CULTURI VEGETALE
Fermierii francezi las\ terenuri pârloag\ din cauza randamentelor prea slabe Agricultura Fran¡ei gâfâie. ºara este în deficit la multe produse agroalimentare. De exemplu, jumåtate dintre legumele necesare consumului sunt de import. Unul dintre motivele acestei situa¡ii este faptul cå fermierii francezi nu mai ob¡in randamente satisfåcåtoare ¿i ajung så lase terenuri necultivate.
La
Louis Bernard
20
36 de ani, Louis Bernard (foto) este administrator al fermei de 100 ha (96% teren arendat) Macé din comuna Le Controis en Sologne, regiunea Centru - Valea Loarei. Totodatå, este pre¿edintele sindicatului producåtorilor de såmân¡å de porumb din departamentul Loir-etCher. Cultivå porumb pentru såmân¡å, cåp¿uni, praz ¿i castrave¡i. Pe ultimii i-a introdus chiar el în asolament, dupå 2014, când a început procesul de preluare a fermei de la pårin¡i. Are nevoie de mul¡i muncitori sezonieri (chiar ¿i 100), iar ace¿tia sunt greu de gåsit. Majoritatea vin din Maroc, Spania, Bulgaria, Turcia. În încercarea de a-i determina så revinå, Bernard le-a construit spa¡ii de cazare ¿i s-a apucat så producå, precum spuneam, castrave¡ii corni¿on. Ace¿tia nu sunt o culturå foarte profitabilå, motiv pentru care Fran¡a produce doar 2% din necesarul de consum, iar restul se importå, în special din India. Dar, pentru Bernard, e o strategie de prezervare a for¡ei de muncå: sezonierii revin fiindcå au asigurat un acoperi¿ deasupra capului ¿i pot lucra patru sau chiar cinci luni pe an, în loc de numai douå: dupå ce terminå de cules cåp¿unile ¿i de castrat porumbul, trec la castrave¡i. În felul acesta, afacerea se men¡ine profitabilå. În majoritatea anilor, pe seama producerii de såmân¡å de porumb, dar sunt ¿i se-
zoane, precum acesta de acum, când cåp¿unile ¿i prazul îi aduc cele mai consistente venituri. Al¡i fermieri vecini nu sunt atât de noroco¿i. Chiar peste drum de o solå de pe care angaja¡ii lui Bernard recoltau porumb såmân¡å, este un teren låsat pârloagå, plin de buruieni. “Fermierii din sindicatul pe care îl conduc practicå o agriculturå foarte eficientå ¿i fiecare hectar este utilizat la maxim, mai la nord, în jurul ora¿ului Blois. Înså, aici, în regiunea Sologne, sunt soluri prea u¿oare, care dau randamente mai slabe. A¿a cå suprafe¡ele cultivate sunt în scådere”, spune Bernard. El aratå cå principalele probleme cu care se confruntå el ¿i to¡i fermierii din sectorul vegetal sunt mâna de lucru, iriga¡iile, protec¡ia plantelor ¿i volatilitatea pre¡urilor inputurilor. Chiar dacå salariile din agriculturå sunt peste media na¡ionalå, sectorul nu este atractiv pentru tineri, din pricina iregularitå¡ii programului de lucru, a dependen¡ei acestuia de condi¡iile atmosferice. Iriga¡iile se realizeazå cu apå din pu¡uri forate, iar acestea sunt strict monitorizate, consumul fiind limitat, în special în sezoanele secetoase, când plantele ar avea nevoie de un aport suplimentar de apå. În plus, statul francez nu subven¡ioneazå apa sau energia necesarå pompårii acesteia, ci doar crediteazå achizi¡ia de echipamente care optimizeazå consumul de apå. Interzicerea unor fungicide l-a låsat pe Bernard fårå solu¡ii de combatere a bolilor de sol la cåp¿uni. De aceea, se gânde¿te la soiuri cå¡åråtoare, pe care så le urce pe araci. La porumb se a¿teaptå la mari probleme cu combaterea buruienilor, pe fondul preconizatei interziceri a S-metolaclor-ului, mai ales acolo unde, în solele învecinate, necultivate, e re zervå de buruieni.
Robert VERESS Profitul Agricol 38/2023
