Profitul Agricol nr. 2, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 2 din 18 ianuarie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Daea pre¿edinte? Chiar a¿a?

anul XXVI, nr. 2/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Nu pot så zic cå editorialul despre Petre Daea pre¿edinte a stârnit, cel pu¡in în cercul apropiat de amici, mai mult decât zâmbete condescendente.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Ba, luându-må în serios, colegul Arpad Dobre, care gestioneazå paginile de ma¿ini ¿i utilaje, mi-a trimis o colec¡ie de “daea-isme”, doar, doar m-o convinge cå omul n-are stofå de pre¿edinte. Cu voia lui Arpad, spicuiesc pentru dvs. din selec¡iunile lui. “A¿ vrea så fiu a¿a cum sunt, dar nu pot în acest moment!” “Eu nu sunt producåtor de vorbe, eu sunt producåtor de fapte.” “Eu am ochi în frunte, nu în ceafå. Privesc doar spre viitor, nu spre trecut.” “Mi-a¡i brodat intrarea cu produse pe care le face¡i aici.” “O så merge¡i cu mine când vre¡i ca så vå aråt în intimitatea cunoa¿terii cum se poate determina o produc¡ie de grâu våzând doar frunzele. Eu ¿tiu unde se cautå spicul.” “Pe mine nu må intereseazå câte picioare are porcul, nu må intereseazå gui¡atul porcului. Pe mine må intereseazå porcul la 110 kilograme, a¿a cum spune legea!” “Este jenant ¿i revoltåtor så iei un kilogram de carne de vacå cu 100 lei. Po¡i så cumperi o oaie sau o caprå.” “Au dat în Daea pânå a zbierat oaia.” “Ciobanul e o fårâmå de divinitate. Trebuie påstrat cu atâta grijå, cå nici lacrima de rouå så nu-l atingå!” “Oaia este o statuie vie. Aceasta este doar o defini¡ie. Argumentele se gåsesc în stråfundul analizei pentru fiecare ¿i pentru orice loc. Frunza o are toatå lumea, dar oile ca în România nu. Lângå oaie gåse¿ti o frunzå, lângå frunzå nu po¡i så gåse¿ti o oaie”. “Mie nu-mi sunå mintea: «ocupat»!” “Så preiei cu dibåcie conexiunea factorialå, dar mai cu seamå så deta¿ezi cu putere de percep¡ie direc¡iile de ac¡iune.” “Dacå vå conving cå nu e bine, ne ferim de råu.” “Eu pot så traversez calea feratå, dar dupå ce trece trenu’.” “Îmi pare råu cå noaptea nu este zi, pentru cå a¿ putea rezolva aproape tot în agriculturå.” “Dacå vre¡i, vå iau cu mine pe teren, så vede¡i ce lume de¿teaptå e în România! Da' så ¿ti¡i cå nici io nu ¿tiu unde ajung!”

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 2/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Pre¿edin¡ia rotativå suedezå: ¿i mai mult eco

Japonia sacrificå peste 10 milioane de påsåri

Pagubele produse de animalele sålbatice Americanii au un sunt mai bine reglementate 8 vaccin pentru albine Un coridor feroviar China aprobå importul va lega Ruse de Salonic 12 de lucernå OMG

Pre]uri [i pie]e

Gr\dina, via [i livada

Ma[ini & utilaje

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Legume ¿i fructe oferite celor sårmani

New Holland vinde tractoare ¿i în Metavers

Cresc produc¡iile de grâu

Marile provocåri ale anului 2023

Cre[terea animalelor

Diagnozå computerizatå ¿i tractoare specializate

Dumitru Andre¿oi î¿i diversificå afacerile

Claas, vânzåri-record: 4,92 miliarde de euro

Precizie, vitezå de lucru ¿i randament cu Amazone Precea

Mai pu¡in porumb în 2023 Retrospectiva anului 2022

Culturi vegetale Rezerva de apå din stratul 0-100 cm

Simplu, e prea complicat

Marian Butoianu (Alcedo) recomandå capcanele cu lipici

Opinii

Speran¡ele lui Dumitru Pistol

Ce vrea så fie Observatorul laptelui ¿i al produselor lactate

2023, un an sub semnul hazardului

Evolu¡ia pre¡urilor produselor ¿i inputurilor în UE

Timi¿: cultura de ovåz, în pericol

Nici så faci afaceri cu vita de carne nu-i lucru u¿or

La vânåtoare, în lunca Prutului

Pixxaro Super, cel mai larg spectru de buruieni din cultura de påioase

Onur Barim este director general al grupului Lactalis România

Ecologi¿tii acuzå Danone cå folose¿te prea mult plastic

Hobby

Tehnologii optime de prelucrare a solului În ce condiții pedoclimatice se pretează tehnologiile minime de prelucrare a solului?

Tehnologiile minime presupun creșterea cantității de substanțe active folosite pentru combaterea bolilor, dăunătorilor, buruienilor?

Care este costul tehnologiilor minime? Financiar, pot coexista cu cele clasice, în aceeași fermă, dacă vorbim de suprafețe de 500-2.000 ha?

În ce condiții pedoclimatice se pretează tehnologiile minime de prelucrare a solului (II) ?

Ar fi bine ca fondurile pentru achiziția de noi utilaje să fie direcționate, integral, către cele destinate prelucrării minime?

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

Ursula von der Leyen, pre[edintele Comisiei Europene, [i Ulf Kristersson, prim-ministrul suedez

Pre[edin]ia rotativ\ suedez\> [i mai mult eco La începutul anului, pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului UE a ajuns în înzåpezita Suedie. ¥n vremurile acestea tulburi, parcå e bine ca eterogena echipå europeanå så fie coordonatå de ni¿te nordici, nu? Pentru România pare så nu fie chiar a¿a. ¥n primul rând, având ei în¿i¿i probleme cu emigran¡ii, guvernul de la Stockholm nu sus¡ine decât declarativ extinderea spa¡iului Schengen. ¥n realitate, î¿i dore¿te grani¡e mai ermetice. Apoi, este limpede cå råzboiul din Ucraina va fi pivotul celor 6 luni ale pre¿edin¡iei rotative. De aceea, preocupårile Suediei sunt mai degrabå spre securitate militarå ¿i energeticå decât spre agriculturå. A¿a cå zilele acestea joacå cartea aderårii la NATO, unde este blocatå sistematic de Turcia care o acuzå cå ar acorda protec¡ie terori¿tilor kurzi. Pasul imediat urmåtor, Suedia crede cå industria auto europeanå ar trebui reinventatå, pentru a trece la propulsia electricå. Dar ar vrea ¿i så reducå dependen¡a de subansamblele produse în Asia. InProfitul Agricol 2/2023

teresant deziderat, având în vedere cå ambii fabrican¡i suedezi de automobile, Volvo ¿i Saab, sunt sub patronajul unor companii chineze, care i-au salvat (pe Volvo deocadatå) de la faliment. Iar cel mai mare zåcåmânt european de metale rare din Europa este în nordul Suediei, la Kiruna. Pentru ni¿te înflåcåra¡i ai automobilului electric, cum sunt mini¿trii suedezi (¿i probabil nordicii în general), agricultura nu poate fi decât bio. Iar viziunea suedezå pune Europa în fruntea omenirii în lupta împotriva schimbårilor climatice. De aceea, spune premierul suedez, industria întreagå trebuie så facå efortul så depå¿eascå dependen¡a de combustibili fosili ¿i så gåseascå solu¡ii mai verzi. Cum se poate face asta în agriculturå, nu explicå. Dar ¿tie ¡inta, o reducere cu 55% a emisiilor pânå în 2030. ¥n iulie 2023, pre¿edin¡ia rotativå va fi transmiså Spaniei.

Andrei OSTROVEANU

Bayer organizeazå întâlnirea de iarnå din Banat Pe 27 ianuarie, Bayer va organiza, în Timi¿oara, întâlnirea de iarnå cu fermierii din Banat, Bayer expert forum cereale påioase. Vor participa agricultori din jude¡ele Timi¿, Arad ¿i Cara¿Severin. “Este un eveniment dedicat profesioni¿tilor, unde ve¡i afla direct de la exper¡i cum pute¡i cre¿te performan¡a agricolå în activitatea de zi cu zi, cu ajutorul solu¡iilor personalizate propriei ferme. Pentru Bayer fiecare provocare înseamna så venim în fa¡a fermierilor cu tehnologii inovatoare ¿i informa¡ii de ultimå orå pentru o agriculturå performantå. Anul 2023 nu face excep¡ie”, spunea Daniel Grosz, directorul regional vest Bayer Timi¿. Simpozionale BASF din zona de Sud BASF continuå seria de simpozioane unde se va discuta despre cele mai noi tehnologii în domeniul protec¡iei plantelor. Evenimentele vor avea loc dupå urmåtorul calendar: - 20 ianuarie 2023, Bråila - 24 ianuarie 2023, Alexandria - 27 ianuarie 2023, Giurgiu - 31 ianuarie 2023, Cålåra¿i. Pact pentru agriculturå 5 organiza¡ii profesionale (LAPAR, Patronatul Român, Asocia¡ia Agricultorilor Maghiari, Asocia¡ia ºara Vinului ¿i Asocia¡ia Crescåtorilor de Animale Apulum) au semnat la Alba Iulia Pactul Na¡ional pentru Agriculturå ¿i Dezvoltare Durabilå. Pe scurt, este vorba de unitate, construc¡ia comunå de strategii ¿i promovarea produselor. Un nou siloz în port Socep SA a anun¡at o nouå capacitate de stocare, de 650.000 de tone, cereale ¿i oleaginoase, în incinta portului Constan¡a. Prin noul terminal vor putea fi încårcate nave panamax cu o capacitate de 65 - 67.000 tdw. Socep, fosta ¥ntreprindere de Exploatare Mårfuri Generale, de¡ine 8 dane, depozite de 70.000 mp ¿i un terminal de containere de 150.000 mp. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Pagubele produse de animalele s\lbatice sunt mai bine reglementate Guvernul a adoptat o hotårâre prin care se aduc clarificåri la legisla¡ia care reglementeazå modalitå¡ile de recuperare a pagubelor provocate de animalele sålbatice culturilor ¿i animalelor domestice. Hotårârea datå în aplicarea Legii vânåtorii nr. 407 din 2006 se referå ¿i la pagubele produse autovehiculelor, dar prevede ¿i despågubiri în situa¡ia în care victimele atacurilor animalelor sålbatice sunt oamenii. Normativul înlocuie¿te ¿i abrogå o hotårâre mai veche (nr. 1679/2008), cu acela¿i obiect, care s-a dovedit a produce disfunc¡ionalitå¡i majore. Am selectat ¿i condensat pasajele care sunt de interes direct, cu precizarea cå ¿i primåriile au obliga¡ia de a afi¿a, la sediile lor ¿i pe internet, "o sintezå succintå" a Hotårârii de Guvern.

Obliga¡iile primåriilor Primarul are obliga¡ia så afi¿eze, la sediul ¿i pe site-ul primåriei: a) planul de situa¡ie cu limitele fondurilor cinegetice ¿i ale ariilor naturale protejate de pe teritoriul acesteia, precum ¿i datele de contact ale gestionarilor faunei cinegetice ¿i ale administratorilor ariilor naturale protejate; b) o sintezå succintå a prezentei hotårâri a Guvernului care så cuprindå neapårat obliga¡iile ce revin proprietarilor de culturi agricole, silvice sau de animale domestice, precum ¿i documentele doveditoare asociate. Primarul are obliga¡ia så înregistreze sesizårile scrise primite de la proprietarii culturilor agricole, silvice ¿i animalelor domestice cu privire la prezen¡a în apropierea sau în interiorul culturilor agricole sau silvice sau în apropierea stupinelor/cirezilor/tur melor/cârdurilor de animale domestice a unor exemplare din speciile de faunå de interes cinegetic care pot produce pagube ¿i så le transmitå în ziua primirii, cu confirmare de primire, cåtre gestionarul faunei cinegetice din fondul cinegetic ¿i/sau cåtre administratorul ariei naturale protejate, dupå caz, pe a cårei suprafa¡å acestea sunt prezente. 8

În cazul pagubei produså animalelor domestice, inclusiv albinelor, primarul solicitå în scris, prin orice mijloace de comunicare, cu confirmare de primire, medicului veterinar de liberå practicå împuternicit så culeagå informa¡iile privind cauza rånirii/decesului animalelor domestice numai în prezen¡a personalului de specialitate al gestionarului fondului cinegetic.

Cererea de despågubire Constatarea ¿i evaluarea pagubei se fac numai la cererea scriså a proprietarului pågubit sau a reprezentantului legal ori conven¡ional al acestuia, depuså ¿i înregistratå la unitatea administrativ-teritorialå pe teritoriul cåreia s-a produs aceasta. Cererea se completeazå ¿i se depune la sediul unitå¡ii administrativ-teritoriale în termen de maximum 48 ore de la data constatårii producerii pagubei.

Convocarea comisiei de constatare a pagubelor se face de cåtre primar, în scris, prin orice mijloace de comunicare, cu confirmare de primire, în maxim 24 de ore de la data înregistrårii cererii. Comisia va fi compuså din câte un reprezentant al: a) unitå¡ii administrativ - teritoriale pe suprafa¡a cåreia s-a produs paguba; b) direc¡iei pentru agriculturå jude¡ene, pentru pagube produse culturilor agricole, silvice ¿i animalelor domestice sau al administratorului drumului, pentru pagubele produse autovehiculelor, dupå caz; c) structurii teritoriale a autoritå¡ii publice centrale care råspunde de vânåtoare. Membrii comisiei se întrunesc la sediul unitå¡ii administrativ-teritoriale în termen de maximum 48 ore de la data transmiterii convocårii. Proprietarul culturii agricole are obliga¡ia de a recolta cultura agricolå pânå la data de 15 decembrie a anului

Profitul Agricol 2/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII calendaristic în curs, cu excep¡ia pachetelor de agromediu. Cererile care semnaleazå pagube produse ulterior acestui termen nu se iau în considerare.

Valoarea despågubirilor Stabilirea cuantumului despågubirilor se realizeazå de cåtre comisie în func¡ie de valoarea de pia¡å a produc¡iei vegetale a culturilor agricole, din care se scad cheltuielile ce ar fi fost fåcute de la momentul producerii pagubei ¿i pânå la momentul recoltårii culturii, sau în func¡ie de valoarea de înlocuire în cazul

animalelor domestice ¿i a stupinelor. În cazul culturilor agricole, se calculeazå valoarea produc¡iei vegetale pe fiecare din ultimii 5 ani la cultura calamitatå, care reprezintå rezultatul exprimat în lei/ha ob¡inut prin înmul¡irea produc¡iei exprimate în kg/ha pentru fiecare culturå/planta¡ie în fiecare an, cu pre¡ul exprimat în lei/kg, pentru fiecare produs vegetal în fiecare an. Dintre cele 5 valori ob¡inute se eliminå valoarea cea mai mare ¿i cea mai micå. Valoarea medie a produc¡iei vegetale pe cei 3 ani exprimatå în lei/ha se ob¡ine din însumarea celor 3 valori ale

produc¡iei vegetale exprimate în lei/ha, rezultat care se împarte la 3. Valoarea medie a produc¡iei vegetale pe cei 3 ani exprimatå în lei/ha se înmul¡e¿te cu suprafa¡a pe care cultura a fost calamitatå exprimatå în hectare, måsuratå de cåtre comisie ¿i prevåzutå în procesulverbal de constatare. Repet, se scad cheltuielile ce ar fi fost fåcute de la momentul producerii pagubei ¿i pânå la momentul recoltårii culturii, rezultând astfel valoarea estimativå a deF spågubirii cuvenite.

Robert VERESS

Tiberiu Stan: “Cei de la Mediu nu mai ¡in partea vânåtorilor” Fermierul ie¿ean Tiberiu Stan, vicepre¿edinte al Asocia¡iei Grânarii ¿i membru în consiliul director al Forumului APPR, a contribuit masiv la redactarea hotårârii de guvern. Chiar dacå nu toate modificårile pe care le-a propus au fost acceptate, este mul¡umit de rezultatul final. “Cu aceastå hotårâre am urmårit så prevenim daunele. Iar acest lucru se va întâmpla. Scopul demersurilor noastre este atins în propor¡ie de 90%. Vânåtorii au ¿i ei acum obliga¡ii, iar cei de la Mediu nu mai au motive så ¡inå partea vânåtorilor. Dimpotrivå, au interese divergente, fiindcå nici unii ¿i nici al¡ii nu-¿i doresc så fie cei care trebuie så achite despågubirile.” Ministerul Mediului, prin ITRSV (Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ¿i de Vânåtoare), va urmåri respectarea cotelor de mistre¡i, nu ca pânå acum, când se declarau mai pu¡ini decât în realitate. Vor urmåri dacå animalele sunt hrånite. Iar vânåtorii î¿i vor face treaba cu un paznic în spate, nu cu un aliat, crede Stan. O altå prevedere nouå foarte utilå, considerå Stan, este faptul cå primåriile vor trebui så informeze. “Nu vor fi despågubi¡i doar cei care au studii juridice. Nu mai trebuie så întocmeascå documenta¡ia fermierii. Nu trebuie fermierii så-i informeze pe Profitul Agricol 2/2023

vânåtori, ci totul se face prin primårii”. S-au eliminat o serie de motive considerate absurde, invocate pânå acum pentru anularea despågubirilor. S-a eliminat obligativitatea fermierului de a asigura paza culturii / animalelor. S-a eliminat obligativitatea de a anun¡a incidentul în termen de maxim 48 de ore de la producerea acestuia. “De foarte multe ori, nu remarci imediat, într-o solå mare, cå s-a produs o daunå. Acum, anun¡ul se face în 48 de ore de când se constatå dauna". Fermierii au câteva obliga¡ii de care se pot achita fårå mari båtåi de cap. Trebuie så demonstreze proprietatea terenurilor pe care se aflå culturile afectate sau proprietatea animalelor domestice atacate, trebuie så notifice primåriile când observå animalele sålbatice în ferma lor ¿i trebuie så fie prezen¡i la anumite ac¡iuni organizate de fondurile de vânåtoare. “Trebuie så fim prezen¡i la acele båtåi de împingere a mistre¡ilor, pe care le realizeazå vânåtorii. Iar acest fapt e un avantaj. Pânå acum, nu eram obliga¡i så fim acolo ¿i, ca atare, nu participam la întocmirea procesuluiverbal. Acum ei nu mai pot invoca faptul cå nu au gåsit fermierul. Trebuie så anun¡e la primårie cå nu gåsesc fermierul. Iar primåria trebuie så clarifice de ce fermierul nu a participat la

ac¡iune. Deci nu se poate invoca nicio scuzå pentru absen¡a semnåturii fermierului pe procesul-verbal”. Stan vorbe¿te, înså, cu onestitate, ¿i de minusurile legisla¡iei. “Au råmas unele probleme legate de evaluarea pagubelor. Nu au vrut så se precizeze, clar, cå se poate lua direct din contabilitate valoarea produc¡iei. Propunerea noastrå fusese så se facå evaluarea la fel ca la asigurårile agricole. Faptul cå nu s-a precizat clar acest lucru va conduce la probleme de interpretare ¿i la procese. O altå problemå este cå vor scådea din aceste sume cheltuielile ulterioare. Or, fermierul afectat oricum va realiza acelea¿i cheltuieli, va recolta aceea¿i suprafa¡å, chiar dacå animalele i-au distrus 10, 20% sau 30% din suprafa¡å. Mai trebuie så se ¡inå seama de faptul cå Legea pe care aceastå hotårâre o pune în aplicare mai are ¿i ea nevoie de îmbunåtå¡iri. Hotårârea nu putea îmbunåtå¡i legea, ci doar modalitatea de punere în aplicare. Anul trecut am fåcut ¿i propuneri de modificare a legii. De pildå, în prezent, arendatorii nu pot primi despågubiri pentru distrugerile provocate de vânåtori, ci doar proprietarii terenurilor respective. Acest lucru e incorect, fiindcå pagubele sunt provocate culturilor, nu terenurilor agricole”. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Datele necesare pentru calcularea despågubirii culturii calamitate se stabilesc pe baza pre¡urilor medii lunare ale produselor agricole vândute pe pie¡ele agroalimentare pe jude¡e, date care sunt puse pe site-ul oficial al Institutului Na¡ional de Statisticå ¿i vor fi prezentate de reprezentantul direc¡iei pentru agriculturå jude¡eanå. În situa¡ia în care cultura calamitatå este o suprafa¡å de culturi semincere, pentru calcularea despågubirii se utilizeazå datele privind suprafa¡a certificatå, produc¡ia ob¡inutå exprimatå în kg/ha ¿i valoarea medie a produc¡iei exprimatå în lei/kg, furnizate direc¡iilor pentru agriculturå jude¡ene pe baza informa¡iilor primite de la Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semin¡elor ¿i Materialului Såditor ¿i vor fi prezentate de reprezentantul direc¡iei pentru agriculturå jude¡eanå. În cazul animalelor domestice ucise, cu excep¡ia albinelor, despågubirea se calculeazå la valoarea de înlocuire a animalului/animalelor, în func¡ie de specie, raså, valoare geneticå ¿i zootehnicå, sex, vârstå, greutate, starea fiziologicå ¿i categoria de produc¡ie, la data la care s-a produs paguba. În cazul animalelor domestice rånite, valoarea despågubirii care se acordå nu poate depå¿i valoarea de înlo-

