PESCUITUL [i V+N|TOAREA Un partener pentru orice vreme, obletele! Poate crede¡i cå exagerez! Nici gând! Pe¿ti¿orul argintiu ce stråpunge suprafa¡a apei în sezonul cald se hråne¿te activ pe tot parcursul anului, deci este partener constant al undi¡arului în cele patru anotimpuri. Locurile diferå, adâncimea de pescuit ¿i momeala uneori trebuie schimbate, dar de prins, oblete se prinde din primåvarå... în iarnå. Obletele (Alburnus Alburnus) face parte din numeroasa familie a crapului (Ciprinidae) ¿i populeazå majoritatea apelor de ¿es ¿i colinare, uneori ¿i pe cele montane, fie ståtåtoare, fie curgåtoare, atât pe teritoriul României, cât ¿i al Europei. Umblå în cârduri - sute ¿i sute de mici såge¡i ce animå suprafa¡a apei cåutând hrana ori ferindu-se de pe¿tii råpitori care-i vâneazå fårå încetare: bibani, ava¡i, ¿alåi, chiar ¿i ¿tiuci. Îi gåsi¡i din lacurile Deltei ¿i cele cu apå salmastrå din zona litoralului ¿i pânå în acumulårile montane – Vidraru, de pe Arge¿, fiind cel mai cunoscut exemplu. De obicei, oble¡ii cautå hrana în apele pu¡in adânci din apropierea malului, deci pentru a-i prinde ai nevoie de o undi¡å u¿oarå, finå, agerå... îndeajuns de lungå încât så pescuie¿ti unde circulå pe¿ti¿orii. Dacå ace¿tia vin pânå lângå mal, o vargå de 2 m poate fi potrivitå.
Pe Dun\re, l=ng\ mal
Åsta-i ¿i secretul concuren¡ilor pescari ce dau la oblete – så nådeascå în a¿a fel încât så aducå pe¿tii în mal, de unde-i prind în vitezå. Pe vremea când concuram de distrac¡ie ¿i la sta¡ionar am ajuns la aproape 3 pe¿ti pe minut, deci sub 200 pe orå, în timp ce recordul mondial de vitezå, de¡inut de un francez, este de 512 oble¡i pe orå. Obletele se prinde ¿i cu lanseta la ¡aparinå – ¿ir de 3-4 mu¿te mici, dar obi¿nuit se pescuie¿te cu varga u¿oarå, de maxim 4 m lungime (eu folosesc o Daiwa Compass), cu linie din fir mono 0,10 mm, forfac 0,08 mm ¿i cârlig nr. 18 – 20. Aceasta se lesteazå u¿or, cu douå alice mici... mici, echili-
Oble]i pe b\] Oble¡ii proaspe¡i se curå¡å u¿or. Li se då un praf de sare, eventual pu¡in piper. Se pot gåti dându-i prin målai dupå ce i-am în¿irat pe un be¡i¿or, câte 7-8 deodatå. Se rumenesc rapid în uleiul încins ¿i ies numai buni så-i månânci întregi, cu tot cu cap. De cel pu¡in douå ori pe an dau la oblete...
de poftå! Mai interesant este så-i pregåtim pe malul apei, pe o vatrå cu jar încins, deasupra cåruia frigem pe¿ti¿orii întorcându-i cu råbdare. Este de muncå... dar meritå! Ca så nu vorbim de lucruri sfinte – o bere rece, lângå pe¿tii frip¡i, dupå o zi de ar¿i¡å!
brate cu o plutå u¿oarå, sensibilå! Adâncimea se potrive¿te în func¡ie de aceea la care circulå cârdul atras de nadå, care formeazå un nor începând de la suprafa¡a apei. Nada se face din diverse fåinuri, cele cu miros de ¿rot pråjit ¿i ce formeazå un nor în apå fiind pe placul pe¿ti¿orilor. În cârlig se pun viermu¿i, libelule, bucå¡ele de râmå sub¡ire, cânepå fiartå sau chiar cocoloa¿e mici de pâine. Momelile cele mai folosite sunt viermu¿ii pe vreme caldå ¿i larvele de chironomide la copcå ¿i în restul sezonului rece. Pescarul nåde¿te în zona plutei, dupå ce a potrivit adâncimea între ape, cu 2-3 nuci de nadå. Dacå pe¿tii råspund, va continua så nådeascå cu o bilå la 2-3 pe¿ti, mic¿orând câte pu¡in adâncimea. Oble¡ii sunt iu¡i, mu¿cå în vitezå, a¿a cå råspunsul pescarului trebuie så fie foarte prompt! A¿a vå distra¡i ¿i ve¡i strânge, u¿or, u¿or... de-o pråjealå. Cât sunt de gusto¿i ve¡i afla cu siguran¡å... dupå ce-i prinde¡i!
Victor }|RU{ 48
Profitul Agricol 33/2020
