Profitul Agricol nr. 44, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 44 din 22 noiembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

O perioadå proastå pentru ¿tiin¡å

anul XXVI, nr. 44/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

O descoperire care merita poate mai multå aten¡ie a coborât u¿or în incertitudine. Este vorba de noile tehnici genomice, pe scurt NTG, o descoperire franco - americanå pe care Comisia ar îmbrå¡i¿a-o dacå ar avea ¿i acordul statelor membre. Doar cå unele state au alte socoteli. La noi, pe Dâmbovi¡a, unde politica se plåmåde¿te din presupuneri ¿i credin¡e chioare, NTG-urile påreau så aibå un parcurs u¿or. Nu suntem nici atât de ecologi¿ti, nici atât de avansa¡i tehnologic så ne permitem mofturi. Dar, nu, taman aici, pe Dâmbovi¡a, ¿tiin¡a a dat de greu. Când ministrul rostea cu seriozitate cå avem nevoie de laboratoare specializate care så asigure metode de control, trasabilitate ¿i etichetare a NTG-urilor, descoperirea primea una dintre cele mai complicate lovituri.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Cåci de ce ai cere laboratoare de testare suplimentarå când Comisia î¡i propune dereglementarea tehnologiei ¿i asimilarea NTG cu semin¡ele conven¡ionale? Sigur, laboratoarele au fost o gåselni¡å ASAS, care le viseazå finan¡ate din bani europeni. Dar de ce så insi¿ti pe trasabilitate suplimentarå, pe etichetare specialå? Pe punga de målai scrie din ce hibrid conven¡ional de porumb este fåcut? Când ministrul vorbea despre nevoia unor garan¡ii europene ca vechii no¿tri cumpåråtori (adicå Egipt) så nu care cumva så ne refuze cerealele NTG, se fåcea cå nu ¿tie cå s-au purtat deja negocieri în acest sens de cåtre direc¡ia comercialå a Comisiei ¿i cumpåråtorii vor ¿i NTG, numai cereale så fie.

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Foarte repede vorbele ministrului au fost acoperite de zgomotul de fond. Nea¿teptat, voci, altfel lucide, au sårit în apårarea lui, lansând teorie dupå teorie. Ba cå are o strategie specialå de negociere, ba cå de fapt joacå o altå carte, discret pregåtitå, ba cå luptå împotriva monopolului companiilor producåtoare de semin¡e care au pus ochii pe ¡åri¿oarå. ªi då-i, ¿i luptå... ¥ntre timp, Marea Britanie a dereglementat deja NTG-urile. În Europa chestiunea va fi pasatå urmåtoarei Comisii, urmåtorilor mini¿tri ai Agriculturii. Så speråm cå nu vor fi mai ecologi¿ti ca cei de acum. Altfel, o tehnologie care produce bine-merci peste Ocean ne va råmâne inaccesibilå, pentru cå la noi politicienii supun ¿tiin¡a la vot.

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 44/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii S-a ales praful de promisiunea derogårii Nicu Vasile ¿i Nina Gheorghi¡å de la GAEC 7 ¿i 8 6 nu sunt cu totul de acord Reducerea accizei la motorinå se prelunge¿te pânå în 2026 Cronica unei råzgândiri complet nea¿teptate

300 de noi sta¡ii agrometeo

Dar fabricile europene nu mai produc neonicotinoide

Naturevo: câ¿tigåtorii campaniei de fidelizare

Lansarea mondialå a tehnologiei a avut loc la Bucure¿ti 14

Mai multå floarea-soarelui

85 milioane tone de rapi¡å

“Ipocrizia Europei”, relevatå la conferin¡a AIPROM

Moldova, în topul exportatorilor de prune

Cre¿te u¿or produc¡ia de oleaginoase

Culturi vegetale

Derogare la neonicotinoide pentru primåvara lui 2024

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Glifosatul, autorizat pentru încå 10 ani

Ma[ini & utilaje 24

Nota de platå pentru îngrå¿åmintele “verzi”: 84 de miliarde de euro 26 Lumea utilajelor de mâine Noi încårcåtoare Bobcat Noutå¡ile Maschio Gaspardo pentru urmåtorii ani

La Agroind Cauaceu, porumbul a depå¿it Opinii 10 tone/ha 27 Interviu imaginar cu politicianul Importan¡a ¿i patologia preocupat de agriculturå 20 manei florii-soarelui 28 Påun Ion Otiman: Cine pune proiectele pe note?