APPR: "Sunt ve¿ti bune pentru fermieri" "Iatå cå avem un început de an cu ve¿ti bune pentru fermieri: acesta e un act normativ îndelung a¿teptat ¿i în creionarea cåruia APPR a contribuit activ în toate fazele", spune Cristina Cionga, director adjunct APPR. Ea precizeazå cå dialogul pentru modificarea HG 1679/2008 a început încå din 2020. "Reglementarea vine într-un moment când subiectul riscurilor pe care îl reprezintå atacurile marilor carnivore asupra comunitå¡ilor rurale este un subiect politic pe agenda institu¡iilor europene: Comisie, Consiliu, Parlamentul European". cuire a animalului/animalelor, stabilindu-se de cåtre comisie, în func¡ie de valoarea de înlocuire a animalului/animalelor ¿i de gradul de våtåmare al acestuia, în baza diagnosticului stabilit de medicul veterinar de liberå practicå împuternicit. Datele utilizate de cåtre comisie pentru calcularea valorii de înlocuire a animalului/animalelor sunt cele furnizate de cåtre direc¡iile pentru agriculturå jude¡ene. În cazul stupinelor, despågubirea se calculeazå la valoarea de înlocuire a stupului/stupilor ¿i a materialului biologic apicol, la data la care s-a produs

paguba. Datele utilizate de cåtre comisie pentru calcularea valorii de înlocuire a stupului/stupilor ¿i a materialului biologic apicol sunt cele furnizate de cåtre direc¡iile pentru agriculturå jude¡ene. Deciziile de acordare sau de neacordare a despågubirilor, dupå caz, se emit în termen de 10 zile lucråtoare de la data constatårii pagubelor. Dacå decizia de acordare a despågubirilor reprezintå document de platå.

Cine plåte¿te Råspunderea civilå pentru pagube revine: a) gestionarului faunei cinegetice din fondul cinegetic dacå acesta nu ¿i-a îndeplinit toate obliga¡iile legale; b) în sarcina autoritå¡ii publice centrale care råspunde de vânåtoare, prin structurile sale teritoriale, dacå gestionarul faunei cinegetice ¿i-a îndeplinit toate obliga¡iile prevåzute în hotårâre. În situa¡ia în care obliga¡ia de platå a despågubirii îi revine gestionarului faunei cinegetice, acesta poate propune proprietarului pågubit, în termenul legal de platå, compensarea sumelor datorate cu produse de origine vegetalå sau animalå sau cu alte bunuri. Amenda maximå pentru nerespectarea oricåreia dintre prevederile hotårârii este de... 2.000 de lei!

Ministrul Mediului, senatorul UDMR Barna Tánczos, admite cå, deocamdatå, despågubirile råmân o frumoaså teorie. “Fermierii vor fi mul¡umi¡i când î¿i vor primi banii. Pânå atunci, e teoretic. Dar e o procedurå pe care o vom duce la capåt ¿i, în sfâr¿it, vom vedea cå se vor acorda despågubiri corecte. Urmeazå un ordin de ministru, care stabile¿te formulele de calcul. Îl vom adopta pânå la sfâr¿itul lunii. Pânå la începerea sezonului vom fi pregåti¡i”. Fermier la rândul såu, ministrul considerå cå noul normativ este mult mai bun decât cel pe care îl înlocuie¿te: “¥n ce prive¿te pagubele provocate în agriculturå, adicå în culturile de câmp ¿i animalelor domestice, s-a modificat filozofia despågubirii. Acum mergem pe despågubirea la valoarea cât mai realå a produselor pierdute/¿eptelului pierdut. Asta înseamnå cå produc¡ia nerealizatå va fi evaluatå atât cantitativ, cât ¿i valoric, în func¡ie de produc¡ia medie pentru acea culturå, din jude¡ul respectiv, respectiv pre¡ul mediu în anul în cauzå. Acest lucru va însemna o despågubire mult mai mare ca în prezent, când raportarea se face la cheltuielile ocazionate de realizarea culturii.” 10

Profitul Agricol 2/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII O navå cu cereale ucrainene a e¿uat în canalul Suez Nava MV Glory, care transportå cereale ucrainene încårcate în portul Chernomorsk, a e¿uat temporar în canalul Suez din cauza unei probleme mecanice. Incidentul a provocat întârzieri minore ale traficului prin canal, dar autoritå¡ile egiptene au reac¡ionat rapid ¿i au trimis un remorcher care a ajutat vasul så ajungå în Port Said. MV Glory avea la bord 65.870 tone de porumb ¿i face parte dintr-un convoi care se îndreaptå spre China. SUA refuzå orice compromis cu Mexicul Secretarul pentru Agriculturå al SUA, Tom Vilsack, a promis cå nu va semna nici un acord de compromis cu Mexicul în disputa privind interzicerea importurilor de porumb modificat genetic. Vilsack spune cå i-a transmis pre¿edintelui mexican Andres Manuel Lopez Obrador cå SUA va deschide un litigiu în cadrul acordului comercial nord-american (USMCA) dacå legea va fi aplicatå în forma actualå. Americanii sus¡in cå Mexicul nu va reu¿i oricum så cumpere suficient porumb nemodificat genetic de pe pie¡ele interna¡ionale pentru a înlocui importurile din SUA. Coreea de Sud interzice fermele în care se cresc ur¿i Guvernul din Coreea de Sud a anun¡at interzicerea fermelor de ur¿i începând din anul 2026, de¿i nu existå încå o solu¡ie de relocare a celor peste 300 de animale din fermele din ¡arå. Fermele de ur¿i existå ¿i în alte state asiatice, cum sunt China, Vietnam sau Coreea de Nord, animalele fiind crescute pentru carne ¿i unele organe care sunt folosite ca ingrediente în medicina tradi¡ionalå. Autoritå¡ile coreene vor så construiascå un sanctuar pentru ur¿i care va putea adåposti pânå la 120 de animale ¿i så trimitå restul ur¿ilor în sanctuare administrate de organiza¡ii non-guvernamentale. 12

Un coridor feroviar va lega Ruse de Salonic Grecia ¿i Bulgaria au anun¡at cå vor construi un coridor feroviar de marfå între ora¿ul Ruse ¿i marele port Salonic. Proiectul, numit Sea2Sea, î¿i propune så reprezinte o alternativå la traficul naval prin strâmtoarea Bosfor.

Pe teritoriul grecesc, traseul porne¿te din Salonic ¿i trece prin porturile Kavala ¿i Alexandropolis, apoi continuå pânå în localitatea Ormenio, la frontiera cu Bulgaria. Grecii vor investi aproape patru milioane de euro în reconstruc¡ia liniilor existente de cale feratå ¿i vor construi o linie nouå cu lungimea de 206 kilometri între Salonic ¿i Kavala. Lucrårile vor începe anul viitor ¿i se vor finaliza în 2028. Dupå terminarea proiectului, el ar putea atrage o parte considerabilå a traficului de containere care trece în mod tradi¡ional prin Bosfor. În Bulgaria, coridorul feroviar trece prin porturile Burgas ¿i Varna de la Marea Neagrå ¿i se terminå în ora¿ul Ruse de la Dunåre, unde se conecteazå cu sistemul de cale feratå din România. Grecii ¿i bulgarii sperå så ob¡inå fonduri europene ¿i så extindå ulterior traseul prin România ¿i alte ¡åri pânå în porturile de la Marea Nordului.

Japonia sacrific\ peste 10 milioane de p\s\ri Ministerul nipon al Agriculturii a anun¡at cå peste 10 milioane de påsåri au fost sacrificate, dar gripa aviarå continuå så se råspândeascå. Anul trecut japonezii au fost ucis în total 9,87 milioane de påsåri. Ultimul focar identificat la o fermå de ouå din sudul statului asiatic a dus la sacrificarea a 100.000 de gåini ¿i este considerat extrem de periculos, pentru cå pe o razå de 10 kilometri se aflå nu mai pu¡in de 123 de ferme care au în total aproape patru milioane de påsåri. Autoritå¡ile încearcå så afle acum prin testare geneticå dacå este vorba

de aceea¿i tulpinå foarte patogenicå a virusului care a fost confirmatå în luna octombrie. Majoritatea påsårilor sacrificate sunt gåini de la ferme de ouå ¿i au fost ucise pânå acum aproximativ 8% din totalul celor 130 de milioane care existå în Japonia. Din cauza epidemiei, ouåle s-au scumpit deja în magazinele japoneze, iar guvernul se teme cå s-ar putea ajunge chiar la probleme de aprovizionare. Japonia nu a descoperit înså pânå în prezent nici un caz de transmitere a virusului la oameni.

Profitul Agricol 2/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Americanii au un vaccin pentru albine Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA a aprobat primul vaccin din lume pentru albine. Vaccinul protejeazå insectele de o boalå provocatå de o bacterie care atacå larvele ¿i poate compromite sånåtatea întregii colonii. Boala este extrem de periculoaså pentru cå se extinde repede ¿i nu poate fi tratatå. În caz de infec¡ie, singura solu¡ie pe care o au apicultorii este arderea stupilor ¿i a tuturor echipamentelor, urmatå de tratarea coloniilor din apropiere cu antibiotice. Vaccinul folose¿te o variantå inactivå a bacteriei Paenibacillus larvae, care este introduså în låpti¿orul cu care se hråne¿te matca. Ulterior, toate larvele nåscute de matcå beneficiazå de imunitate.

¥n Spania, uleiul de måsline a ajuns la un pre¡ record Pre¡ul uleiului de måsline din Spania ¿i-a continuat cre¿terea din ultimele luni ¿i o tonå de ulei extra virgin a ajuns så coste 5.348 de euro, pe fondul recoltei foarte slabe din sezonul trecut. Conform datelor oficiale, spaniolii au consumat 510.000 de tone de ulei de måsline în anul 2021. De aceste scumpiri profitå producåtorii de ulei de floarea-soarelui, care are o cotå de pia¡å tot mai mare în Spania, datoritå unui raport calitate-pre¡ favorabil.

Vaccinul a fost dezvoltat de compania americanå Dalan Animal Health, care î¿i propune så trimitå cantitå¡i limitate unor apicultori în urmåtoarele luni ¿i sperå ca produsul så fie disponibil în magazinele specializate pânå la sfâr¿itul anului.

China aprob\ importul de lucern\ OMG Ministerul chinez al Agriculturii a anun¡at cå a autorizat utilizarea a opt organisme modificate genetic, printre care ¿i o varietate de lucernå care era în procedura de aprobare de mai mult de zece ani. Varietatea de lucernå rezistentå la glifosat a fost dezvoltatå de Monsanto ¿i apar¡ine acum companiei Forage Genetics International (FGI). “Este o oportunitate uria¿å pentru producåtorii de lucernå din SUA”, spune vicepre¿edinta FGI Glenda Gehl, care sperå cå mul¡i fermieri din statele din vestul SUA vor cultiva varietatea pe suprafe¡e mari. China a mai aprobat un tip de rapi¡å dezvoltat de Corteva, o varietate de bumbac rezistent la erbicide propus de Profitul Agricol 2/2023

BASF ¿i douå modificåri genetice ale trestiei de zahår dezvoltate de companii din Brazilia. În plus, Beijingul a certificat trei plante modificate genetic de cercetåtori din ¡arå: douå tipuri de porumb ale companiei Yuan Longping High-tech Agriculture Ltd ¿i o varietate de soia modificatå de Hangzhou Ruifeng pentru a rezista la atacurile insectelor. China permite importul de plante modificate genetic în scop furajer, dar producåtorii sus¡in cå procedura de aprobare este neclarå ¿i depinde de interese politice.

pagini de

Drago¿ BÅLDESCU

India ar putea permite din nou exportul de grâu Un reprezentant al guvernului indian a declarat cå exporturile de grâu ar putea fi permise din nou dacå recolta din perioada martie-aprilie va fi una bunå ¿i vor exista stocuri suficiente pentru aprovizionarea pie¡ei interne. India a sperat så profite de råzboiul din Ucraina ¿i så devinå un furnizor important de grâu, dar scumpirea cerealelor a provocat interzicerea exporturilor în mai 2022. ¥n Ecuador, un om a fåcut gripå aviarå Ecuadorul a raportat descoperirea primului caz de infec¡ie umanå cu gripå aviarå din istoria ¡årii, la doar câteva såptåmâni dupå identificarea primelor focare la fermele de påsåri din ¡arå. Infec¡ia a fost confirmatå la o feti¡å de nouå ani din Mun¡ii Anzi, care probabil s-a îmbolnåvit dupå ce a avut contact direct cu o pasåre infectatå. Crescåtorii de pui ru¿i pariazå pe Smena-9 Crescåtorii de pui din Rusia sperå cå produc¡ia internå de ouå ¿i carne va cre¿te considerabil în urmåtorii ani, cu ajutorul primei rase hibrid dezvoltatå în ¡arå. Prima fermå de înmul¡ire a rasei Smena-9 va deveni opera¡ionalå în luna martie, iar guvernul rus a alocat 70 de milioane de dolari pentru a sus¡ine proiectul. Ru¿ii sperå cå Smena-9 va avea o cotå de pia¡å de 15% în anul 2025, pentru a reduce dependen¡a de importuri. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 13 ianuarie, a fost de 283 dolari/tonå (1.273 lei). A scåzut cu 10 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 9 ianuarie.

Grâu România FOB Constan¡a 275 euro/t (- 96) 1.347 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.01.2023, pre¡ cu livrare în feb. 2023. ¥n perioada 9 - 13 ianuarie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: China 67.970 tone, Filipine 35.770 tone, Japonia 25.970 tone, Mexic 24.970 tone ¿i Italia 17.700 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 371 dolari/tonå (1.669 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 271 euro/tonå (1.328 lei). A scåzut cu 46 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 327 euro/tonå (1.602 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 9 ianuarie.

Cota¡ii - Bursa din Chicago 09.01 10.01 11.01 Febr 271 269 277 Martie 279 277 281 Mai 285 283 283

fost de 271 dolari/tonå (1.219 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

România FOB Constan¡a 207 euro/t (- 90) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.01.2023, pre¡ cu livrare în feb. 2023.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2023, este de 187 euro/tonå (916 lei). A scåzut cu 80 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 13 ianuarie 2023, a

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 283 euro/tonå (1.387 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 09.01 Febr 269 Martie 257 Mai 257

10.01 11.01 12.01 13.01 267 257 255 257 255 253 250 251 247 241 239 241

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Martie

$/t

09.01 10.01 11.01 12.01 13.01 277 273 271 270 277 279 277 275 273 275

Cota¡ii - Burse din Fran¡a Bordeaux Pallice Rhin FOB Bordeaux FOB Pontivy

09.01 297 297 299 301 307

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna februarie 2023 este de 267 euro/t (1.308 lei). A înregistrat o scådere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2023, a fost de 257 dolari/t (1.028 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

$/t

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 297 euro/t (1.455 lei). A scåzut cu 24 euro/tonå.

Porumb

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

12.01 275 279 281

$/t 13.01 273 275 277

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 09.01 10.01 11.01 12.01 Febr 321 319 317 315 Martie 317 315 313 311 Mai 317 313 311 309

$/t 13.01 303 301 300

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 291 euro/tonå (1.426 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 13 ianuarie, a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 ianuarie.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 09.01 10.01 11.01 12.01 Febr 383 379 377 373 Martie 385 381 379 377 Mai 385 383 381 379

$/t 13.01 371 373 377

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 09.01 10.01 11.01 Rouen 319 317 315 Dunquerque 321 319 317 Pallice 327 323 321 Creil FOB 315 313 311 Moselle FOB 317 315 310 Rouen FOB 343 341 337

euro/t 12.01 303 303 310 297 293 331

13.01 297 297 305 291 271 327

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 281 euro/tonå (1.377 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 257 dolari/tonå (1.156 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå,

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

10.01 11.01 12.01 13.01 295 293 291 277 295 293 291 277 297 293 292 281 299 297 295 283 303 301 299 291

Profitul Agricol 2/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 9 - 13 ianuarie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 549 dolari/tonå (2.470 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 09.01 Febr 537 Martie 537 Mai 543

10.01 535 535 541

$/t 11.01 533 537 539

12.01 547 541 547

13.01 557 549 550

Orz

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 567 euro/tonå (2.778 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 ianuarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 563 euro/tonå (2.759 lei).

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 527 dolari/tonå (2.371 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 09.01 Febr 1.439 Martie 1.371 Mai 1.357

10.01 1.427 1.369 1.347

09.01 Rouen 285 Dunquerque 287 Pontivy 281 Orz bere: Creil** 285 Moselle** 307

FOB Constan¡a 303 euro/t (- 76) 1.112 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.01.2023, pre¡ cu livrare în feb. 2023.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 13 ian. 2023, a fost de 609 dolari/tonå (2.740 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.

11.01 1.417 1.357 1.335

10.01 283 285 279

11.01 279 283 277

$/t

12.01 1.407 1.377 1.369

13.01 1.375 1.369 1.363

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

PREºURI 9 - 13.01.2023

1.135.770 tone, Germania 147.770 tone, Mexic 66.990 tone, Bangladesh 57.770 tone ¿i Japonia 47.770 tone.

