GR|DINA, VIA [i LIVADA
Marian Timofti> Asocierea fermierilor poate salva produsele unice Produsele cu origine protejatå nu reprezintå un moft. Protejarea originii este necesarå fiindcå numai a¿a î¿i pot apåra fermierii munca lor ¿i o pot valorifica mai aproape de adevår, spune Marian Timofti, fondatorul ¿i pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale a Deguståtorilor Autoriza¡i. El a în¡eles foarte bine semnifica¡ia adâncå a protejårii produselor în perioada în care a lucrat în Italia, ¡arå care a ajuns la cel mai înalt rafinament în zootehnie ¿i în viticulturå.
“
Este foarte important pentru România så ob¡inå acele denumiri specifice: denumiri de origine controlatå, denumiri de origine protejatå, indicativ geografic, specialitate teritorialå garantatå... Noi vrem så-i învå¡åm pe producåtori så se uneascå ¿i så creeze un produs local în zona lor, så ob¡inå aceastå denumire pe care n-o mai poate folosi altcineva. Atunci când fermierii se vor uni, vor primi fonduri europene pentru a ob¡ine o denumire de produs. În momentul când au ob¡inut denumirea ¿i sunt unici cu acel produs, un turist care va intra în ¡arå va veni så guste acel produs pentru cå toatå lumea este curioaså så cunoascå acel produs unic ¿i se duce vestea. “Am fost în România ¿i am mâncat chi¿cå de hu¡ul”! ¿i nu mai produce nimeni a¿a ceva. Mul¡i folosesc “brânza de Sibiu”, dar nu e denumire înregistratå. Dacå ar fi înregistratå, nu ar mai putea s-o foloseascå nimeni. Sunt ni¿te pedepse financiare ¿i chiar penale, cu Profitul Agricol 23/2023
privare de libertate. Dacå folose¿te denumirea protejatå, amenda este uria¿å ¿i îl bagå în faliment. Dacå va continua, pedeapsa este ¿i mai drasticå”, spune Marian Timofti. - Ce a însemnat ¿coala italianå pentru somelierul Marian Timofti? - În primul rând, multå muncå. Nåscut la Ia¿i în 1956, am preferat så plec definitiv din ¡arå în 1986. Nu am fost atras de partea mecanicå ¿i m-am îndreptat cåtre un producåtor de vinuri din zona Alba, Torino, la grani¡a cu Fran¡a. Am început så må îndrågostesc de vin. A trebuit så învå¡ mult. Pu¡ini au vie multå acolo, ca la noi, unde existå podgorii de peste 2.000 de hectare. Cum e Vasile Lungu, care înså a impus o anume elegan¡å fårå egal în activitatea lui de vinificator. Sau Constantin Dulu¡e, care l-a angajat pe Claudiu Cre¡u, specialistul care a avut mereu ultimul cuvânt. A preluat ¿i IAS Hu¿i ¿i va face un spumant rar de Zghiharå. Am lucrat la respectivul producåtor, apoi am lucrat în Piemonte ¿i în
Toscana, un regat al vinului. Acolo am råmas pânå în 2006, când m-am întors. Am început cu tåiatul trandafirilor. Am fost chemat la proprietarul din Piemonte ¿i mi-a spus cå trebuie så trec pe la fiecare trandafir ¿i så verific fiecare petalå. Dacå gåsesc påianjeni, pete, al¡i dåunåtori, trebuie så le rup, så le pun în pungå ¿i så scriu pe ele numårul parcelei ¿i rândul. “Dacå tu nu-¡i faci treaba bine ¿i numi aduci seara la 5 rezultatele muncii tale, peste o såptåmânå, se îmbolnåve¿te ¿i via de aceea¿i boalå. Iar pentru noi este mai u¿or så prevenim, decât så combatem. To¡i vierii planteazå trandafiri pentru frumuse¡e ¿i pentru depistarea bolilor ¿i a dåunåtorilor care pot ataca vi¡a-de-vie peste 7-10 zile. Mergeam cu un ATV ¿i verificam, iar a doua zi venea un tractora¿ care stropea via. A fost prima învå¡åturå. Au urmat tåiatul, culesul. Dupå ce am terminat ¿coala de somalier la Siena, F am avansat la lucrul în cramå
Viorel PATRICHI 29
