PROBLEMELE UNUI FERMIER
Se las\ toamna la Malu cu Flori Se laså toamna la Malu cu Flori cu multe controale la ferma lui Eugen Marin, un fermier în care coexistå un profesionist pasionat cu un boem. Se spune cå toamna se numårå bobocii, dar la el se numårå scotocirile, de¿i omul munce¿te din noapte în noapte.
“
Îmi vine så plec din ¡ara asta, dar sunt prea båtrân... M-au îndoit cu controalele lor. Anul trecut, m-a bågat ANAF pe lista persoanelor fizice cu averi nejustificate. Îmi cereau detalii ¿i pentru terenurile cumpårate între 1981 ¿i 1982, la Cetå¡eni, unde era zonå necooperativizatå ¿i puteai så cumperi. Så må întrebe dupå 40 de ani de sursa banilor? Nu am scåpat bine de ei ¿i m-a controlat APIA pentru animale, pe teren. Apoi, m-au bågat tot cu acelea¿i animale la supracontrol de la DSV. Nu må vait de altele, dar parcå nu mai dau de cap cu institu¡iile statului. Nu au gåsit nimic, dar te tracaseazå. A venit Oficiul pentru Ameliorare si Reproducere in Zootehnie (OARZ) ¿i m-a controlat la oile pentru care am solicitat subven¡ie. Au venit inspectorii de la Arge¿ så måsoare suprafe¡ele pe care le am în jude¡. Inspectorii de la Dâmbovi¡a au venit la Malu cu Flori, la Våleni, Pucheni cu suprafe¡ele. Altå echipå m-a cåutat prin Bucegi pentru på¿une, unde am vitele, ¿i mi-au måsurat toate parcelele. Nu au terminat cu terenurile ¿i au venit al¡ii så verifice adåposturile de animale, gestionarea dejec¡iilor. Eu ¡in animalele mai mult în naturå. Am men¡ionat într-o fi¿å cå nu am jucårii la porci pentru bunåstare. De ce n-am «Dispozitive pentru buna dispozi¡ie a porcului». Scroafa så aibå 32
boxå individualå fiecare. O nenorocire! Nu ¿tiu cine le gânde¿te în asemenea hal. Nu am cerut bunåstare pentru porci. Så fie to¡i crotalia¡i. O fi fost vreo sesizare. La mine nu a fost pestå porcinå africanå. În acest timp, al¡ii î¿i bagå fermele de trei ori la despågubiri pentru pestå! Acolo nu verificå”. De aici ¿i senza¡ia nenorocitå cå tot cel care produce mâncare trebuie pedepsit. Face el ceva råu... Eugen Marin mai are 1.600 de oi ¿i 200 de vite. Ni¿te intermediari îi oferå 13 lei pe kilogramul de oaie în viu. Livada a mers foarte bine, cu excep¡ia unei furtuni cu grindinå care a afectat 15-20% din fructe. “Prunele nu au niciun viitor, ne oferå pre¡ foarte mic, spune Eugen Marin. Samsarii vor så le ia cu 1,20 lei pe kilogram. Banii pentru munca de 365 de zile nu ajung la adevåratul producåtor. Am depozit frigorific ¿i le-am bågat acolo. Sunt prune mari, de excep¡ie, am sperat cå vor da ¿i ei måcar 2,50 lei pe kilogram. Nu au dat nici 2 lei pe prunele cele mai mari.” Iar la Obor, în Bucure¿ti, prunele din soiurile Top se vând cu 5-7 lei kilogramul. Asemenea prune nu existå în marile magazine.
L-am întrebat dacå nu s-ar putea asocia cu mai mul¡i producåtori ca så închirieze spa¡ii de vânzare în pie¡ele mari din Bucure¿ti. “Vânzarea în Bucure¿ti presupune alte costuri. Mai adun mere, pere, ce mai gåsesc ¿i ce råmâne bag oile ¿i vacile så le månânce când coboarå de la munte. Când e¿ti tu la pia¡å ce iei în plus sunt banii tåi. N-am pe cine så implic din familie în treaba asta. Pânå în 2000, am vândut eu prin pie¡e. Aveam la Bucur Obor o furgonetå în care depozitam fructele ¿i aveam un båiat, îi duceam marfå. Aveam un apartament aproape, se ducea ¿i dormea. Dar când fåceam calculul la câte mere i-am dus într-o lunå ¿i jumåtate, luam aceia¿i bani ca atunci când vindeam din fermå. De ce så må mai complic cu transportul?” Så vedem dacå va face bre¿a aici Casa Unirea, a¿a cum se laudå autoritå¡ile. Ar fi o speran¡å cå fermierii pot så-¿i ducå acolo produsele pentru un pre¡ mai bun, dar când ¿tim câtå rigiditate manifestå structurile de stat, ce apatie bântuie pe-acolo, parcå în¡elegem mai u¿or lehamitea ce l-a cuprins pe fermierul de la Malu cu Flori...
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 38/2023