12.01 277 277 269

13.01 267 267 255

283 281 279 263 303 301 289 279

re, FOB-Moselle, a închis la 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 28 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

09.01 10.01 11.01 12.01 13.01 Febr 527 525 523 521 527 Martie 525 523 521 519 523

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 9 - 13 ianuarie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 579 euro/t (2.837 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 9 ianuarie 2023. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Australia: pentru livrare în februarie 2023, pre¡ul orzului furajer este 257 dolari/t (1.156 lei), mai mic cu 20 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

09.01 10.01 11.01 12.01 13.01 Dieppe 609 599 597 595 579

A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.788 lei). A înregistrat o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 569 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 09.01 Rouen 579 Dunquerque 577 Moselle 575

10.01 577 575 573

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

09.01 10.01 11.01 12.01 13.01 587 585 583 581 579

Febr

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

13.01 563 569 567

Febr Martie Mai

11.01 12.01 575 573 573 571 571 569

09.01 599 609 609

10.01 597 599 607

11.01 595 597 599

$/t

12.01 13.01 593 585 595 581 597 583

09.01 10.01 11.01 12.01 13.01 Febr 613 611 609 607 609 Martie 609 607 605 603 607

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 13 ianuarie 2023, a fost de 579 dolari/tonå (2.605 lei). A înregistrat o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 9 ianuarie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în februarie 2023, este 585 euro/t (2.886 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2023, este 639 dolari/t (2.875 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 09.01 10.01 11.01 12.01 13.01 Febr 287 285 283 281 279 Martie 297 295 289 287 285

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 9 - 13 ianuarie 2023, a fost de 279 dolari/tonå (1.255 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

283 dolari/t

Profitul Agricol 2/2023

- 10

271 dolari/t

- 12

549 dolari/t

-4

$/t

279 dolari/t

-8 15

Pre]uri [i pie]e

Cresc produc]iile de grâu Principalii produc\tori de gr=u (mil. tone). Total 781 mil. tone

Departamentul Agriculturii al SUA a publicat pe 12 ianuarie raportul privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Referitor la pia¡a grâului, anali¿tii americani anun¡å cre¿teri atât pentru aprovizionare, export ¿i consum, cât ¿i pentru stocuri. Pentru 2022/2023, produc¡ia mondialå de grâu cre¿te cu 1 milion de tone ¿i ajunge la 781 milioane tone. Consumul mondial a crescut cu 0,2 milioane tone, la 789,7 milioane tone, datoritå cererii mari de furaje ¿i ¿roturi pentru Statele Unite. Comer¡ul mondial estimat pentru 2022/2023 va cre¿te cu 0,8 milioane ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 5 dolari/tonå, atingând 311 dolari/tonå. Cota¡iile UE au scåzut cu doar 1 dolar/tonå, la 331 dolari/tonå. Cota¡iile din Argentina au scåzut 16

tone, la 211,6 milioane tone, cu exporturi mai mari din UE ¿i Ucraina, cu 0,5 milioane de tone, respectiv 13 milioane tone. Livrårile au crescut cu 1,3 milioane tone, la 1.058,1 milioane tone. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (43 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), UE (36,5 mil. tone, mai mult cu 0,5 mil. tone), Australia (28,5 milioane

ºåri cu stocuri mari de grâu 2022/23

Varia¡ie fa¡å de 2021/22

China

144 mil. t

+ 2 mil. t

SUA

15,4 mil. t

- 4,6 mil. t

Rusia

14,4 mil. tone

+ 3,4 mil. t

India

13 mil. t

- 3,5 mil. t

111,3 mil. t

- 2 mil. t

cel mai mult, cu 21 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 376 dolari/tonå. Pre¡urile din SUA au scåzut cu 11 dolari/tonå ¿i au ajuns la 374, pentru prima datå în acest an sub pre¡ul din Argentina.

tone), Canada (26 milioane tone) ¿i SUA (21,5 milioane tone), Ucraina (13 mil. tone, mai mult cu 0,5 mil. tone). În topul importatorilor sunt Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8,2 mil. tone). Stocurile au crescut cu 1,1 milioane tone ¿i au ajuns la 268,4 milioane tone. Pentru SUA, în aceastå lunå se anun¡å aprovizionare ¿i consum mai mari, exporturi neschimbate ¿i stocuri mai mici. Produc¡ia de grâu atinge 45 milioane tone. Consumul de grâu din SUA a crescut cu 3 milioane busheli, la 69 de milioane busheli, iar cel de furaje ¿i ¿roturi cu 30 de milioane busheli, la 80 de milioane busheli. ¥n Canada pre¡urile au scåzut cu 5 dolari/tonå ¿i au ajuns la 367 dolari/tonå. ªi cota¡iile din Australia au înregistrat o scådere de 8 dolari/tonå ¿i au închis la 360 dolari/tonå. Profitul Agricol 2/2023

Pre]uri [i pie]e

Mai pu]in porumb în 2023 Principalii produc\tori de porumb (mil. tone). Total 1.156 mil. tone

La porumb, se anun¡å o scådere a produc¡iei, din cauza recoltelor slabe din SUA, Argentina ¿i Brazilia afectate de cåldurå ¿i secetå, par¡ial compensate de o cre¿tere pentru China. Pentru anul 2022/23, USDA prognozeazå o produc¡ie mondialå de porumb de 1,156 miliarde tone, în scådere cu 59 milioane tone fa¡å de anul trecut. Se anun¡å produc¡ii mai mici în Statele Unite, Argentina ¿i Brazilia. Comer¡ul mondial scade în aceastå lunå, cu exporturi reduse din Argentina ¿i Statele Unite. Importurile sunt, de asemenea, prognozate în scådere din cauza reducerilor cåtre Vietnam, Thailanda ¿i Peru. ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 51 milioane tone de porumb (în scådere cu 4 mil. tone), fiind urmate de: Brazilia (48,5 milioane tone) Argentina (37 milioane tone) Ucraina (20,5 milioane tone) Fed. Ruså (3,3 milioane tone) UE (2,2 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (21,5 milioane tone, mai mult cu 1,5 18

milioane tone fa¡å de luna trecutå), urmatå de: China (18 milioane tone) Mexic (17,2 milioane tone) Japonia (15 milioane tone) Coreea de Sud (11 milioane tone) Vietnam (10 milioane tone). Marii consumatori de porumb sunt: SUA (304, 5 milioane tone, în scådere cu 13 mil. tone fa¡å de anul trecut) China (297 mil. tone, mai mult cu 8 milioane tone) Brazilia (76 milioane tone, mai mult cu 6 mil. tone) UE (76 milioane, mai pu¡in cu 7 milioane tone) Mexic (44 milioane tone). Pre¡ul porumbului din SUA a råmas neschimbat, la 304 dolari/tonå. ¥n decembrie volumul de porumb pentru export s-a îmbunåtå¡it fa¡å de cele mai slabe luni - octombrie ¿i noiembrie. ¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a crescut cu 12 dolari/tonå, pânå la 298 dolari/tonå. ¥n luna decembrie, Brazilia a exportat un volum-record de 6,4 milioane tone de porumb. Pre¡urile din Argentina au înregis-

Stocurile mondiale sunt reduse cu 2 milioane tone, la 296,4 milioane tone, în principal din cauza reducerilor din Ucraina, Brazilia, Pakistan ¿i Paraguay. Perspectivele pentru SUA din aceastå lunå indicå produc¡ie reduså la 13,730 de miliarde busheli, în scådere cu 200 de milioane busheli. Exporturile au fost reduse cu 150 de milioane busheli, la 1,925 miliarde. Este cel mai scåzut nivel al vânzårilor din anul de comercializare 2019/20. Stocurile au scåzut cu 15 milioane de busheli.

pagini structurate de Marilena R|DUCU trat o cre¿tere de doar 1 dolar/tonå, la 308 dolari/tonå. Ofertele din Ucraina continuå så fie publicate. Pre¡urile au crescut cu 8 dolari/tonå, la 263 dolari/tonå. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, exporturile de porumb din Ucraina au ajuns la 3,3 milioane tone în decembrie, cu 2,5 milioane tone exportate prin porturi maritime. Profitul Agricol 2/2023

Pre]uri [i pie]e

Retrospectiva anului 2022 Cel mai important eveniment al anului trecut, invadarea Ucrainei de cåtre Rusia, pe 24 februarie 2022, a însemnat blocarea exporturile de produse agricole ale Ucrainei. ¥n câteva zile, pe plan mondial pre¡ul cerealelor a atins valori record. De¿i s-a semnat în iulie un acord pentru deblocarea porturilor ucrainene, escaladarea råzboiului a men¡inut nivelul ridicat al pre¡ului cerealelor. Înaintea conflictului, Ucraina ¿i Rusia generau mai mult de 30% din comer¡ul mondial cu grâu, 32% în cazul orzului, 20% în cazul porumbului ¿i peste 50% în cazul uleiului de floareasoarelui ¿i a semin¡elor oleaginoase. Exporturile se realizau în special prin porturile lor de la Marea Neagrå. În 2021, produc¡ia de cereale a Ucrainei a crescut cu 32% pânå la 85,7 milioane de tone, iar de la începutul sezonului agricol 2021/2022 ¿i pânå la data de 23 februarie 2022 Ucraina exportase 43 de milioane de tone de cereale. În timp ce exporturile ucrainene erau blocate de råzboi, cele ruse¿ti au scåzut din cauza lipsei navelor dispuse så meargå în porturile ruse¿ti ¿i a sanc¡iunilor. Ceea ce a însemnat cre¿teri semnificative ale pre¡ului cerealelor. În martie, cota¡ia grâului la bursa de cereale de la Chicago a atins nivelul de 13,64 dolari per bushel, din cauza tensiunilor geopolitice, determinând o reducere a aprovizionårii cu cereale, pe o pia¡å afectatå deja de vremea nefavorabilå ¿i de restric¡iile post-pandemie. ªi pre¡urile la porumb ¿i boabe de soia au atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar cota¡ia pentru uleiul de palmier din Malaezia a urcat în martie la un nivel record. De atunci, pre¡ul grâului a mai scåzut, iar la uleiul de palmier declinul a fost de 40%, pe fondul temerilor privind o recesiune globalå, a restric¡iilor din Profitul Agricol 2/2023

China ¿i a extinderii acordului privind exporturile ucrainene prin coridorul pentru cereale de la Marea Neagrå. În timp ce inunda¡iile din Australia, al doilea mare exportator mondial de grâu, au provocat în ultimele såptåmâni pagube semnificative culturilor agricole, care erau gata de a fi recoltate, seceta severå ar urma så reducå produc¡ia de grâu a Argentinei cu aproape 40%. Aceste evolu¡ii vor duce la scåderea disponibilitå¡ii grâului pe plan global în primul semestru din 2023, avertizeazå anali¿tii. Iar lipsa ploilor în unele regiuni agricole din SUA ar putea afecta aprovizionarea în semestrul doi din 2023. În cazul orezului, traderii se a¿teaptå ca pre¡urile så råmânå ridicate, atât timp cât interdic¡ia de export impuså anul acesta de India, cel mai mare furnizor mondial, råmâne în vigoare. “În cele mai multe ¡åri exportatoare, disponibilitatea orezului este destul de reduså, cu excep¡ia Indiei, unde restric¡iile la export au dus la scåderea vânzårilor. Dacå s-ar ob¡ine o produc¡ie record în una din principalele ¡åri exportatoare, atunci vom vedea într-adevår modificåri de pre¡uri pe pia¡å”, a declarat pentru Reuters un trader din Singapore. Perspectivele pentru porumb ¿i boabe de soia în America de Sud par mai bune pentru recolta de la începutul anului viitor, de¿i seceta recentå din unele pår¡i ale Braziliei, cel mai mare exportator global de boabe de soia, a provocat temeri privind aprovizionarea. Livrårile interne ale SUA de cereale, inclusiv porumb, grâu ¿i boabe de soia, ar urma så råmânå la un nivel destul de redus în 2023, conform Departamentului american al Agriculturii. USDA mai estimeazå cå livrårile SUA de porumb vor scådea la cel mai redus nivel din ultimul deceniu înainte

de recolta din 2023, iar stocurile de boabe de soia sunt estimate la cel mai scåzut nivel din ultimii ¿apte ani, iar cele de grâu - la cel mai scåzut nivel din ultimii 15 ani. Uleiul de palmier, cel mai consumat ulei comestibil pe plan mondial, este afectat de furtunile tropicale din sud-estul Asiei, unde costurile ridicate au dus la o folosire reduså a îngrå¿åmintelor. Totu¿i, pre¡urile mai ridicate ale cerealelor i-au încurajat pe fermieri så majoreze suprafa¡a cultivatå în unele ¡åri, inclusiv India, China ¿i Brazilia. Pre¡ul cerealelor pe plan global a primit o nouå loviturå în luna mai, când India a interzis exporturile de grâu, pe fondul scåderii produc¡iei, ca urmare a unor valuri extreme de cåldurå. India este al doilea mare producåtor mondial de grâu. De asemenea, India a restric¡ionat exporturile de orez, din cauza scåderii produc¡iei. ªi pre¡urile mondiale la alimente au atins un nivel record în martie, pe måsurå ce råzboiul declan¿at de Rusia în 24 februarie a provocat turbulen¡e pe pie¡ele pentru produse alimentare de bazå, ¿i chiar dacå între timp pre¡urile s-au mai redus, continuå så fie peste nivelul la care erau anul trecut. Spre finalul lui 2022, cota¡iile la grâu, porumb ¿i ulei de palmier au scåzut fa¡å de nivelul extrem de ridicat înregistrat dupå invadarea Ucrainei de cåtre Rusia, de¿i anali¿tii avertizeazå cå pre¡urile råmân ridicate pe pia¡a cu amånuntul, iar livrårile insuficiente ar urma så sprijine pre¡urile ¿i în 2023. Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå (FAO) publicå lunar propriul såu Food Price InF dex, care måsoarå modificårile

Mihaela Dicu Agerpres 19

Pre]uri [i pie]e de pre¡uri înregistrate la un co¿ de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne ¿i zahår. În martie 2022, acest indice a crescut pânå la 159,3 puncte, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodatå, dupå un salt semnificativ de 17,9 puncte (sau 13%) fa¡å de nivelul înregistrat în februarie, când indicatorul a atins deja cel mai ridicat nivel de la crearea sa în 1990. Comparativ cu situa¡ia din martie 2021, pre¡urile mondiale la alimente calculate de FAO erau cu 33,6% mai mari. Cheltuielile mondiale cu importurile de alimente vor atinge un nivel record de 1.940 miliarde de dolari în acest an, în cre¿tere cu 10% comparativ cu situa¡ia din anul precedent, ceea ce va pune noi presiuni asupra celor mai sårace ¡åri ale globului, a anun¡at luna trecutå Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå. În timp ce factura globalå cu importurile de produse alimentare se va majora cu 180 de miliarde de dolari comparativ cu cea de anul trecut, nota de platå cu importurile de alimente în cazul grupului ¡årilor cu venituri reduse ar urma så råmânå practic neschimbatå, înså volumul importurilor acestor ¡åri ar urma så se diminueze cu 10%, estimeazå FAO. În paralel cu aceastå cre¿tere a cheltuielilor cu importurile alimentare, FAO a calculat cå nota de platå mondialå cu inputurile agricole, precum îngrå¿åminte, carburan¡i ¿i combustibili, ar urma så creascå ¿i ea cu 48%, comparativ cu 2021, pânå la o valoare record de 424 de miliarde de dolari. Aceastå

cre¿tere a costurilor, cumulatå cu aprecierea dolarului american, va for¡a unele ¡åri så cumpere ¿i så utilizeze o cantitate mai micå de inputuri, ceea ce va conduce în mod inevitabil la o produc¡ie agricolå mai micå anul urmåtor. În privin¡a perspectivelor pentru sezonul agricol 2022/2023, FAO se a¿teaptå ca produc¡ia mondialå de grâu så urce cu 0,6%, pânå la un nivel record de 784 milioane de tone, gra¡ie în special unor recolte mai bune în Rusia ¿i Canada. În schimb, produc¡ia altor cereale, precum porumb, orz ¿i sorg, ar urma så scadå cu 2,8%. Pe de altå parte, FAO se a¿teaptå ca produc¡ia de oleaginoase så se majoreze cu 4,2%, pânå la un nivel record, în tip ce produc¡ia de zahår va cre¿te cu 2,6%, iar cea de orez este a¿teptatå så råmânå practic nemodificatå. Din cauza secetei sau a ploilor abundente, a råzboiului din Ucraina ¿i a costurilor ridicate cu energia, anali¿tii intervieva¡i de Reuters se a¿teaptå ca produc¡ia agricolå så scadå din nou în 2023, reducând livrårile, chiar dacå pre¡urile ridicate îi încurajeazå pe fermieri så sporeascå suprafa¡a însåmân¡atå. Este pu¡in probabil ca produc¡ia de grâu ¿i de orez så înlocuiascå stocurile epuizate, cel pu¡in în prima parte din 2023, iar culturile care produc uleiuri comestibile sunt afectate de vremea nefavorabilå din America Latinå ¿i sud-estul Asiei. “Lumea are nevoie de culturi record pentru a face fa¡å cererii. Anul viitor, trebuie neapårat så avem o performan¡å mai bunå decât în acest an. La acest stadiu, pare extrem de pu¡in probabilå o

astfel de evolu¡ie, dacå ne uitåm la perspectivele globale de produc¡ie pentru cereale ¿i semin¡e oleaginoase”, a apreciat Ole Houe, director la compania IKON Commodities din Sydney. Conform anali¿tilor Rabobank, pre¡urile produselor agricole sunt cu aproximativ 50% mai ridicate decât înaintea pandemiei, în urma majorårii costurilor cu energia, for¡a de muncå ¿i a altor costuri. Într-o analizå publicatå de Rabobank, se aratå cå în 2023 pre¡urile produselor agricole, cum ar fi cafeaua, cerealele furajere ¿i semin¡ele oleaginoase, ar putea scådea deoarece multe economii importante intrå în recesiune. Dar, avertizeazå anali¿tii, aceste pre¡uri se vor men¡ine ridicate din punct de vedere istoric. Consumatorii se confruntå cu un cadru macroeconomic sumbru, penuria de energie, tensiunile geopolitice ¿i deficitul de materii prime esen¡iale, cum ar fi grâul, afectând perspectivele privind securitatea alimentarå pe plan mondial. Grâul råmâne extrem de afectat de råzboiul din Ucraina, iar Rabobank estimeazå un deficit de ¿ase milioane de tone în 2023, pe fondul perspectivelor nesigure privind vremea în UE, SUA ¿i Argentina. De asemenea, Rabobank estimeazå cå cererea pentru cafea va cre¿te sub nivelul mediu de 1,5%, în timp ce pre¡ul zahårului ar urma så se men¡inå relativ scåzut. “Pre¡urile produselor agricole încå ar putea scådea, ¿i nu în urma majorårii produc¡iei, ci pentru cå cererea este atât de slabå”, a apreciat analistul Rabobank Carlos Mera.

