EVENIMENTELE
S|PT|MÂNII Legea arendei a c\zut la Curtea Constitu]ional\ Curtea Constitu¡ionalå a respins, cu unanimitate de voturi, modificårile la Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, mai cunoscutå drept Legea arendei. Motivul respingerii a fost unul de tehnicå legislativå: parlamentarii au adoptat o lege ordinarå în loc de una organicå. Ini¡iatorii cautå så repare eroarea ¿i au depus un nou proiect de lege, similar cu primul, dar care urmeazå så fie adoptat corect de data asta.
Legea arendei a fost contestatå, la Curtea Constitu¡ionalå, de 51 de deputa¡i USR ¿i For¡a Dreptei. Ulterior a fost contestatå ¿i de Pre¿edin¡ie, cam cu acelea¿i argumente folosite de USR ¿i For¡a Dreptei. Curtea Constitu¡ionalå s-a pronun¡at asupra ambelor contesta¡ii. La o primå lecturå a comunicatului CCR, lucrurile aratå foarte prost: legea este neconstitu¡ionalå în ansamblul såu. Cei nouå magistra¡i ai CCR nu au invalidat arenda pe 7 ani. Iar explica¡ia e simplå: procedura spune cå, dacå o lege este declaratå neconstitu¡ionalå pe motive extrinseci (cum sunt cele de tehnicå legislativå), nu se mai trece la dezbaterea obiec¡iilor de neconstitu¡ionalitate pe fond.
Adrian Chesnoiu:
George Scarlat:
pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor
pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Senat
Adrian Chesnoiu anun¡å cå a ini¡iat deja demersurile pentru adoptarea modificårilor la Codul Civil prin lege organicå. “Am luat decizia de a depune din nou proiectul. Azi (miercuri, 4 octombrie) m-am ocupat de strângerea semnåturilor. Dacå vor apårea alte elemente în motivarea deciziei CCR, vom efectua corecturile necesare pe traseul legii în Parlament. Nu pot estima când s-ar putea adopta, dar îmi doresc så se întâmple în actuala legislaturå ¿i voi face tot ce depinde de mine. Sunt convins cå, dupå ce legea va parcurge tot circuitul parlamentar, va fi adoptatå ¿i nu vor mai fi probleme de constitu¡ionalitate”. Profitul Agricol 38/2023
Eroarea de tehnicå legislativå este una majorå, fiind în abc-ul parlamentarismului diferen¡a dintre o lege ordinarå ¿i una organicå. Majoritatea legilor sunt ordinare, adicå se referå la aspecte ce nu sunt considerate capitale. De aceea, pot fi adoptate cu majoritate simplå, adicå prin votul a cel pu¡in jumåtate + 1 dintre deputa¡ii prezen¡i, dacå este întrunit cvorumul legal. ¥n chestiuni mai sensibile, care guverneazå aspecte fundamentale, precum sistemul electoral, organizarea referendumurilor, starea de urgen¡å, raporturile de muncå, regimul proprietå¡ii etc., este nevoie de F legi organice.
Robert VERESS
George Scarlat då vina pe Consiliul Legislativ pentru problema de constitu¡ionalitate a legii. “Atât timp cât Consiliul Legislativ ne-a dat aviz favorabil, nu am discutat aspectul adoptårii prin lege ordinarå, ci discu¡iile au fost concentrate pe durata contractului de arendå. O så depunem un nou proiect de lege, de data asta lege organicå, împreunå cu colegii de la Camera Deputa¡ilor. O så încercå så adoptåm legea în regim de urgen¡å. În maxim douå såptåmâni dupå ce vom primi avizul Consiliului Legislativ legea va trece de Senat. Mai departe nu ¿tiu cum va fi, dar sper så se adopte ¿i la Camera Deputa¡ilor în aceastå sesiune parlamentarå, pânå în luna decembrie, astfel încât legea så devinå aplicabilå din anul 2024”. 7