crean¡e care nu vor fi încasate ¿i trebuie amânate, ¿i o presiune importantå pe lichiditate. Insolven¡e vor fi mai multe”, considerå Eugen Anicescu, director general al Coface. Coface de¡ine peste 50% din pia¡a asigurårilor creditului comercial din România. Compania a primit de la asigura¡i semnale privind unele probleme la încasåri de la fermieri, cazuri punctuale, venite fie pe fondul unei situa¡ii financiare mai fragile cu care se confruntå debitorii, fie situa¡ii generate de secetå. “Au fost ¿i câteva situa¡ii în care ni s-a solicitat amânarea termenului de platå pânå la o urmåtoare culturå, înså vorbim în general de aspecte comune sectorului agricol. De¿i sesizåm o cre¿tere fa¡å de anii precenden¡i a acestor situa¡ii, nu este momentan ceva alarmant la nivel sectorial”.
O imagine fidelå a impactului secetei se va contura dupå 1 octombrie.
Multe facturi, cele pentru înfiin¡area culturilor de toamnå, au avut ca scaden¡å 30 iulie. Companiile care nu au încasat facturile au înså termen pânå la 60 de zile pentru a în¿tiin¡a firma de asigurare despre neplata facturii. Iar momentul este amânat cât se poate de mult. Odatå anun¡at incidentul, rela¡ia comercialå dintre creditor ¿i debitor, respectiv producåtor de inputuri ¿i distribuitor va fi grav afectatå. Din acest motiv momentul este amânat cât se poate de mult, în speran¡a recuperårii amiabile. Ceilal¡i parteneri asigura¡i iau cuno¿tin¡å de situa¡ia financiarå, asigurårile se scumpesc. “Din momentul în care suntem notifica¡i de o întârziere la platå care nu este legatå de o insolven¡å, avem cinci luni în care încercåm så recuperåm soldul respectiv înainte de a plåti despågubirea”, descrie Eugen Anicescu mecanismul de func¡ionare. În cazul în care nu reu¿este recuperarea banilor, Coface plåte¿te despågubirea ¿i continuå procesul de colectare împotriva companiei debitoare. Poate recurge ¿i la recuperarea pe cale legalå: executare, insolven¡å. Nu este înså un scop în sine. Procedura este adaptatå în func¡ie de atitudinea debitorului.
Adrian MIHAI
Eugen Anicescu, director general Coface
“Dacå gåsim deschidere ¿i agreåm împreunå un plan de plå¡i viabil, pentru care existå resurse, tendin¡a va fi så colaboråm pentru a se plåti soldul respectiv. Dacå nu gåsim colaborare, luåm måsuri coercitive mai puternice pentru a putea determina plata”. 32
Distribuitorii sunt între ciocan ¿i nicovalå În segmentul agricol asigurårile sunt sub nivelul mediu. Producåtorii de inputuri ¿i-au asigurat creditele comerciale într-o propor¡ie semnificativå. Fiind companii multina¡ionale, lucreazå cu acest instrument de zeci de ani. De foarte multe ori vin cu poli¡ele încheiate de grupurile lor ¿i au acoperire ¿i în România. În zona de distribu¡ie penetrarea asigurårii creditului comercial a început så creascå în ultimii cinci ani. În continuare sunt înså cu un pas în urma altor sectoare. În sectorul agricol existå o specificitate unicå, faptul cå termenele de platå acordate sunt extrem de lungi, de 300-360 zile, care urmeazå ciclul agricol. Pentru a asigura creditul pe care-l acordå, compania plåte¿te între 0,1% ¿i 0,9%, în func¡ie de o multitudine de factori, cum ar fi dimensiunea cifrei de afaceri, termenul de platå acordat, sectorul în care activeazå compania, istoricul pierderilor din crean¡e neîncasate. Anicescu nu crede înså cå va urma un boom în cre¿terea cererii. “Pia¡a noastrå este una ciclicå. În momentul în care pia¡a este bunå companiile tind så se relaxeze ¿i, de¿i au bani, tind så amâne decizia de a se asigura. Dacå a¿tep¡i prea mult ¿i vrei så te asiguri în momentul în care deja apar probleme în pia¡å atunci este posibil så nu-¡i mai permitå bugetul, e¿ti prea strâmtorat ca så te mai asiguri”. Penetrarea la nivel de pia¡å a asigurårii creditului comercial în România este de 5-10%. Furnizorii crediteazå companiile de 3,5 ori mai mult decât båncile. Profitul Agricol 33/2020