Profitul Agricol 2/2023

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ din stratul 0-100 cm la data de 16 ianuarie Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

În perioada 10-12 ianuarie 2023 s-au înregistrat cantitå¡i de precipita¡ii însemnate din punct de vedere agricol, îndeosebi în jumåtatea de sud a ¡årii. Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice la nivel de ¡arå pentru intervalul 1-15 ianuarie se prezintå astfel: Oltenia 31,2-73,1 l/mp (Apa Neagrå), Banat 8,7-24,8 l/mp (Moldova Veche), Cri¿ana 0-20,9 l/mp (ªtei), Muntenia 5,4-71,9 l/mp (Câmpina), Moldova 2,022

34,3 l/mp (Foc¿ani), Transilvania 0-24,8 l/mp (Sibiu), Maramure¿ 11,3-26,9 l/mp (Baia Mare), Dobrogea 0,6-17,7 l/mp (Adamclisi). La data de 16 ianuarie 2023, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0100 cm, în cultura grâului de toamnå, la sta¡iile meteorologice cu program agrometeorologic din re¡eaua na¡ionalå de Agrometeorologie din cadrul ANM, se încadreazå în limite satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim ¿i optime în cea mai mare parte a ¡årii. Local, în sud-estul ¿i estul teritoriului agricol se semnaleazå în continuare deficite de apå în sol, seceta pedologicå fiind moderatå, puternicå ¿i extremå. De

men¡ionat faptul cå, de¿i începutul celei de-a doua decade a lunii ianuarie a adus un aport semnificativ de apå prin cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate, îndeosebi în Oltenia ¿i Muntenia, reparti¡ia geograficå a acestor cantitå¡i nu a adus schimbåri semnificative în privin¡a rezervei de umiditate la nivel de ¡arå. De asemenea, consumul de apå din sol al plantelor în sezonul de iarnå este extrem de redus, plantele aflându-se în general în stadiul de repaus vegetativ sau vegetând lent în regiunile unde temperaturile din aer s-au situat cu mult peste mediile multianuale ale acestei perioade. Profitul Agricol 2/2023

CULTURI VEGETALE

Simplu, e prea complicat dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Ar fi trebuit så avem un Cod de bune practici agricole u¿or de în¡eles ¿i simplu de aplicat ¿i ne-am ales cu o serie de informa¡ii care ne încurcå destul de mult ¿i des. De exemplu studiul agrochimic, prin componenta sa de cartare agrochimicå, ar trebui så determine cu exactitate con¡inutul de nutrien¡i din sol. Lucrurile par destul de simple. Testarea solului implicå colectarea de probe de sol, pregåtirea lor pentru analizå, analizå chimicå sau fizicå, interpretarea rezultatelor analizelor ¿i, în final, formularea recomandårilor pentru aplicarea îngrå¿åmintelor ¿i a amendamentelor pentru culturi. De aceea, fazele de elaborare descrise în CBPA sunt foarte relaxante: o fazå de teren, una de laborator ¿i una de birou. Aceastå atitudine relaxatå, care nu se bazeazå pe rezultate ¿tiin¡ifice (Codul, de exemplu, nu are nicio trimitere bibliograficå, con¡inutul Codului pårând a fi realizat prin enumerarea unor reguli generale). Dar dacå cele trei faze devin patru, 1. Recoltarea probelor de sol, 2. Extragerea ¿i determinarea nutrien¡ilor disponibili, 3. Calibrarea ¿i interpretarea rezultatelor analitice ¿i 4. Elaborarea recomandårilor de fertilizare. Observåm cå avem nevoie de o bazå de date bogate despre l Tehnici de prelevare a probelor pe teren, metodologie etc. l Formele chimice semnificative ale nutrien¡ilor disponibili în solurile din zonå. l Extractan¡ii cei mai potrivi¡i pentru måsurarea preciså a formei disponibile de nutrien¡i. 24

Capacitatea productivå relativå a solurilor pentru diferitele culturi, råspunsul diferen¡ial al diferitelor doze ¿i metode de aplicare a îngrå¿åmintelor pentru diferitele culturi. Prof. dr. Teodor Rusu, directorul OSPA Cluj, se întreabå cine ar putea så facå cartårile agrochimice, fiindcå OSPA nu fac fa¡å. Au 7-10 angaja¡i pe jude¡ ¿i ar trebui un numår de trei ori mai mare ca så poatå face fa¡å solicitårilor periodice. Dar numårul de angaja¡i este stabilit prin Ordin MADR ¿i nu prin plan managerial în func¡ie de volumul de muncå. Ca urmare, în loc de factor de dezvoltare, cartarea agrochimicå este o activitate sporadicå, aproape inexistentå. În acest caz s-ar putea acorda unor laboratoare private autoriza¡ia pentru efectuarea cartårii agrochimice? În Statele Unite, analizele de sol pot fi efectuate în laboratoarele universitå¡ilor, ale sistemului de extensie, ale unor entitå¡i publice ¿i private. Prof. Zamfirescu sus¡inea, în 1977, cå “analizei chimice a solului se acordå o aten¡ie exageratå, în sensul cå, oricât ar fi de precise, datele provenite din analiza chimicå a solului servesc doar pentru o orientare generalå, deoarece intervin mul¡i al¡i factori chimici, fizici ¿i biologici, cum ar fi: neuniformitatea solurilor, cerin¡ele diferite ale plantelor, adâncimile diferite de extragere a nutrien¡ilor etc. Agricultura modernå trebuie så se bazeze la fertilizare pe date precise. În acest scop se folose¿te metoda experimentårii în câmp”. În recomandårile fåcute fermierilor, se poate observa de multe ori cå dozele propuse de cåtre universitå¡i sunt ceva mai mici decât cele elaborate de laboratoarele comerciale. Explica¡ia ar putea fi aceea cå universitå¡ile fac recomandårile în func¡ie de rezultatele ob¡inute ¿i verificate în

experien¡e ¿tiin¡ifice ¿i în condi¡ii de produc¡ie. Un exemplu. Nu ar trebui så aplicåm pe toate parcelele acelea¿i metode de fertilizare. Profesorul Rusu precizeazå: “Opinia mea este cå procentul de 2% humus desparte solurile sånåtoase (peste 2-2,5% humus) de cele cu sub 2% humus, care sunt «bolnave» sau susceptibile la degradåri ¿i limitåri”. DOE ar trebui stabilitå pentru solurile cu peste 2-2,5% humus, dar incertitudinea este mare, având în vedere corela¡ia dintre poten¡ialul biologic al soiurilor ¿i hibrizilor, ¿i fertilitatea solurilor. Combina¡ia dintre costurile mari cu îngrå¿åmintele ¿i pre¡urile foarte volatile ale recoltei poate fi devastatoare pentru finan¡ele fermierilor. Bineîn¡eles, trebuie fåcute corec¡iile în func¡ie de precipita¡ii, managementul resturilor vegetale etc. Pe solurile cu sub 2% humus fertilizarea trebuie fåcutå, ameliorativ, pentru sol.

Concluzii Prin CBPA se propune calcularea DOE prin metodologia din 1986, în care se folosesc date care acum nu pot fi ob¡inute la timp, înaintea aplicårii îngrå¿åmintelor din cauza volatilizårii pre¡urilor la cereale. Toate cår¡ile de Fitotehnie folosesc DOE calculate în anul 1980, care sunt diferite de cele din 1986. Metodologia din 1989 aratå cå utilizarea metodei din 1986, care este singura admiså în acest moment, trebuie completatå. Procedurile de e¿antionare trebuie îmbunåtå¡ite. Proceduri analitice trebuie îmbunåtå¡ite. O mai bunå corelare ¿i calibrare a analizelor chimice. Transmiterea datelor cåtre fermieri, într-un articol viitor. Profitul Agricol 2/2023

CULTURI VEGETALE

Marian Butoianu (Alcedo) recomand\ capcanele cu lipici Precipita¡iile din ultimele zile ¿i scåderea temperaturilor au avut darul de a domoli atacurile insectelor dåunåtoare. Înså, odatå cu încålzirea vremii, acestea se vor relua, crede Marian Butoianu, director tehnic Alcedo. "Dåunåtorii s-au refugiat în stratul superficial de sol, nu la 20-25 cm ca în iernile reci. ªi se reactiveazå când temperaturile le permit så iaså la suprafa¡å, reluându-¿i activitatea biologicå mai devreme decât e de a¿teptat". Pânå la scåderea temperaturilor, în special în Constan¡a, Ialomi¡a ¿i Prahova, mai pu¡in în Cålåra¿i, Butoianu a våzut în culturile de rapi¡å atacuri de Plutella xylostella (molia verzei), afide ¿i Ceutorhynchus napi (gårgåri¡a tulpinilor de rapi¡å). “Dacå, a¿a cum s-a prognozat, vom avea din nou temperaturi de 18 grade, e sigur cå atacurile se vor relua”. Dacå ziua temperatura va urca la 18 grade, iar noaptea nu va coborî sub 2

grade, e foarte posibil så asiståm la probleme chiar ¿i în culturile cerealiere, cu atacuri de mu¿te. “Sunt dereglåri mari ale ciclurilor biologice la dåunåtori, în ultimii ani"”. Pentru monitorizarea popula¡iilor de dåunåtori, Butoianu recomandå utilizarea capcanelor de monitorizare cu lipici, nu a bolurilor cu solu¡ie de deter-

gent, fiindcå acestea din urmå pot înghe¡a în timpul nop¡ii, pierzându-¿i proprietå¡ile. “Capcanele trebuie monitorizate zilnic sau cel târziu la douå zile. Dacå nu se intervine la timp, pagubele pot depå¿i efectele secetei"”.

Robert VERESS

Evolu]ia pre]urilor produselor [i inputurilor în UE Conform primelor estimåri Eurostat, pentru 2022, cu excep¡ia fructelor, pre¡urile principalelor categorii de produse agricole au crescut, în Uniune, în 2022, fa¡å de 2021. Pre¡urile inputurilor agricole au fost mai mari ¿i ele, deta¿ându-se cele ale fertilizan¡ilor, care s-au majorat cu aproape 90%. Factorii care au condus la aceastå evolu¡ie sunt råzboiul din Ucraina, seceta, infla¡ia, 26

costul crescut al energiei. În medie, pre¡ul mediu al produselor agricole a crescut cu 24%, în 2022, fa¡å de 2021. Cele mai puternice cre¿teri ale pre¡urilor au fost la cereale (+45%), ouå (+43%) ¿i lapte (+31%). Fructele au fost mai ieftine, în medie europeanå, cu 3%. Pre¡ul mediu al inputurilor a crescut cu 30%, în aceea¿i perioadå. Îngrå¿åmintele s-au scumpit cu 87%,

combustibilii ¿i lubrifian¡ii cu 59%. Cre¿terile de pre¡uri ale cerealelor au variat între 33% în Austria ¿i peste 70% în Finlanda. Pre¡urile ouålor au crescut între 6% în Luxemburg ¿i 76% în Fran¡a. Laptele s-a scumpit cu doar 3 procente în Cipru ¿i peste 50% în Belgia, Lituania, Ungaria ¿i Letonia.

Robert VERESS Profitul Agricol 2/2023

CULTURI VEGETALE

Timi[> cultura de ov\z, în pericol Ioan Toma, cercetåtor în cadrul laboratorului de ameliorarea ovåzului din cadrul Sta¡iunii Lovrin, spune cå, din septembrie 2022 pânå în ianuarie 2023, s-a înregistrat un surplus de umiditate de 100 mililitri de apå/mp, fa¡å de media multianualå.

Partea bunå este cå rezerva de apå din sol s-a refåcut, dar au apårut riscuri foarte mari. Ploile sunt din abunden¡å, iar consumul din partea plantelor nu este mare. Precipita¡iile au început de la sfâr¿itul lunii august 2022, au continuat în septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie ¿i în ianuarie 2023. Media multianualå de precipita¡ii, între septembrie - decembrie, era de 170 - 200 mililitri pe metru påtrat. În toamna anului 2022, a fost un surplus de 100 ml pe metru påtrat. Acest surplus a refåcut rezerva de apå din sol agravatå de seceta din vara anului trecut. Acum, dupå ce plantele au råsårit, Toma se teme cå situa¡ia poate deveni criticå. Temperaturile au crescut chiar pânå la 15 grade, în unele zile în decembrie ¿i în ianuarie, ¿i se preconizeazå cå ¿i în februarie va fi mai cald decât normal, în zona Banatului. Cåldura excesivå a ajutat pe moment la råsårire, dar în continuare existå pericole mari în cultura de ovåz din cauza instalårii bolilor ¿i apari¡iei dåunåtorilor. Ovåzul este foarte sensibil la temperaturi ridicate, de aceea în aceastå perioadå plantele suferå ¿i se pot îngålbeni. În ianuarie, o parte din boli s-a instalat. Pragul de apari¡ie a patogenilor începe de la 5 grade, iar în Câmpia de Vest temperaturile au fost de peste 5 grade, cu vârfuri de 15 grade. Plantele au o cre¿tere continuå, dupå un repaus vegetativ foarte scurt. Cålirea nu a avut loc întru totul, fiindcå nu au existat temperaturi scåzute. Ioan Toma spune cå perioada de cålire a fost scurtå, de 15-20 de zile. Profitul Agricol 2/2023

Plantele au nevoie de 0 - 5 grade, iar cålirea se face în douå faze, pe o perioadå de 35 - 55 de zile. În prima fazå, e nevoie de 10 - 15° ziua, iar noaptea de 0 - 5°. În a doua fazå, e nevoie de temperaturi minus 1° - 5°. Ceea ce nu a fost în zona Banatului ¿i în Timi¿ decât pe o perioadå foarte scurtå. A urmat cåldura din luna ianuarie, când plantele se aflå într-o stare vegetativå continuå, dupå slaba ¿i scurta

cålire. De aceea efectele sunt dezastruoase. În noiembrie 2022, au fost peste 2° peste mediile multianuale, iar în decembrie 2,8°. Situa¡ia s-a agravat în ianuarie, când au fost peste 6 - 7° peste temperaturile multianuale. ªi un grad în plus este mult pentru cultura de ovåz, daråmite 6 -7°. Se preconizeazå temperaturi chiar de 15° în Câmpia Banatului, în luna ianuarie, a subliniat ing. Toma.

O altå problemå este faptul cå existå mari varia¡ii de temperaturå între noapte ¿i zi sau de la o zi la alta. De la 1 - 2° pânå la 15°. Rar, noaptea au mai fost temperaturi negative. Totul se desfå¿oarå în perioade foarte scurte de timp, ceea ce streseazå foarte tare plantele. Temperaturile mari ¿i precipita¡iile multe coroborate nu fac altceva decât så determine crearea unui climat foarte

propice instalårii tuturor bolilor ¿i dåunåtorilor în cultura de ovåz. Vorbim de rugini, fåinare, septoriozå, dar ¿i apari¡ia rozåtoarelor, påduchilor, afidelor, mu¿telor, gândacilor sau a cåråbu¿ilor. Î¿i încep ciclurile evolutive de via¡å, iar în primåvarå ne vom trezi cu cultura cople¿itå de dåunåtori ¿i boli. Asta se întâmplå cu toate cerealele semånate mai devreme: orz, ovåz sau grâu. Cine a semånat în prima jumåtate a lunii septembrie 2022, acum are mari probleme. Ovåzul a început så se îngålbeneascå, la mijlocul lunii ianuarie. Are loc ¿i piticirea plantelor ¿i dacå se îngålbenesc încå de la startul cre¿terii cu greu î¿i mai revin sau chiar deloc. Situa¡ia va deveni ¿i mai gravå dacå va veni un înghe¡ de pânå la minus 15°, mai ales cå plantele nu sunt bine cålite. Nu vor avea rezisten¡å mare. Totu¿i, dacå ovåzul a trecut în condi¡ii favorabile prima ¿i a doua fazå de cålire ¿i are un nod de înfrå¡ire puternic, rezistå la temperaturi de minus 15, chiar de minus 20 de grade. Acum, un înghe¡ de minus 10 - 15° ar produce pagube foarte mari în cultura de ovåz. Un asemenea an nu s-a mai întâlnit în Câmpia de Vest ¿i în Timi¿. Poate pânå la sfâr¿itul anului, dar nu în asemenea condi¡ii extreme cum sunt în 2023. “La Lovrin, am urmårit prognoza: sunt peste 10 grade, pânå la 14 -15 grade. ªi în 2022, seceta extremå nu sa mai întâlnit, începutå chiar de la debutul lunii iunie, când au fost 40°, apoi seceta atmosfericå ¿i pedologicå s-a accentuat, distrugând cultura de porumb ¿i în parte floarea-soarelui. Totu¿i, speråm ca în 2023 så nu avem un an al extremelor ca în 2022, de¿i în luna ianuarie avem temperaturi periculoase pentru cereale. Hai så spunem cå un an rezi¿ti, dar doi ani repetitivi, te distrug. Råmâne de våzut cum va evolua situa¡ia. Nu ne putem baza pe nimic în ianuarie”.

Gheorghe MIRON 27

CULTURI VEGETALE

Pixxaro Super, cel mai larg spectru de buruieni din cultura de p\ioase Alexandra PETCUCI Category Marketing Manager Erbicide, Corteva Agriscience

În România, cerealele de toamnå ocupå locul 2 ca suprafa¡å cultivatå, dupå cultura porumbului. Sunt ¿i una dintre cele mai sigure culturi, datoritå faptului cå este genetic conceputå pentru a rezista temperaturilor scåzute din timpul iernii. Înså, la fel ca toate celelalte culturi, ¿i cele de cereale påioase necesitå aten¡ia cuvenitå atât în ceea ce prive¿te pregåtirea terenului, cât ¿i respectarea tuturor verigilor tehnologice, pentru a putea vorbi despre o culturå generatoare de profit. Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura cerealelor påioase. Din cercetårile Corteva, pierderile de produc¡ie în cazul culturii de grâu din cauza concuren¡ei buruienilor sunt aproximativ de 10 - 20%, dar pot ajunge în situa¡ii extreme pânå la 60 - 70%. În România, practica agricolå cea mai utilizatå este combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene prin aplicarea erbicidelor primåvara, practicå agricolå care rezolvå ¿i combaterea buruienilor care nu pot fi controlate prin erbicidarea de toamnå, cum ar fi pålåmida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis). Lider deta¿at pe segmentul de erbicide la cereale påioase, compania Corteva Agriscience de¡ine un portofoliu complet de erbicide pentru cultura de cereale påioase, oferind solu¡ii atât pentru segmentul de aplicare în toamnå, prin erbicidul Bizon, cât ¿i segmentul de aplicare în primåvarå, prin erbicidele: Pixxaro Super, Pallas, Floramix, Mustang ¿i Cerlit Super. Pachetul Pixxaro Super con¡ine 1L Pixxaro (fluroxipir 280 g/L ¿i halauxifen28

metil 12 g/L, cunoscutå sub denumirea de brand Arylex Active, prima moleculå care apar¡ine noii clase Arylpicolinate) ¿i 120 g Frontal 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafa¡å de 3,2-4 hectare, în func¡ie de gradul de infestare, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene din culturile de cereale atât de toamnå, cât ¿i de primåvarå: grâu, grâu durum, orz, orzoaicå, triticale ¿i secarå.

(Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoinå (Stelaria media), mac (Papaver rhoeas), turi¡a (Galium aparine), pålåmida (Cirsium ar vense), volbura (Convolvulus arvensis). Pachetul Pixxaro Super este cea mai sigurå solu¡ie pentru combaterea macului (Papaver rhoeas) din cultura de cereale påioase, inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice. Pachetul Pixxaro Super este cea mai de încredere solu¡ie în combaterea buruienilor perene: volbura (Convolvulus arvensis) ¿i pålåmida (Cirsium arvense). Pachetul Pixxaro Super, comparativ cu solu¡iile existente pe pia¡å, are eficacitatea cea mai ridicatå în combaterea turi¡ei (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare în care se aflå aceastå buruianå.

Aten¡ie - nu se utilizeazå la cultura de ovåz! Buruienile dicotiledonate anuale ¿i perene combåtute de erbicidele din pachetul Pixxaro Super sunt unele dintre cele mai pågubitoare pentru cultura de cereale påioase, precum: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), albåstri¡a (Centaurea cyanus), loboda (Chenopodium album), fumåri¡a (Fumaria officinalis), lungurica (Galeopsis tetrahit), sugel (Lamium spp.) hri¿ca urcåtoare

Eficacitatea pachetului Pixxaro Super la doza de 0,31 L/Ha Pixxaro + 37,5 g Frontal 50 SX - Volbura (Convolvulus arvensis) - Polygonum spp. - Loboda (Chenopodium album)

Pachetul Pixxaro Super are o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) pânå la faza de burduf a culturilor de cereale påioase (BBCH 45). Pe lângå avantajele men¡ionate, pachetul Pixxaro Super, aplicat în conformitate cu recomandårile din eticheta ¿i materialele de promovare, are o selectivitate foarte bunå pentru culturile de cereale påioase ¿i nu afecteazå culturile ce urmeazå în asolament, chiar ¿i în condi¡ii de secetå extremå ¿i în situa¡iile în care s-au efectuat lucråri minime ale solului. Alege¡i cu încredere pachetul Pixxaro Super, oferindu-vå inova¡ia cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene din cultura de cereale påioase, cu ac¡iune foarte rapidå, foarte selectiv pentru cultura de cereale, fårå restric¡ii pentru rota¡ia culturilor. Profitul Agricol 2/2023

GR|DINA

VIA [i LIVADA Legume [i fructe oferite celor s\rmani Primåria Timi¿oara reu¿e¿te så salveze, zilnic, de la Pia¡a de Gross a ora¿ului sute de kilograme de legume ¿i fructe care urmeazå a fi aruncate la gunoi. Acestea ajung acum în meniul oamenilor sårmani, asista¡i social.

ominic Fritz, primarul neam¡ al ora¿ului, spune cå sunt alimente comestibile, pe care oamenii cu dificultå¡i financiare se bucurå så le primeascå pe gratis. Tot cu legume salvate se pot îmbunåtå¡i por¡iile de mâncare de la cantinele sociale. Numai în luna noiembrie, Primåria Timi¿oara a reu¿it så “salveze” peste o tonå de legume ¿i fructe comestibile, înainte de a deveni de¿euri, iar acestea au ajuns så hråneascå beFostul viceprimar al Timi¿oarei, Adrian Orza, sus¡ine proiectul primåriei ¿i chiar el, prin serele Agrofresh, oferå gratuit tone de legume bio cantinelor sociale din Timi¿. Orza exploateazå, în ªag, douå de sere de legume, una de 7.000 de metri påtra¡i ¿i alta de 5.000, în valoare totalå de peste 2 milioane de euro. El este înscris ¿i în programul Proaspete de la noi, dezvoltat de Profi, pentru sus¡inerea producåtorilor autohtoni de legume ¿i fructe. Fostul viceprimar atrage aten¡ia asupra riscului cu care se confruntå o societate liberalå. “Solidaritatea umanå este prima

Dominic Fritz, primar Timi[oara

neficiarii de la Direc¡ia de Asisten¡å Socialå, de la Funda¡ia Caritas, dar ¿i la magazinul social al ora¿ului de unde au fost oferite gratuit inclusiv refugia¡ilor din Ucraina. Ac¡iunile se desfå¿oarå prin serviciile municipalitå¡ii, împreunå cu organiza¡iile societå¡ii civile, magazinul social TM ¿i Banca pentru Alimente, care î¿i pun în comun resursele pentru a-i ajuta pe cei în dificultate.

“Îi încurajez pe cei care se pot alåtura acestui mecanism så nu ezite ¿i så vinå alåturi de noi. În aceastå crizå a pre¡urilor la hranå, facem de douå ori bine: fructele ¿i legumele ajung la oameni care chiar au nevoie de ele ¿i reducem cantitatea uria¿å de de¿euri”, a conchis edilul Fritz.

Gheorghe Miron Orza se plânge de slaba sus¡inere a agriculturii autohtone la toate palierele statului român. “E o realitate pe care nu încetez så o aråt ¿i împotriva cåreia încerc så atrag aten¡ia institu¡iilor agricole, îndeosebi, så ia måsuri, så nu continue så fie indiferente, în detrimentul producåtorilor locali “, spune Orza.

victimå a triumfului pie¡ei de consum. De aceea trebuie så råmânem solidari cu cei afla¡i în situa¡ii sociale dificile.”

De exemplu, chiar la Pia¡a de Gross, se plânge el, se comercializeazå legume ¿i fructe din import, de obicei din Turcia Polonia, Olanda, Grecia ¿i Italia. Rareori gåse¿ti produse române¿ti, din Banat. Profitul Agricol 2/2023

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Marile provoc\ri ale anului 2023 2023 va fi provocator din multe puncte de vedere. Situa¡ia infla¡ionistå ¿i råzboiul din vecinåtate vor continua så aibå un impact de care nici agricultura nu poate scåpa. România, pe de altå parte, are o serie de calitå¡i ¿i atuuri care, dacå sunt bine folosite, pot oferi progrese chiar ¿i în acest context dificil.

saba Éber, director general al Malagrow România, companie care comercializeazå îngrå¿åminte, biostimulatori ¿i amestecuri de substrat, crede cå, pentru a face fa¡å provocårilor actuale ¿i din viitor, este necesarå cre¿terea eficien¡ei în agriculturå. “Este pu¡in probabil ca pre¡urile inputurilor agricole så scadå anul viitor, iar fermierii ar trebui så ¡inå cont de acest lucru atunci când î¿i planificå costurile de produc¡ie. De asemenea, este necesarå supravegherea permanentå a cheltuielilor, pentru a vedea dacå anumite economii legate de inputuri sunt cu adevårat profitabile”. România are condi¡ii naturale deosebit de bune, în special în sudul ¿i estul

mai mari ¿i de o calitate mai bunå pe metru påtrat. În cazul în care acest lucru nu a fost încå realizat, o gestionare exactå a costurilor va fi esen¡ialå pentru a ob¡ine o imagine clarå a rentabilitå¡ii unei ferme. De asemenea, este esen¡ial ca grådinarii ¿i micii fermieri så înve¡e de la companii care îi pot ajuta profesional. Malagrow România sus¡ine acest lucru prin educarea continuå atât a clien¡ilor companiei, cât ¿i a consumatorilor”, a subliniat Csaba.

Csaba Éber, director general al Malagrow România

¡årii, unde temperaturile permit cultivarea legumelor ¿i fructelor pentru o perioadå relativ lungå de timp. De aceea, spune directorul Malagrow, apar tot mai multe sere ¿i solarii moderne, cu un impact pozitiv asupra produc¡iei horticole na¡ionale, deoarece acestea permit realizarea unor culturi cu ciclu de produc¡ie lung. Este important faptul cå ¡ara are un consum ridicat de legume pe cap de locuitor. Potrivit Institutului Na¡ional de Statisticå, în 2021, popula¡ia adultå din România a consumat, în medie, 8 kilograme de legume, 4 kilograme de fructe ¿i 3 kilograme de cartofi pe lunå.

În ceea ce prive¿te anul 2023, Csaba Éber nu se a¿teaptå ca pre¡urile materiilor prime så scadå semnificativ. În acest moment, cumpåråtorii preferå så a¿tepte. De¿i existå stocuri, nu se poate spune cå aceasta este o tendin¡å generalå în rândul fermierilor, tendin¡a actualå fiind mult mai moderatå în compara¡ie cu perioada din timpul pandemiei. “Din cauza pre¡urilor ridicate, cred cå este esen¡ial ca fermierii så î¿i îmbunåtå¡eascå eficien¡a, ceea ce înseamnå producerea unor cantitå¡i Profitul Agricol 2/2023

Malagrow a avut un an foarte bun, cu o cre¿tere a vânzårilor de aproape 30 de procente în 2022, iar feedbackul fermierilor este pozitiv. Infrastructura actualå a companiei sus¡ine cre¿terea, cu livråri în 72 de ore în orice punct din ¡arå. Dintre produsele cele mai bine primite de pia¡å, amestecul profesional de turbå M-Peat s-a vândut foarte bine, cu 220% mai mult anul 2022 fa¡å de anul 2021. Interesul pentru NanoTac a crescut, de asemenea, în mod semnificativ, cu o cre¿tere a vânzårilor de 38% fa¡å de 2021 - datoritå noului ambalaj de 10 ml, produsul este utilizat acum ¿i de foarte mul¡i mici fermieri. Biostimulatorul antistres Megafol ¿i Calbit C, produs dezvoltat pentru suplimentarea calciului, au avut rezultate excep¡ionale în timpul verii secetoase trecute. Deoarece în 2022 a existat o cerere foarte mare pentru produsele Malagrow în ambalaje mici, de 100 ml, compania va continua så î¿i extindå gama. Produsele în ambalaje mai mici le oferå producåtorilor posibilitatea de a testa produsele înainte de a le cumpåra pentru suprafe¡e mai mari. În acela¿i timp, produsele în ambalaje mai mici sunt mai potrivite pentru produc¡ia de fructe ¿i legume din grådinile micilor agricultori, inclusiv pentru cei care cultivå doar pentru consumul propriu.

Gheorghe MIRON 31

CRE{TEREA

ANIMALELOR Dumitru Andre[oi î[i diversific\ afacerile Marele oier a început så facå investi¡ii ¿i în cre¿terea vacilor pentru carne. “Fiind la început, eu cresc toate rasele. Tot a¿a am procedat ¿i cu oile. Am toate rasele de oi, toate varietå¡ile de ºurcanå. A¿a cå am cumpårat vaci din rasele Angus, Charolais, Limousine, Aubrak. Ele singure se vor elimina din fermå prin lipsa performan¡elor. ºinem vacile Charolais în stabula¡ie liberå. Deci va råmâne cea mai profitabilå raså în fermå. Avem suficiente på¿uni. Peste 20.000 de hectare.”

ucreazå peste 8.000 de hectare pentru furajarea animalelor. Vinde surplusul de cereale dupå ce då arenda. Are în prezent 28.000 de oi matcå. Pe ansamblul fermelor, de¡ine peste 120.000 de oi la îngrå¿at. Este vorba de 5 ferme în jude¡ul Hunedoara, 5 ferme în jude¡ul Bra¿ov, cumpårate în anul 2022. “Pia¡a cea mai atractivå este în lumea arabå. Acolo este cel mai bun pre¡. Eu vând direct la arabi. Abia m-am întors din Arabia Sauditå. Este ¡ara cea mai mare consumatoare de ovine ¿i de bovine, iar cerin¡a e mare. Iatå de ce zootehnia are viitor în România”, ne asigurå Dumitru Andre¿oi. De fapt, este singurul crescåtor optimist pe care l-am întâlnit. “Dacå nu credem, nu putem så mergem înainte. Dacå e¿ti pesimist, te încarci negativ ¿i nu e bine. La expe-

rien¡a pe care o am, nu mai pot så fiu naiv. De aceea, eu garantez cå oieritul nu piere din ¡ara noastrå, dar fermierul trebuie så ajungå la bunåstare. Este prima condi¡ie pentru continuitate ¿i progres.” Chiar dacå ¡ine animalele în zonå montanå, seceta din 2022 l-a afectat ¿i pe Dumitru Andre¿oi. “Am culturå mare în lunca Mure¿ului ¿i în lunca Siriului, zone ferite de secetå de obicei, dar eu nu am våzut a¿a ceva de când sunt. Fåceam o produc¡ie medie de 10 tone de porumb boabe la hectar, iar anul trecut am ajuns abia la 5 tone”. În ultima vreme, autoritå¡ile au invocat diverse pretexte ca så nu se mai organizeze târguri. Pânå ¿i târgurile comunale au fost anulate ¿i erau singurele locuri în care fermierii î¿i puteau valorifica animalele la pre¡ul pie¡ei. Timp de cinci ani, Dumitru Andre¿oi nu a mai participat la târgul Indagra din cauza epidemiilor de tot felul: gripå aviarå, limbå albastrå, pestå porcinå africanå, Covid-19. La asemenea târguri, î¿i aduce genetica lui cea mai frumoaså, spre bucuria privitorilor. Datoritå rezultatelor sale, poate fi considerat campionul oierilor din România, nu doar prin efectivele pe care le de¡ine. “Oieritul este singurul domeniu din agriculturå care aduce an de an plusvaloare ¿i are cea mai mare contribu¡ie la PIB din agriculturå. Aduce anual minim un miliard de euro la PIB din exporturi. Se poate vedea în balan¡a comercialå a României. Din påcate, celelalte sectoare agricole se aflå pe minus”, spune

Dumitru Andre¿oi. Un om care a dovedit cea mai bunå competen¡å în domeniu, chiar dacå are doar zece clase. “Eu lucrez la oi de la nouå ani. To¡i mo¿ii ¿i stråmo¿ii mei din Coste¿ti, Hunedoara, au fost oieri.” Nu întâmplåtor, acest om conduce Asocia¡ia crescåtorilor de oi “Dacia” din jude¡ul Hunedoara.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 2/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Speran]ele lui Dumitru Pistol Dumitru Pistol este medic veterinar ¿i crescåtor de animale în Giulvåz, Timi¿. De¡ine 100 de vaci rasa Bål¡ata româneascå, din care 70 mulgåtoare. Cu totul, lucreazå 100 de ha. Cultivå porumb, floareasoarelui, grâu, orz ¿i lucernå, totul pentru hrana animalelor.

nul 2022 a fost foarte dificil pentru Dumitru Pistol, în primul rând, din cauza condi¡iilor meteorologice ¿i apoi l pre¡urilor la energie. Cu porumbul a fost cel mai råu, chiar dacå în primåvarå a început foarte bine. Dupå ce a venit seceta extremå, începând cu luna iunie, porumbul nu s-a mai dezvoltat. Totu¿i, Pistol a gåsit o solu¡ie så nu îl piardå. Când situa¡ia s-a agravat, l-a fåcut siloz pentru vite. “L-am tocat pe tot, fiindcå mi-am dat seama cå nu va produce boabe. A fost bine, fiindcå eu, cum sunt ¿i crescåtor de vaci, am ob¡inut måcar hranå pentru animale. Mi-am dat seama cå ¿i primirea de despågubire pentru secetå de la Ministerul Agriculturii va fi foarte dificilå. A¿a cå am renun¡at cu totul la porumb ¿i l-am fåcut siloz pentru vite!”, a spus fermierul. La floarea-soarelui a ob¡inut o produc¡ie medie de 2.500 kg la ha, în condi¡iile extrem de dificile ale lui 2022. În al¡i ani ob¡inea 3.500 kg în medie. Floarea rezistå mai bine la secetå. Îi place soarele. Tehnologia aplicatå a fost asemånåtoare ¿i la floare ¿i la porumb, una clasicå: arat, discuit, semånat, fertilizat, aplicat tratamente. Este adevårat, a fost mai greu de ob¡inut îngrå¿åmintele necesare, din cauza pre¡urilor aproape inaccesibile. Profitul Agricol 2/2023

Dumitru Pistol [i so]ia sa, Elena, înv\]\tor [i fermier în Giulv\z, Timi[

De la 1.600 lei tona, în 2021, pre¡ul a crescut la 4.600 lei tona, în 2022. De neatins. Pistol a avut noroc, fiindcå în apropiere î¿i are ferma Nicu Apopi, fostul pre¿edinte al Clubului Fermierilor Români. De acolo Pistol a reu¿it så mai facå rost de fertilizan¡i. “Nicu Apopi este un antreprenor extraordinar. ªtie så î¿i facå treaba ¿i ajutå ¿i fermierii. Ne mai descurcå ¿i pe noi. M-am dus la el. Mi-a trebuit ¿ase tone de îngrå¿åmânt”. Problema îngrå¿åmintelor continuå så fie extrem de dificilå ¿i în 2023. Consecin¡ele asupra produc¡iilor vor fi grave, dacå dozele vor fi reduse. Pistol a dat 200 de kg la ha atât la porumb, cât ¿i la floarea-soarelui, în timpul semånatului, ¿i 150 kg la prå¿it pentru fiecare culturå. Pentru 2022, nu a vrut så reducå dozele, de¿i a fost foarte greu cu fertilizan¡ii. Ceea ce cumpåra cu 20.000 de lei în 2021, a luat cu 100.000 de lei în 2022. “În 2023, nu ¿tiu cum voi face, dar nu voi reduce dozele. Voi aplica acelea¿i cantitå¡i. Preferabil a¿ vrea så gåsesc un complex de îngrå¿åminte în primåvarå, când voi semåna porumbul ¿i floarea-soarelui. Atunci så vin cu un nitrocalcar sau azotat de amoniu la prå¿it”.

Pre¡ul laptelui nu e adaptat realitå¡ii La finalul anului trecut, pre¡ul laptelui a mai crescut, dar nu îndeajuns încât så acopere în totalitate cheltuielile fåcute cu o vacå. Pre¡ul litrului de lapte a ajuns la 2,50 lei - 2,60 lei ¿i 2,80 lei pentru cel mai bun produs. Pre¡ul corect ar fi 3 lei/litru. Pistol crede cå cele 3 - 4 firme de procesare a laptelui care existå se în¡eleg între ele ¿i plafoneazå pre¡ul la lapte. Nu mai trece niciuna de 2,80 lei. Dacå depå¿e¿te unul, trebuie så îl depå¿eascå to¡i. Atunci apare concuren¡a ¿i nu e acceptatå. Mai demult a fost înscris într-o cooperativå, dar nu i s-a pårut cå ar avea avantaje ¿i s-a retras. Dumitru Pistol este con¿tient cå i-ar fi mai bine într-o asocia¡ie sau cooperativå, dar trebuie ca to¡i så fie cinsti¡i, iar dacå ai ales un reprezentant så vorbeascå în numele tåu ¿i la celorlal¡i, så o facå a¿a cum trebuie, cu onestitate ¿i încredere. Pe lunå el ob¡ine de la cele 70 de vaci mulgåtoare în jur de 20 de tone de lapte. O vacå Bål¡atå F româneascå produce 6.000 de

Gheorghe MIRON 33

CRE{TEREA ANIMALELOR litri pe o lacta¡ie, timp de 10 luni. Douå luni e în repaus. Din 100 capete, 30 sunt tineret. Întrebarea care se ridicå ¿i la care fermierul trebuie så ¿tie så dea råspunsul corect este: “Cu ce pre¡ ob¡ii aceastå cantitate de lapte?” O vacå, într-o iarnå, consumå cel pu¡in 15 balo¡i de paie (fân, lucernå etc.) de 300 kg fiecare. Un balot îl costå 300 de lei. Trebuie så îi dai ¿i cereale, iar un kg costå 1,60 lei. În plus, trebuie ¿i siloz ¿i boabe. O vacå mai månâncå zilnic 20 de kg de siloz, cam 10 lei, 4 kg de uruialå de boabe de grâu, orz sau floare, 5 lei, plus borhotul, pe care Pistol îl ob¡ine de la fabrica de bere, 4.500 lei pe lunå. În calcul intrå ¿i pre¡ul motorinei consumate de utilajul cu care faci curå¡enie în grajd, plus pre¡ul curentului electric, cå trebuie så îi pregåte¿ti vacii hrana, så o macini, dar ¿i så mulgi animalul cu

ma¿ina - 2.000 de lei lunar. La acestea se adaugå un zilier så te ajute la muls, så îngrijeascå animalul, så cure¡e grajdul. Acestuia trebuie så îi dai un salariu de 3.000 de lei. De aceea, spune Pistol, are noroc cå o parte din hrana animalelor o ob¡ine în propria fermå. Costurile cu o vacå se adunå ¿i trebuie recuperate cu vânzarea laptelui la un pre¡ corect, adaptat pie¡ei. Ceea ce în realitate nu se întâmplå. De aceea crescåtorul de animale are de suferit, pierde, nu ob¡ine câ¿tigurile care ar trebui så le aibå. “Biata vacå îmi då lapte, dar când la final faci calculul la pre¡ul de 2,50 lei kg, te ui¡i urât ¿i cu asta råmâi. Nouå, ca ¡årani care lucråm påmântul, nu ne råmâne decât så speråm cå va fi mai bine în 2023, så ne ajute mai mult Ministerul Agriculturii ¿i, evident, natura,

Dumnezeu. Speråm la un profit mai mare, så reu¿im så cumpåråm un tractor nou sau alt utilaj care ne lipse¿te în fermå. Vrem så mergem înainte”, rezumå Dumitru Pistol. În 2023, va cultiva porumb pe 23 de ha ¿i pe 2 ha, floarea-soarelui. Mai are 6 ha de grâu, 5,5 ha cu orz ¿i câteva zeci de ha cultivate cu lucernå, totul pentru hrana animalelor. “ªti¡i ce e interesant la toate astea? Adesea la sfâr¿itul lunii nu mai råmâi cu niciun leu! To¡i se învârt tot acolo, în fermå. Bine cå e a¿a ¿i nu mai råu! Grav e cå pre¡ul laptelui cre¿te numai pe raft. De la 2023 må a¿tept la un an cu ploi ca så pot continua activitatea cu bine, iar vacile så fie sånåtoase, la fel ¿i noi. Så meargå pia¡a laptelui ¿i procesatorul så ob¡inå profitul necesar så ne poatå cumpåra laptele”, a încheiat cu generozitate.

Ce vrea s\ fie Observatorul laptelui [i al produselor lactate Ministerul Agriculturii a elaborat normele metodologice de aplicare a Legii laptelui ¿i a produselor lactate (nr. 307/2022), precum ¿i a Ghidului de defini¡ii ¿i termeni folosi¡i în industria laptelui. Astfel, se înfiin¡eazå la nivelul MADR Observatorul laptelui ¿i al produselor lactate, structurå ce are ca obiective colectarea, prelucrarea, centralizarea datelor ¿i informa¡iilor referitoare la pia¡a laptelui ¿i a produselor lactate, respectiv cele cu privire la exploata¡iile de vaci de lapte, bivoli¡e, oi ¿i capre, efectivele de animale, cantitå¡ile de lapte, pre¡ul laptelui crud materie primå, al laptelui comercializat ¿i al produselor lactate, precum ¿i al costurilor de produc¡ie. “Observatorul laptelui ¿i al produselor lactate este organismul de legåturå cu Observatorul pie¡ei laptelui din Uniunea Europeanå, în vederea im34

plementårii mecanismelor organiza¡iilor comune de pia¡å, care constituie ¿i gestioneazå baza de date a sectorului lapte ¿i produse lactate, în vederea elaborårii måsurilor de pia¡å prin întocmirea lunarå a rapoartelor punctuale ¿i/sau generale”, se men¡ioneazå în comunicat. Furnizorii de date pentru mecanismul de pia¡å denumit Observatorul laptelui ¿i al produselor lactate sunt: Autoritatea Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor (ANSVSA), Agen¡ia Na¡ionalå Pentru Zootehnie “Prof Dr G.K. Constantinescu” (ANZ), Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ii în Agriculturå (APIA), Autoritatea Vamalå Românå, Direc¡iile pentru agriculturå jude¡ene ¿i Operatorii economici din sectorul laptelui ¿i al produselor lactate înregistrate/autorizate sanitar veterinar. De asemenea, conform MADR, prin

acest proiect de hotårâre a Guvernului se aprobå Ghidul de defini¡ii ¿i termeni folosi¡i în industria laptelui ¿i constatarea contraven¡iilor ¿i aplicarea sanc¡iunilor, care se aplicå de cåtre reprezentan¡i ai autoritå¡ilor cu atribu¡ii în domeniu, dupå cum urmeazå: Autoritatea Na¡ionalå pentru Protec¡ia Consumatorilor (ANPC), Autoritatea Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor ¿i Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, prin Direc¡ia Generalå Control, Antifraudå ¿i Inspec¡ii. Ministerul Agriculturii asigurå confiden¡ialitatea datelor ¿i informa¡iilor individuale, prin adoptarea de måsuri administrative, organizatorice ¿i tehnice de protejare, prevenire a accesului, difuzårii, înstråinårii ¿i distrugerii neautorizate a acestora.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 2/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Nici s\ faci afaceri cu vita de Alexandru Baciu de¡ine la Grådi¿tea, jude¡ul Cålåra¿i, 4.500 de hectare, 1.300 de taurine, cu tot cu tineret, din care mulge 410, are un abator, mai multe magazine, un restaurant. Cu acest brand, Ferma Baciu, pe care l-a ¿lefuit îndelung ¿i-a transformat numele în renume: vine la evenimente importante ¿i cu “restaurantul” lui mobil, unde po¡i gåsi o excelentå fripturå de vitå la gråtar. Cu pove¿ti ¿i cu umor cu tot.

“

Fusesem la un dentist ¿i l-am rugat pe taximetrist så må ducå pe Erou Iancu Nicolae, la Ferma Baciu. “A, vå duce¡i la retaurant...” “Da, am auzit cå au o carne bunå”. “Da, dar e cam neinspirat numele Ferma Baciu”, îmi spune taximetristul. “E, a¿a a vrut proprietarul, probabil cå-l cheamå Baciu...” I-am spus så a¿tepte pu¡in ¿i i-am pus într-o pungå o casoletå cu mici, una de hamburgeri, carne... “Uite, din partea proprietarului Fermei Baciu...”, poveste¿te Alexandru Baciu. A înregistrat denumirea la OSIM. Când a aflat, s-a supårat Ion Baciu de la Fundu Moldovei din jude¡ul Suceava, cå e numele lui. Fåcuse ¿i el pensiunea “Casa Baciu”, unde mai adastå uneori Petre Daea. “Probabil cå mamele noastre au fost rude, i-am spus lui Ion. Brandul meu este “Ferma Baciu - Noble¡ea cårnii de vitå”, iar la tine scrie simplu “La Baciu”. ªi nu ai înregistrat numele.” Popor vechi, cu mul¡i “Baci”... ¿i apoi, dacå unii politicieni î¿i boteazå partidele cu numele proprii, de ce n-ar face-o fermierii care chiar construiesc ceva? 36

Gândirea strategiei În 2009, a început så investeascå în zootehnie. “Uneori balan¡a afacerii cobora prea mult. Porumbul nu-l mai vând cu 1,50 lei, îl dau cu 2 lei dacå fac zootehnie. Grâul, soia ¿i toate celelalte la fel. Valoarea cerealelor cre¿te prin trecerea prin rumenul vacilor. Am fåcut abator, din abator le-am dus în magazine, în restaurante. Folosim dejec¡iile în fabrica de biogaz. Când o rostogole¿ti ¿i se love¿te de zid, råmâne acolo un 3% profit. Ce ar trebuie så facå România? Ducem vaca de carne la deal ¿i la munte. Umplem toate dealurile. ªi laså vaca de lapte în câmpie. Aici nu pot så scot taurii vara afarå pentru cå le¿inå de cåldurå. Eu, dacå a¿ avea vaci de carne ¿i dacå nu a¿ de¡ine abator, nu a¿ îngrå¿a vi¡eii. Îi în¡arc ¿i îi vând altuia care face finisare, iar dincolo, alt fermier are abator. Ca så facem o suveicå. Economie circularå, cum spun cei de¿tep¡i, nu este ideea mea. Eu nu vreau så le fac pe toate, dar am fost determinat så le fac. ªi a venit prima serie de tåura¿i. Imediat au apårut samsarii. Pre¡ de nimic! Au venit al¡i samsari. Un pre¡ aproape la fel de penibil. Am fåcut socoteala ¿i nu ie¿ea. Eu îi îngrå¿asem, îi fåcusem dolofani, frumo¿i... 500-600 de kilograme. Îmi dådeau un pre¡ ridicol, 5-6 lei pe kilogram. Må întreabå unul la un restaurant dacå nu cumpår o societate care are carmangerie în pia¡å la Orizont. Fiul meu George a zis så cumpåråm ¿i am luat o societate care avea carmangerie în pia¡a mare din Cålåra¿i. Vindea mai mult porc ¿i avea utilaje empirice. Aveam un coleg cu abator la Slobozia. Cu chiu, cu vai, a acceptat så taie primul taur. Fåceam reclamå: Vindem carne de tåura¿! Venea câte o cucoanå: «Porc ave¡i?» Vine alta: «Ave¡i carne de vitå, nu?» «De tåura¿, doamnå, de tåura¿!» «A, nu. Nu...»

ªase luni a durat chinul ¿i nu am vândut 20 de animale. Du animalul viu la Slobozia, adu carnea cu altå ma¿inå cu frig. Am luat decizia så facem altceva. ªi am decis så construim abator în fermå. Aveam ni¿te ¡eavå de la I¿alni¡a så construim o magazie. Am schimbat destina¡ia. L-am ridicat cu for¡e proprii. ªi am dat un milion ¿i jumåtate de euro pe utilaje.” De regulå, Baciu sacrificå numai animale crescute în fermå. “Tai 15-20 de animale pe såptåmânå. În func¡ie de cât vând. Eu produc tot ce înseamnå carne pentru restaurant, mici, hamburgeri, cârna¡i. Totul numai de vitå. Deviza mea: peste o sutå de ani, så vând tot carne de vitå...” Nu cumpårå taurine pentru sacrificat fiindcå nu au fost furajate corespunzåtor. Preferå så ia vi¡ei în¡årca¡i la 6 luni, pe care îi sacrificå între 18 ¿i 22 de luni. Dupå în¡årcare, vi¡eii primesc concentrate, lucernå ¿i porumb de siloz. Nici carnea de vitå nu se face dupå ureche... Extinde abatorul pentru preparate din carne de vitå când va gåsi un bene-

Profitul Agricol 2/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

carne nu-i lucru u[or ficiar cert. “Vreau så fac crenvur¿ti ¿i hamburgheri. Cârna¡i, salam, pastramå face toatå lumea. Magazinele stau pline. Nu-i place så creascå vaci de carne în padoc. “Argentina, cea mai mare producåtoare de carne de vitå, a început så strângå vacile cu trei luni înainte de sacrificare pentru îngrå¿at ¿i finisare. Dintr-o vitå de 600 kg, dacå are randament bun, po¡i så ob¡ii maxim 280-300 kg de carne. Montbéliard are un randament la carcaså de 56%. Vaca Charolaise are 60%. Cel mai bun randament au Aubrac ¿i Limousine”.

Îngrå¿area taurilor Într-un grajd separat, fermierul finiseazå tåura¿ii pentru abator. A cumpårat 80 de vaci Limousine de la o fermå care se lichida. Erau gestante. “Vreau så extind cre¿terea vitelor de carne cu altå tehnologie pentru baby beef. Un taur la îngrå¿at prime¿te zilnic minim 6 kg de concentrate, lucernå ¿i siloz de porumb. ªi atât. Un taur poate ajunge u¿or la o tonå. Am ¿i 70 de exemplare din rasa Aubrac. Le cumpår de

la Ciprian Gherghel de la Sibiu.” Are 450 de tauri la finisare, pe care îi taie în propriul abator. “Un taur mare face un antricot de douå kilograme ¿i nu po¡i så-l månânci. Deci trebuie så aibå un anumit diametru. Dacå îl ia gospodina acaså este altceva. Nu vând nici eu ieftin fiindcå am calitate. Carnea venitå din Argentina stå trei luni pe vapor, mai stå pe-aici vreo lunå-douå... Ce carne este aceea?” Grajdul pentru îngrå¿are poate gåzdui 600 de tauri. Stau câte 15-20 de tauri în boxå. Dacå au spa¡iu mai mult de manevrå, se agitå ¿i nu depun. Adu¿i din altå fermå, taurii pot face diaree din cauza stresului. “Ca så combatem diareea, optimizez ra¡ia: le dau mai mult fân. Reduc pu¡in concentratele douå såptåmâni. Apoi se obi¿nuie¿te rumenul cu silozul.”

Tata råmåsese cu jugul “Satul românesc nu mai existå. Mai precis, clasa socialå a ¡årånimii nu mai existå. Eu må ocup de fermå, nu mi-am propus så salvez satul”, spune îndârjit.

Alexandru Baciu, Gr\di[tea, C\l\ra[i Profitul Agricol 2/2023

Parcå s-au adunat dureri vechi undeva, despre care vorbe¿te cu greu. “Tata råmåsese cu jugul, îi luaserå boii ¿i carul la CAP. A¿ezårile rurale nu mai sunt sate. Pårin¡ii mei au fost ¡årani neao¿i, cu 15 hectare. Pânå în 1974, nu au intrat în CAP. Erau vreo cinci råzvråti¡i în sat. Aveau sårbåtori, aveau obiceiuri. Când am terminat Facultatea de Agronomie din Bucure¿ti în 1984, puteam så iau reparti¡ie la CAP Bue¿ti. Nu mai voiam så stau în praful de la ¡arå. Am luat nega¡ie ¿i m-am angajat la Trustul IAS Cålåra¿i, în comuna Modelu, la fostul ISCIP Modelu. De acest trust apar¡ineau complexurile Dâlga, Dragalina, Ibåne¿ti, Ciulni¡a, Peri¿oru, Gambeta, Radu Negru. Aveam 10 complexuri în cadrul unui combinat mare. Primul tractor a fost un Universal 650. Din påcae, nu-l mai am. I l-am dat unui vecin. Am pornit cu 5 hectare arendate. Toatå lumea fugea de påmânt peatunci, chiar ¿i inginerii agronomi”. Cei doi copii î¿i flancheazå tatål în aceastå afacere frumoaså. George a terminat Agronomia, iar Maria - ASE, este economista companiei. “Pierdeam controlul banilor, aveam firmå angajatå ¿i la sfâr¿it de an primeam 10 miliarde impozit pe profit. De când a venit fiica mea, må simt mai relaxat. Nu mai am grija banilor, când så fac plå¡ile, de unde vin banii... Aveam o firmå angajatå ¿i tensiunea era permanentå. Eram într-un stres continuu. Ea ståpâne¿te foarte bine problemele economice. Într-o firmå mai am doar calitatea de administrator, i-am låsat pe copii så se ocupe. Må voi retrage ¿i din cealaltå. Îi las pe ei. Ambele firme au ¿i culturå mare, ¿i zootehnie. Am copii buni, dar mai bine så fiu eu sigur... Nu mai întreba¡i cât am investit în ferme cå må doare capul. Numai pe utilaje am dat peste 20 de milioane de euro.”

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Onur Barim este director general al grupului Lactalis România Onur Barim ocupå, de la 1 ianuarie 2023, func¡ia de director general al Grupului Lactalis România. El a preluat mandatul de la Giampaolo Manzonetto, care î¿i încheie misiunea ca director general, pentru a se dedica unor proiecte personale.

rupul Lactalis în România înseamnå companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Raråul, Lactate Harghita, Parmalat România ¿i Lactalis Logistic. Onur Barim s-a alåturat grupului în 2011, ca director de marketing în cadrul Lactalis Turcia. În 2018, a preluat rolul de director general al Lactalis Arabia Sauditå ¿i a condus compania pânå în 2021. În 2022, Onur Barim a intrat în echipa Grupului Lactalis România în calitate de director general adjunct, sus¡inând activitatea directorului general în zona comercialå. Este licen¡iat în Economie ¿i ªtiin¡e Sociale ¿i are o experien¡å de 24 de ani în industria FMCG. “Administrarea afacerilor Lactalis într-una dintre cele mai importante ¡åri ale Grupului în Europa este o misiune complexå ¿i îmi oferå noi provocåri în urmårirea obiectivelor Grupului pentru o cre¿tere profitabilå ¿i responsabilå”, a declarat Barim.

Dupå 20 de ani în România, Manzonetto se retrage Fostul director general, Giampaolo Manzonetto s-a alåturat Grupului Lac38

Onur Barim, director general Lactalis România

talis în urmå cu 25 de ani ca director financiar al companiei Parmalat Rusia. Din 2003 ¿i-a continuat activitatea în România, iar în 2007 a fost numit director general al Parmalat România. Treptat, ¿i-a extins aria de responsabilitate, iar în 2018, dupå achizi¡ia de cåtre

Grupul Lactalis a companiilor Dorna Lactate, Albalact ¿i Covalact, Giampaolo a preluat întreaga conducere a Grupului Lactalis România. Colaborarea lui Giampaolo Manzonetto cu Grupul Lactalis România a adus o contribu¡ie importantå la evolu¡ia ¿i performan¡ele companiei, care are o prezen¡å solidå în România ca lider pe pia¡a de lactate. Sub conducerea lui Giampaolo Manzonetto, Lactalis România a parcurs un amplu proces de transformare organiza¡ionalå, prin redefinirea întregului mod de operare. “Am întâlnit în companiile din Grupul Lactalis România oameni extraordinar de entuzia¿ti ¿i ambi¡io¿i ¿i må bucur cå am avut oportunitatea de a adåuga valoare acestei echipe ¿i rezultatelor sale prodigioase”, spune Giampaolo Manzonetto.

Arin DORNEANU

Lactalis, cel mai mare producåtor de lactate din lume Având o tradi¡ie de 90 de ani în industrie, Grupul francez Lactalis este cel mai mare producåtor de lactate din lume, cu activitå¡i opera¡ionale în peste 80 de ¡åri de pe toate continentele. Lactalis vinde produse lactate în mai mult de 150 de ¡åri din întreaga lume. Din anul 2008, Lactalis a devenit una dintre cele mai importante companii ¿i în România. Grupul Lactalis România este, aståzi, producåtorul de lactate nr. 1 în ¡arå ¿i cuprinde companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Raråul, Lactate Harghita, Parmalat România ¿i Lactalis Logistic, reunind peste 2.000 de angaja¡i. În portofoliul Grupului Lactalis România se regåsesc branduri române¿ti recunoscute - Zuzu, Fulga, Albalact, Covalact, LaDorna, Raråul - ¿i branduri interna¡ionale de renume - President, Galbani, Leerdammer ¿i Santal. Activitå¡ile de produc¡ie se desfå¿oarå în cinci fabrici, dintre care cele mai mari ¿i mai moderne sunt fabrica Albalact din Oiejdea - Alba, fabrica Covalact din Sf. Gheorghe - Covasna ¿i fabrica Raråul din Câmpulung Moldovenesc - Suceava.

Profitul Agricol 2/2023

MA{INI & UTILAJE New Holland vinde tractoare [i în Metavers Lumea digitalå a început så ne creeze un univers paralel în care “tråim” tot mai mult. Acest lucru a prins inclusiv în domeniul ma¿inilor agricole. La Las Vegas, în SUA, în prima såptåmânå a acestui an, New Holland i-a surprins din nou pe fermieri ¿i pe poten¡ialii clien¡i.

În

colaborare cu Microsoft ¿i Touchcast, New Holland a prezentat un showroom digital, realizat în a¿a-numitul Metavers, prin care a permis vizitatorilor så acceseze o simulare ¿i så vadå cum pot conduce, personaliza ¿i cumpåra un tractor într-un mediu virtual interactiv.

“Cålåtoria” digitalå a vizitatorilor a avut ca scop prezentarea performan¡elor T4 Electric Power, un prototip de tractor New Holland electric utilitar u¿or, cu caracteristici autonome. Metaversul este “internetul adus la via¡å”, un mediu virtual în care te po¡i imersa ¿i chiar po¡i interac¡iona cu persoane ¿i imagini, în loc så prive¿ti ¿i så interac¡ionezi cu un monitor. Practic, vorbim de comunitå¡i interconectate, unde utilizatorii se pot întâlni, discuta, munci ¿i juca, folosind cå¿ti de VR (realitate virtualå), ochelari de AR (realitate augmentatå) sau alte aplica¡ii ¿i dispozitive digitale. Putem spune cå aceastå imersiune este un fel de “teleportare”. Platforma Profitul Agricol 2/2023

Touchcast duce aceastå interac¡iune la un nou nivel ¿i permite producåtorilor de ma¿ini agricole så configureze “cålåtoria” clientului care dore¿te informa¡ii despre aceste utilaje. Practic, se creeazå un “geamån digital” realist al showroom-ului producåtorului, unde se afi¿eazå imagini 3D ale utilajelor agricole în timp real. Clien¡ii poten¡iali pot apoi så “råsfoiascå” printre ofertele din imagini, så personalizeze ¿i chiar så cumpere tractorul, combina sau utilajul agricol dorit, în interiorul showroom-ului virtual, interactiv direct din browser, fårå a fi nevoie de cå¿ti VR sau software specializat. Clien¡ii poten¡iali pot interac¡iona cu un consilier real, pot pune întrebåri, pot explora func¡ii noi, pot face un test de conducere virtual ¿i pot reveni oricând pentru asisten¡å post-vânzare, dacå au achizi¡ionat ma¿ina agricolå doritå.

Prototipul de tractor electric New Holland a fost dezvåluit prima datå la începutul lunii decembrie 2022.

Compania are o tradi¡ie de a dezvolta tractoare cu combustibil alternativ pentru a reduce impactul agriculturii asupra mediului ¿i produce deja T6.180 Methane Power, care este alimentat cu gaz metan folosind un motor diesel modificat. Dar pentru lucråri mai mici ¿i mai u¿oare este necesarå o solu¡ie diferitå, de unde ¿i dezvoltarea modelului T4 Electric Power, primul tractor utilitar u¿or electric din industrie, cu caracteristici autonome, pentru a ajuta fermierii så lucreze mai eficient. Tractorul a fost dezvoltat de inginerii CNH Industrial din SUA ¿i Italia, împreunå cu partenerul strategic Monarch Tractor, cu sediul în California, SUA. Este conceput pentru a fi utilizat în toate tipurile ¿i dimensiunile de fermå ¿i a fost creat având în vedere caracteristicicheie importante: durata de func¡ionare a bateriei ¿i performan¡a, cu o abordare durabilå care ar reduce emisiile ma¿inii, precum ¿i nivelurile de zgomot ¿i impactul asupra mediului.

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE Noutå¡ile NHR Agropartners

Diagnoz\ computerizat\ [i tractoare specializate 2022 a fost un an provocårilor ¿i al regândirii prezen¡ei pe pia¡å pentru mul¡i distribuitori de ma¿ini ¿i utilaje.

Anamaria Damian, director general NHR Agropartners, considerå cå anul trecut a fost un an al lipsei de predictibilitate, cu termene de livrare echilibrate, dar departe de cele dinainte de pandemie, înså ¿i cu oportunitå¡i de dezvoltare pe partea de agriculturå digitalå ¿i tractoare specializate pe viticulturå ¿i pomiculturå.

lângå pandemia care nu s-a încheiat, o altå provocare a reprezentat-o råzboiul din Ucraina. “Exista un curent general în pia¡å cå, urmare a råzboiului, România ar putea înlocui o parte a livrårilor de cereale din zonå. Departe de noi de a vedea un folos din acest råzboi, descurajåm orice fel de conflict militar. Dar pårea cå ¡ara noastrå putea livra cantitå¡i mari de cereale. O percep¡ie ce sa dovedit complet gre¿itå. Comer¡ul de profil a fost total dezechilibrat. Cred cå 2022 a fost lipsit total de predictibilitate”, a spus Anamaria Damian. Cu toate acestea, NHR Agropartners a avut un an mai bun decât 2021, ¿i-a depå¿it toate ¡intele pe care ¿i le-a propus, la toate categoriile de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Termenele de livrare s-au scurtat fa¡å de cele din 2020-2021, dar încå nu au revenit la nivelul celor dinainte de pandemie. Acum nu se mai comandå pe stoc, ca pânå în 2020, ci, preponderent, pe bazå de comenzi clare din partea fermierilor, aceasta fiind recomandarea producåtorilor de ma¿ini agricole. “Procentajul dintre ce comandam înainte pe stoc ¿i cel dedicat pentru client s-a modificat, în sensul måririi procentului comenzilor dedicate unui client, în detrimentul celor pe stoc. Am observat o cerere sporitå de combine cu puteri medii care se preteazå oricårui tip de fermå, iar la tractoare, tendin¡a a fost spre cele de putere mare. Înså vânzårile la toate gamele noastre de combine ¿i tractoare au crescut constant în 2022 fa¡å de 2021.”

NHR Agropartners se implicå tot mai mult ¿i în ceea ce prive¿te digitalizarea agriculturii. “Avem proiecte pe telemetrie, cred cå acesta e viitorul ¿i e posibil cå la un moment dat vom avea majoritatea produselor din portofoliu cu echipare digitalå. Din acest an vom distribui ¿i produse ¿i echipamente Topcon.” O altå noutate a companiei o reprezintå crearea unei divizii noi, specializatå pe importul ¿i distribuirea de tractoare specializate Same, o marcå recunoscutå la nivel mondial a grupului Same Deutz-Fahr. Acest brand va fi distribuit prin intermediul dealerilor independen¡i din România, iar în prezent se constituie re¡eaua de distribu¡ie. Tractoare specializate similare, marca Deutz-Fahr, vor fi livrate prin filialele NHR Agropartners.

Profitul Agricol 2/2023

MA{INI & UTILAJE “Am constatat cå în ultimii ani a crescut cererea de astfel de tractoare ¿i de echipamente specializate pentru viticulturå ¿i pomiculturå, ca urmare a înfiin¡årii a tot mai multe exploata¡ii de profil, ¿i acesta a fost argumentul pentru înfiin¡area acestei divizii speciale în cadrul NHR Agropartners”, explicå directorul general al companiei. Pentru anul 2023, Anamaria Damian vede o serie de provocåri, legate în primul rând de dobânzile bancare în cre¿tere, de condi¡iile meteo (chiar dacå în ultimele zile a plouat destul de mult, dar nu ¿i în Moldova, de exemplu), de existen¡a ¿i accesibilitatea fondurilor europene pentru achizi¡ia de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Cu toate acestea, NHR are în vedere sporirea vânzårilor ¿i oferirea de noi servicii cåtre clien¡i. Vânzårile au fost influen¡ate în anii trecu¡i pozitiv inclusiv de oferta de tractoare în edi¡ie limitatå, printre cele mai cunoscute fiind modelul Warrior ¿i, mai nou, Gruezi. La Warrior, cererea a fost atât de mare, încât din serie limitatå a devenit un model vândut pe scarå tot mai largå, cu dotåri de top care, de¿i ini¡ial erau op¡ionale, au devenit echipåri standard, ca urmare a cererii fermierilor.

“Gruezi” înseamnå “Bunå ziua” în germana vorbitå în Elve¡ia ¿i are la bazå gama de tractoare Hurlimann. De la acestea a împrumutat culoarea ¿i capota tractorul Deutz-Fahr în edi¡ie limitatå, aflat în oferta NHR Agropartners. Abia l-am prezentat ¿i avem deja zeci de comenzi”, spune directoarea NHR Agropartners. O altå noutate absolutå a companiei o reprezintå diagnoza computerizatå a combinelor ¿i tractoarelor, realizatå prin analiza cu un laptop a tuturor func¡iilor electronice ¿i codurilor, urmatå de o verificare exterioarå la 360 de grade de jur împrejur ¿i formularea de recomandåri privind starea utilajului ¿i folosirea acestuia în cel mai performant mod. “Noi facem verificarea de iarnå de ani de zile, iar diagnoza computerizatå este ceva nou. Costå 550 de lei, iar suma este deductibilå, în cazul unor comenzi pentru piese ce depå¿esc 4.000 de lei. În fiecare an venim cu servicii ¿i oferte noi pentru fermieri, care vor fi mereu partenerii no¿tri”.

Arpad DOBRE

Agri-Alian¡a: un japonez în Harghita Agri-Alian¡a a început anul cu o nouå livrare, cåtre un fermier din Harghita, care a primit un tractor din gama Kubota M7003, modelul M7153. Acesta are motor Kubota V6108 Tier 5, de 6,1 litri, ce dezvoltå 153 CP, cu consum redus de motorinå. Are transmisie Powershift cu 6 trepte, ce oferå 30 de trepte de vitezå înainte ¿i 15 trepte înapoi. Capacitatea de ridicare pe spate este de pânå la 9.400 kg, ceea ce ce permite lucrul eficient cu utilaje grele: semånåtoare în tandem cu o grapå rotativå, ori plug sau cultivator. Grain Bags: Silobag pentru depozitarea eficientå a cerealelor Grain Bags a prezentat recent avantajele depozitårii cerealelor în saci Silobag. Printre acestea remarcåm: încårcarea/descårcarea direct în câmp, perioadå de depozitare 2 ani, inclusiv a cerealelor cu umiditate ridicatå, de 16,5-17,5 %, costuri zero pe perioada depozitårii. În plus, sacii pot fi reutiliza¡i pentru diferite scopuri în fermå, perioada de execu¡ie este de 1-2 zile, existå solu¡ii de conservare în cazul recoltårii la umiditate mare ¿i nu este necesarå autoriza¡ie de construire sau din partea ISU. IPSO Agriculturå: Încårcåtor Manitou MLT 630 115 Premium Manitou MLT 630 115 Premium este un încårcåtor cu bra¡ telescopic care poate fi folosit în condi¡ii de lucru foarte variate, în ferme vegetale sau zootehnice, iar un astfel de utilaj a fost livrat de IPSO Agriculturå în urmå cu câteva zile unui fermier bra¿ovean. Printre atuurile acestui încårcåtor se remarcå: înål¡ime maximå de lucru de 6 m, capacitate maximå de ridicare - 3.000 kg, motor economic ¿i fiabil, de 116 CP, echipare din standard cu furci ¿i cupå de mare capacitate, 3 ani sau 2.000 de ore garan¡ie incluså.

Profitul Agricol 2/2023

MA{INI & UTILAJE

Claas, vânz\ri-record> 4,92 miliarde de euro Claas a consemnat în 2022 o cifrå de afaceri record, cu vânzåri de 4,9 miliarde de euro ¿i o marjå stabilå de profit opera¡ional de 8,8%. Pentru 2023, Claas estimeazå o cre¿tere semnificativå a vânzårilor ¿i a veniturilor.

“

Anul 2022 ne-a adus provocåri din toate punctele de vedere. Am demonstrat cât de rezistent este modelul nostru de afaceri”, a declarat Thomas Böck, CEO Claas. Claas a înregistrat o cre¿tere deosebit de dinamicå a cifrei vânzårilor în America de Nord. În Europa, pie¡ele au fost robuste, cu scåderi u¿oare comparativ cu evolu¡ia pozitivå din 2021. Totu¿i, din cauza consecin¡elor pandemiei ¿i a bulversårilor geopolitice, Claas a trebuit så se confrunte uneori cu întreruperi masive ale lan¡urilor sale de aprovizionare. Oprirea produc¡iei pentru 22 de såptåmâni în Germania, la Harsewinkel, pentru modernizarea fabricii, a fost, de asemenea, o provocare. Livrårile urgente de utilaje cåtre clien¡i ¿i måsurile tranzitorii individuale s-au efectuat cu eforturi mari. Urmeazå mårirea capacitå¡ilor de produc¡ie ¿i de modernizare a infrastructurii de la Bad Saulgau. Iar în Fran¡a ¿i-a deschis por¡ile o nouå Academie Claas pentru angaja¡ii partenerilor de vânzåri. 42

Thomas Böck, CEO Claas

Pentru 2023, Claas anticipeazå vânzåri stabile, chiar în cre¿tere ¿i cererea de echipamente va råmâne stabilå în în principalele regiuni din Europa Centralå ¿i de Vest, precum ¿i în America de Nord. Confirmå numårul comenzilor interna¡ionale în urmåtoarele luni, care este peste medie. Pentru cercetare ¿i dezvoltare, Claas a alocat 279 de milioane de euro, în cre¿tere cu 6,4% fa¡å de 2021. În acest program au fost incluse dezvoltarea ¿i reînnoirea utilajelor de recoltat ¿i a tractoarelor, investi¡ii în dotarea electronicå pentru control ¿i conectivitate a utilajelor, precum ¿i pentru digitalizarea proceselor din agriculturå. Grupul Claas avea în ultimul trimestru al anului trecut 12.116 de angaja¡i (11.957 în 2021) la nivel mondial, dintre care peste 50% se aflå în afara Germaniei.

Noutå¡ile anului 2022 Ofensiva de modele a continuat ¿i în 2022, prin: - lansarea noii genera¡ii de combine Lexion, premiatå cu titlul de “Utilajul agricol al anului” 2023 la Paris, - lansarea în America de Nord a combinei hibride de dimensiuni medii Trion 740 ¿i a seriei de tractoare de mari dimensiuni Axion 900 Terra Trac. De asemenea, au fost moder nizate ¿i upgradate: - tractoarele speciale Nexos (Stage V), - seria de încårcåtoare frontale Torion din gama de dimensiuni medii, - ultima genera¡ie de încårcåtoare telescopice Scorpion.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 2/2023

MA{INI & UTILAJE

Precizie, vitez\ de lucru [i randament cu Amazone Precea Fermierii se pregåtesc deja de campania de primåvarå, pentru înfiin¡area culturilor de porumb ¿i floarea-soarelui. Una dintre cele mai apreciate semånåtori Amazone este Precea, cu care se poate semåna inclusiv mazåre, lucernå sau sfeclå de zahår. Este preferatå în principal pentru precizie, vitezå de lucru ¿i randament. Datoritå acestor atuuri se realizeazå o distribu¡ie exactå a semin¡elor, chiar ¿i la viteze de lucru de 15-20 km/h. 44

prim atu: unitatea de dozare ¿i buncårul de semin¡e ale Precea 4500 sunt presurizate. Semin¡ele sunt direc¡ionate în interiorul camerei de distribu¡ie, apoi sunt presate pe orificiile discului ¿i sunt transportate spre punctul de evacuare. Odatå cu rota¡ia discului, semin¡ele trec prin segmentul de singularizare în trei trepte, pentru ca excesul de boabe så fie îndepårtat. Când såmân¡a ajunge în canalul de propulsie, suprapresiunea de pe discul de distribu¡ie este întreruptå, iar såmân¡a este “împu¿catå” în tubul de transport. Deasupra tubului de transport este situat un senzor optic, care monitorizeazå distribu¡ia semin¡elor.

O dotare op¡ionalå a semånåtorii Amazone Precea 4500 este sistemul SmartControl, care controleazå unitatea de semånat, pentru a se evita în timp real supraînsåmân¡area sau golu-

Profitul Agricol 2/2023

MA{INI & UTILAJE rile în semånåturå. Bråzdarul deschide o rigolå curatå ¿i uniformå, pentru ca semin¡ele împu¿cate în sol ¿i presate de rola de tasare så fie a¿ezate la o adâncime ¿i distan¡å optime, evitânduse fenomenul de rostogolire a boabelor.

Performan¡e sporite cu ElectricDrive Semånåtorile din gama Precea 4500 pot fi echipate cu sistem mecanic de antrenare sau cu motor electric. Primul sistem, SpeedShaft, ac¡ioneazå mecanic unitatea de semånat, iar în combina¡ie cu unitatea de distribu¡ie presurizatå efectueazå distribu¡ia optimå a semin¡elor la viteze mari de lucru. Al doilea sistem, ElectricDrive, este monitorizat prin terminalele Amatron 4 sau AmaPad 2. Acesta ac¡ioneazå unitatea de semånat cu câte un motor electric individual amplasat pe fiecare sec¡ie în parte. Datoritå celor douå terminale, acest sistem permite ajustarea cu u¿urin¡å a ratei de semånat, di-

Profitul Agricol 2/2023

rect din cabina tractorului. Cu ElectricDrive ¿i cu sistemul de presiune pozitivå, Amazone Precea 4500 poate atinge viteze de lucru de pânå la 20km/h, cu o precizie maximå de semånat. Precea este pregåtirå inclusiv pentru tehnologii minimum till sau chiar no till, datoritå bråzdarului PreTeC, care aplicå o presiune mecanicå maximå de 220 kg, respectiv 400 kg, folosind presiunea hidraulicå. Acest lucru faciliteazå semånatul dupå aråturå, în teren prelucrat superficial ¿i chiar fårå pregåtirea solului.

Fertilizare exactå Semånatul cu Amazone Precea 4500 permite inclusiv fertilizarea concomitent cu înfiin¡area culturilor de primåvarå. Echipamentul poate fi comandat cu sistem de fertilizare DoubleShoot, cu buncår de îngrå¿åminte de 950 sau 1.250 litri. Dozarea îngrå¿åmintelor se face exact unde trebuie ¿i cât trebuie, datoritå sistemului de contorizare Precis, prin intermediul SmartCenter.

Cu ajutorul acestei echipåri se reduc timpii de calibrare, randamentul de lucru este sporit, iar rata de aplicare a îngrå¿åmintelor poate fi u¿or modificatå prin intermediul terminalului sau automat, folosind hår¡i ale aplica¡iei, dacå este necesar. La aceastå echipare se mai poate adåuga un aplicator micro-granular, cu un buncår de 17 l, cu unitate de dozare separatå, care permite contorizarea preciså a diferitelor îngrå¿åminte. Precea 4.500 poate fi dotatå cu cadre telescopice simple, cu douå sec¡iuni telescopice sau cadre telescopice variabile. La primele douå, unitå¡ile de semånat sunt montate la o distan¡å de rând setatå. Pentru semånatul porumbului, de exemplu, cele 6 unitå¡i ale semånåtorii sunt montate la o distan¡å fixå de rând de 75 cm. Sunt înså posibile setåri ale distan¡elor între rânduri de la 45 cm la 80 cm. În acest mod, Amazone Precea 4500 poate fi utilizatå ¿i la semånatul sfeclei de zahår, cu 6 rânduri la distan¡å de 45 cm.

Arpad DOBRE

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

2023, un an sub semnul hazardului Dacå, în general anii, agricoli erau caracteriza¡i de o cursivitate generatå de predictibilitate în ceea ce prive¿te volumul recoltei, nivelul stabil al costurilor logistice ¿i condi¡iile meteorologice la nivel local, anul agricol 2022/2023 stå sub semnul hazardului. Factorii de care depinde agricultura autohtonå în perioada urmåtoare sunt cererea ¿i oferta, vremea, mediul politic ¿i logistica.

În anul agricol 2022 - 2023, cererea ¿i oferta vor balansa negativ în dreptul ofertei. Nevoia de materie primå din zonele cu risc ridicat în asigurarea hranei va cre¿te din motive demografice ¿i, într-un context în care poten¡ialul de produc¡ie internå nu se va corela cu necesarul de consum, efectele infla¡iei se vor resim¡i accentuat. Tendin¡a infla¡ionistå a costurilor de înfiin¡are a unei culturi råmâne în actualitate, ceea ce înseamnå cå volatilitatea guverneazå ¿i acest capitol. Costul tot mai ridicat al îngrå¿åmintelor va face ca pre¡urile alimentelor så continue så creascå ¿i în 2023. Uniunea Europeanå produce mai multe produse agricole decât consumå, înså acest lucru nu a izolat regiunea de impactul scumpirii alimentelor la nivel mondial. Pre¡urile alimentelor din zona euro au urcat cu 7,5% în 2022, un maxim istoric, iar strategii nu mai dispun de luxul de a nu lua în considerare infla¡ia alimentarå, din moment ce pre¡urile alimentelor influen¡eazå foarte mult psihologia oamenilor. 46

La noi, în timp ce investi¡iile în sisteme de iriga¡ii ¿i implementarea unei strategii coerente la nivel na¡ional se laså a¿teptate, consumatorul de rând plåte¿te pre¡ul. Mai exact, pre¡urile la alimente continuå så creascå dincolo de un nivel considerat deja foarte ridicat. Situa¡ia este foarte delicatå la nivelul zonei euro, unde Eurostat estimeazå cå infla¡ia anualå va fi în cre¿tere. În România, deficitul comercial cre¿te, pe fondul unor importuri tot mai mari, înså 2023 poate fi anul în care vom începe så facem pa¿i decisivi în direc¡ia bunå odatå cu implementarea noului Plan Na¡ional Strategic.

Nu ¿tiu cum vom råspunde, la nivel na¡ional ¿i nu numai, la propunerile Comisiei Europene legate de reducerea consumului de pesticide, rela¡ia cu marea distribu¡ie (lan¡urile de mari magazine), emisiile industriale ¿i renaturarea zonelor agricole de interes ecologic. Este o legisla¡ie complicatå care love¿te din ce în ce mai mult în fermier. Anul trecut, agricultura a fost puternic afectatå de cre¿terea pre¡ului îngrå¿åmintelor pe bazå de azot, care s-a majorat de la 900 lei/tonå în 2020 la peste 4.000 lei/tonå în 2021, iar la toate acestea se adaugå ¿i o cre¿tere a pre¡ului la gazele naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% ¿i a motorinei cu 21%. Mul¡i fermieri au decis ca, în acest context al scumpirilor necontrolate la îngrå¿åminte, så reducå cantitatea pe care o utilizau. Înså aceasta nu este deloc o solu¡ie, mai ales dacå-¡i dore¿ti o evolu¡ie ascendentå ¿i constantå a

businessului. Simpla reducere a utilizårii îngrå¿åmintelor nu este un parametru de urmat: påmântul vrea så producå, iar ca så produci, trebuie så cheltuie¿ti. În acest fel, cheia problemelor actuale poate fi rezumatå într-o singurå frazå: produc¡ie mai mare înseamnå cheltuieli mai mari.

În România existå câteva bazine unde legumicultura este la loc de cinste, din påcate nu prea existå posibilitå¡i pentru prelucrarea produc¡iei la fa¡a locului, de¿i investi¡ia nu este împovåråtoare ¿i s-ar recupera rapid, dar nici måcar nu existå depozite pentru legume în vecinåtate. Nu suntem în stare så adunåm de multe ori cantitå¡ile pe care le cere un magazin sau altul, pentru cå asocierea este încå un concept considerat comunist. De¿i al¡ii câ¿tigå enorm de pe urma coopera¡iei în zona legumicolå, la noi este un alt concept. Mai bine fiecare cu såråcia lui, cu toate cå ¿i în acest caz am dubii pentru cå, indiferent de ce spun unii, zonele unde se cultivå legume nu sunt deloc sårace. ªi nici oamenii de acolo.

Asigurarea consumului intern de alimente nu este o problemå aståzi, chiar dacå anul acesta au fost pierderi însemnate de produc¡ie din cauza secetei, deoarece deficitul de marfå româneascå este acoperit din pia¡a comunå sau state ter¡e, înså cu costuri mult mai mari. România are capacitå¡i de produc¡ie care ar putea asigura, în întregime, Profitul Agricol 2/2023

OPINII necesarul de alimente al popula¡iei. Cel mai important element al industriei alimentare este existen¡a materiei prime din care sunt produse alimentele, lucru vizibil în cazul de fa¡å prin numårul de companii care activeazå în sectorul produc¡iei agricole (produc¡ia vegetalå ¿i produc¡ia animalierå). ºara noastrå dispune de un poten¡ial agricol generos ¿i are capabilitatea så producå un volum de alimente care depå¿e¿te necesarul de hranå la nivel na¡ional. Tocmai de aceea trebuie så folosim acest avantaj pentru a asigura necesarul de alimente pentru popula¡ie, dar ¿i ca resurså importantå pentru o dezvoltare economicå durabilå.

Måsurile luate pânå acum pentru combaterea infla¡iei au vizat plafonarea pre¡urilor la electricitate ¿i gaze naturale, dar a fost vehiculatå intens ¿i ideea reducerii TVA, fie doar pentru gaze ¿i electricitate, la 5%, fie cota generalå, fie pentru alimente (scådere sau chiar eliminare). Scåderea TVA la alimente de la 24% la 9%, operatå în 2015, s-a transmis în pre¡uri în propor¡ie de 80%. În prezent, cu presiuni infla¡ioniste interne ¿i externe, este greu de presupus cå reduc-

Profitul Agricol 2/2023

erea TVA s-ar reflecta la fel de mult în pre¡uri. A¿adar, efectul reducerii TVA ar fi resim¡it doar în oarecare måsurå ¿i temporar de cåtre consumatori, în timp ce comercian¡ii ¿i-ar putea acoperi astfel o parte din costurile suplimentare generate de scumpirea utilitå¡ilor, dacå nu transferå reducerea de TVA în scåderea pre¡urilor. Totodatå, o astfel de decizie ar stimula prea pu¡in economia localå, dat fiind cå balan¡a comercialå a României este de multå vreme deficitarå.

Pe lângå reducerea TVA, printre måsurile fiscale de combatere a infla¡iei vehiculate în ultimele luni se mai numårå scåderea accizelor la carburan¡i (la care s-a renun¡at pe fondul discu¡iilor cu Comisia Europeanå) ¿i reducerea contribu¡iilor sociale. Dintre acestea, cea din urmå pare a avea impactul cel mai previzibil, dat fiind cå efectul asupra veniturilor plåtitorilor de contribu¡ii ar fi imediat ¿i måsurabil. Având în vedere cå atât contribu¡ia la sånåtate (CASS), cât ¿i cea la pensie (CAS) sunt în sarcina angajatului, suma exactå cu care cre¿te venitul net va putea fi calculatå imediat ce se

cunoa¿te procentul cu care se reduce contribu¡ia. Ca o consecin¡å directå, scade presiunea pe angajatori, care pot astfel analiza înfiin¡area de noi locuri de muncå. Povara fiscalå pe muncå, una dintre cele mai mari din UE, reprezintå de multå vreme un factor descurajant pentru investi¡ii în România. În ¡ara noastrå, salariile sunt taxate cu aproximativ 43% din venitul brut. Måsurile pentru men¡inerea ¿i atragerea for¡ei de muncå sunt cu atât mai importante în aceastå perioadå în care popula¡ia aptå de muncå scade constant, iar necesarul este în cre¿tere acceleratå.

La nivel macro avem nevoie de måsuri de sprijin hotårâte din partea administra¡iei, pentru cå vorbim despre investi¡ii considerabile aproape imposibil de asumat de cåtre o entitate economicå sau alta indiferent de mårime, fiind necesare demararea unor måsuri care sus¡in investi¡iile în iriga¡ii ale organiza¡iilor de utilizatori de apå. În acela¿i sens, avem nevoie de instrumente pentru asigurarea la secetå. Trebuie så luåm în calcul solu¡ii precum inseminarea norilor pentru ploaie pentru zonele cu deficit de precipita¡ii.

PAGINA DE HOBBY La v=n\toare, ;n lunca Prutului În vecinåtatea cursurilor de apå, sålbåticiunile abundå. ªi nu vorbesc numai de cele a cåror via¡å este legatå în mare måsurå de mediul acvatic. Pornind chiar de la vegeta¡ia ce poartå amprenta binecuvântårii bål¡ilor adiacente ¿i a revårsårilor sezoniere din matca tutelarå, lumea vie se diversificå în cascadå pe scara regnurilor, culminând cu cel animal, de la påsårile autohtone ¿i de pasaj pânå la mamifere.

ceastå iarnå mi-a oferit în douå rânduri prilejul de a descoperi lunca Prutului, cu pu¿ca pe umår. Prima oarå, mi-am întocmit cartu¿iera cu gândul la zburåtoare, la vânåtoare în grup restrâns. Tocmai curgeau dinspre miazånoapte stolurile de gârli¡e ¿i de gâ¿te-mari, în exodul lor hibernal cåtre meleaguri mai prietenoase. Am surprins câteva clanuri aflate în escalå pe ogoarele cultivate cu orz ¿i grâu, acum verde ¿i ridicat de o ¿chioapå, dar nu ne-am putut apropia de ele, datå fiind vigilen¡a proverbialå a acestor cålåtoare extrem de susceptibile, oarecum resemnate cu permanenta lor posturå de pradå. Fårå så ne putem bucura de concursul vreunui câine scotocitor, partener adesea indispensabil, am ridicat prin for¡e proprii din porumbi¿tile încå în picioare o sumedenie de fåzåni¡e, înaintând în evantai, cu degetul pe trågaci, cu speran¡a ivirii vreunui coco¿. Experimenta¡i, doi dintre ei au fåcut aripi târziu ¿i departe, a¿a cå nu ne-am rezumat decât la a le remarca prezen¡a în teren, cu pu¿tile mute. Oricum, în gåini nu mai obi¿nuim så tragem niciunul din noi. Profitul Agricol 2/2023

În tipsia unei depresiuni largi, på¿tea un stol de gâ¿te. De la ma¿inå, ne-am råzle¡it ¿i am încercat o apropiere per pedes din trei puncte convergente. Se vede cå distan¡a de o sutå cincizeci de metri este socotitå de ele drept criticå, de când s-au inventat armele de foc. ªtiindu-le fårå pereche de prudente, noi nu mizam decât pe hazard: cerul senin nu ne oferea altå ¿anså. Uneori, la vânåtoare, for¡area norocului då roade, caz valabil acum ¿i pentru camaradul nostru Ioji, care a izbutit så aga¡e din slavå (pentru noi, inexplicabil) un gâscan de toatå frumuse¡ea, cåzut realmente pachet. La întoarcere, i-am fåcut pe plac ¿i l-am fotografiat cu primul såu trofeu de acest fel… Seara, la sugestia paznicului fondului cinegetic, am zåbovit la gurile câtorva vizuini de viezuri, înså fårå folos. Insula de pådure nu ne-a oferit nici måcar satisfac¡ia vreunei furi¿åri nevåzute

prin frunzi¿ul ve¿ted, în pofida vremii nefiresc de blânde, bune pentru hoinårealå. Dacå eram bursuc, nu a¿ fi cedat ispitei… Pe drumul cåtre cabanå, am zårit de departe jocul profilat pe cerul luminat de astrul nop¡ii al câtorva sute de påsåri. Se bucurau, pesemne, de gråun¡ele ¿tiule¡ilor chirci¡i din anemica porumbi¿te pe care tocmai o întorceau sub brazdå câteva tractoare cu farurile aprinse. Le-am blagoslovit cu obidå hårnicia ce coincidea, din påcate, cu interesul nostru pentru zburåtoarele ivite providen¡ial. Pânå så ne dumirim cå sunt ra¡e ¿i så coborâm din vehicul, s-au mistuit în smoala zårii, refugiindu-se în tihna cotloanelor prietenoase ale Prutului. Deplângem ¿i acum lipsa noastrå de reac¡ie în fa¡a unui tablou ce ne-a surprins realmente. Atâtea ra¡e-mari la un loc nu am våzut niciodatå… A doua vânåtoare în împrejurimile Ripicenilor, de data aceasta colectivå, a fost organizatå în preajma Cråciunului, la iepuri, probabil în ideea tradi¡ionalului urecheat la cuptor, pe care, de când lumea, breasla noastrå îl socote¿te de bun augur pentru anul ce se înnoie¿te. În ce må prive¿te, de¿i m-am concentrat teribil, vorba unui confrate, nu am reu¿it så trag nici un foc pe parcursul goanelor – douå la pådure, douå pe aråturå cu gonaci cât se poate de energici ¿i una într-o ciocåni¿te socotitå eldorado al sålbåticiunilor de tot felul. Se vede înså cå iepurii au logica lor, complet diferitå de a noastrå, astfel încât unul dintre companioni ¿i-a adjudecat trei, iar al¡ii, printre care aveam så må numår ¿i eu, niciunul. Ca så bravez, am conchis în public, la tabloul final din fa¡a cabanei, cå, dacå trag ca acum, în lunca Prutului, cartu¿ele din centurå s-ar putea så-mi ajungå pentru tot restul vie¡ii.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 20 - 31 ianuarie 2023 BASF continuå seria de simpozioane unde se va discuta despre cele mai noi tehnologii în domeniul protec¡iei plantelor. Evenimentele vor avea loc dupå urmåtorul calendar: l 20 ianuarie 2023, Bråila l 24 ianuarie 2023, Alexandria l 27 ianuarie 2023, Giurgiu l 31 ianuarie 2023, Cålåra¿i. 22 februarie 2023 La Bucure¿ti se organizeazå Agritrade, eveniment dedicat pie¡ei cerealelor. Roata motrice este Cezar Gheorghe, consultant al Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor. 23 februarie 2023 La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al FAPPR, De la fermieri pentru fermieri! Totodatå va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor FAPPR. 21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste.

Ecologi[tii acuz\ Danone c\ folose[te prea mult plastic Un grup de organiza¡ii de mediu a dat în judecatå compania Danone, pe care o acuzå cå folose¿te prea mult material plastic ¿i nu are o eviden¡å strictå a cantitå¡ii consumate în procesul de fabrica¡ie. Organiza¡iile non-guvernamentale au deschis mai multe procese de acest tip contra marilor companii în ultimii ani, pe baza unei legi din 2017 care stabile¿te cå producåtorii au obliga¡ia så protejeze mediul ¿i drepturile omului în tot lan¡ul de aprovizionare. Spre deosebire de litigii similare, cum este cel care vrea så opreascå un proiect controversat al gigantului petrolier Total de construc¡ie a unei conducte în Africa, Danone nu este vizatå de acuza¡ii penale. “Vrem doar ca Danone så publice

28 iunie - 3 iulie 2023 La Jupiter, pe malul mårii, se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre satele inteligente, energie sustenabilå, inova¡ie în mediul rural etc. 50

Drago¿ BÅLDESCU

ORIZONTAL: 1) Locul fiarelor îmblânzite; 2) Cre¿tere aleaså – Då semne de via¡å; 3) Se recomandå din orå în orå – Caracterul 9 10 lui Sofocle; 4) Defilare prin centru! – O pânzå... continentalå; 5) ªi-a gåsit un rost – Primul la ghicitoare; 6) Sco¿i din anonimat; 7) Balon luat fårå bon! – Venit fårå obliga¡ie – Ob¡inut dintr-o culegere; 8) Bunå de fåcut copii; 9) Prinså cu gingå¿ie de mânå – U¿ier... la curte! 10) Raport despre facerea lumii.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3

25 - 28 mai 2023 La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. Este prima expozi¡ie de anul viitor care î¿i anun¡å data de desfå¿urare. Se va ¡ine, ca de obicei, în plin câmp.

toate informa¡iile despre consumul de plastic ¿i så anun¡e o strategie concretå pentru a-l reduce”, spune Antidia Citores, purtåtor de cuvânt al organiza¡iei de mediu Surfrider Foundation Europe. Danone sus¡ine înså cå a redus cu 12% cantitatea de plastic pe care o utilizeazå în perioada 2018-2021 ¿i ¿i-a asumat obiectivul ca toate produsele companiei så aibå ambalaje reciclabile sau compostabile pânå în anul 2025.

4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 1/2023 ORIZONTAL: ACARET - APA; RASARIT - RM; IN - IGRASIE; NADA - ATENT; ITI - INALTI; SUVENIRE - T; ROSTI - NEO; MIRTI - BAGA; E - TEMPORAR; IRATIONALE.

VERTICAL: 1) Se då peste cap la încålzire – Aripi de bâtlan! 2) Mediu… de via¡å – Monedå... de rezonan¡å; 3) Face fa¡å cu strålucire – Firicel de floare albastrå – Nu-i dat uitårii; 4) Scop în sine! – Varietate de piele maro; 5) Panå de inspira¡ie – Atras de magnet; 6) Momente poetice; 7) Scåldat în apå de foc – Executa lovituri de pedeapså; 8) Efecte cromatice autumnale; 9) Veste de la ¡arå – Învârtit de mic; 10) Activitate de vârf. Profitul Agricol 2/2023

Profitul Agricol nr. 2, din 2023

Articles inside

Ecologi¿tii acuzå Danone cå folose¿te prea mult plastic

Precizie, vitezå de lucru i randament cu Amazone Precea

Diagnozå computerizatå i tractoare specializate

La vânåtoare, în lunca Prutului

2023, un an sub semnul hazardului

Claas, vânzåri-record: 4,92 miliarde de euro

New Holland vinde tractoare i în Metavers

Onur Barim este director general al grupului Lactalis România

Dumitru Andre¿oi î¿i diversificå afacerile

Nici så faci afaceri cu vita de carne nu-i lucru u¿or

Ce vrea så fie Observatorul laptelui i al produselor lactate

Legume ¿i fructe oferite celor sårmani

Speran¡ele lui Dumitru Pistol

Marile provocåri ale anului 2023

Pixxaro Super, cel mai larg spectru de buruieni din cultura de påioase

Rezerva de apå din stratul 0-100 cm

Timi¿: cultura de ovåz, în pericol

Retrospectiva anului 2022

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Pagubele produse de animalele sålbatice sunt mai bine reglementate

Cresc produc¡iile de grâu

Simplu, e prea complicat

Pre¿edin¡ia rotativå suedezå: i mai mult eco