Cre[terea animalelor Dumitru Grigorean: Cum aducem vaca înapoi?

Fabrica de humus de la Buzåu

Pastoralismul trebuie sus¡inut

1.000 de ha de grâu întoarse din cauza secetei

2 milioane de hectare pentru carbon

Asiguratori americani 24 tatoneazå pia¡a româneascå

Hobby Italia interzice carnea de laborator

Ion Mo¿, povestea unui brand în ascensiune

EVENIMENTELE Incå o pozi¡ie de vicepre¿edinte Copa-Cogeca revine României Liliana Piron, director executiv al LAPAR, a fost aleaså prim-vicepre¿edinte al grupului de lucru Plå¡i Directe din cadrul Copa. La vot România a ob¡inut 83 de voturi. Liliana Piron i-a convins pe fermierii europeni vorbind deschis despre dificultå¡ile agricultorilor în România, a argumentat nevoia de derogåri la GAEC 7 ¿i 8 ¿i a propus o modificare a termenului în ceea ce prive¿te perioada sensibilå din GAEC 6. Originarå din Bråila, Liliana Piron este jurist de forma¡ie, are 41 de ani, este cåsåtoritå ¿i are doi copii. Eurostat: valoarea produc¡iei agricole a crescut cu 19% în 2022 Produc¡ia agricolå europeanå a anului trecut este evaluatå de Eurostat la 537,5 miliarde de euro, în cre¿tere cu 19% fa¡å de 2021. Trei sferturi din valoarea produc¡iei agricole a UE în 2022 au provenit din ¿apte ¡åri: Fran¡a (97,1 miliarde euro - 18% din totalul UE), Germania (76,2 miliarde euro, 14%), Italia (71,5 miliarde euro, 13%), Spania (63 miliarde euro, 12%), Polonia (39,5 miliarde euro, 7%), Olanda (36,1 miliarde euro, 7%) ¿i România (22,2 miliarde euro, 4%). AIPROM devine CropLife România ¿i se extinde în Moldova AIPROM î¿i va schimba titulatura în CropLife România, pentru a sublinia afilierea la CropLife Europe. “În acest fel putem så continuåm ceea ce facem deja la AIPROM, adåugând for¡a pe care o aduce brandul CropLife Europe”, a spus Boulaem Saidi, pre¿edintele AIPROM. Totodatå, AIPROM se va extinde în Republica Moldova. “Mul¡i dintre membrii no¿tri desfå¿oarå activitå¡i acolo ¿i dorim så implementåm în Moldova cele mai de succes proiecte ale asocia¡iei din România. Vrem så începem cu proiectul SCAPA, de recuperare a ambalajelor de pesticide”, a precizat Saidi. 6

S|PT|MÂNII S-a ales praful de promisiunea derog\rii de la GAEC 7 [i 8 Såptåmâna aceasta ministrul Florin Barbu a plecat la Consiliul de mini¿tri cu o promisiunea cå se va întoarce cu o derogare pentru pentru GAEC 7 ¿i GAEC 8 în 2024. Dar propunerea ministrului român nu a mai avut sus¡inere în Consiliu. În schimb, majoritatea mini¿trilor Agriculturii din cele 27 de state UE au sus¡inut propunerea Fran¡ei de modificare a GAEC 8, astfel ca, în loc de 5% pârloagå, fermierilor så li se impunå så foloseascå 7% din suprafa¡å pentru culturi fixatoare de azot. La finalul discu¡iilor din Consiliu, comisarul pentru Agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski, a confirmat cå

propunerea Fran¡ei, având în vedere majoritatea întrunitå în Consiliu, va fi analizatå de Comisie cu maximå aten¡ie. În schimb, propunerea prelungirii derogårii de la GAEC 7 ¿i GAEC 8 iese din discu¡ie. Asta în condi¡iile în care Polonia a fost una dintre pu¡inele ¡åri care ¿i-au påstrat sprijinul pentru propunerea ¡årii noastre. Acum câteva såptåmâni ministrul Barbu spunea cå în Consiliu era unanimitate în favoarea propunerii României. O såptåmânå mai târziu a redus unanimitatea la 90%. La final, cam 90% dintre mini¿tri au fost împotrivå.

Robert VERESS

Reducerea accizei la motorinå se prelunge¿te pânå în 2026 Perioada de aplicare reducerii accizei la motorinå se prelunge¿te cu încå trei ani, pânå la 31 decembrie 2026, spune un proiect de HG publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii. Potrivit tehnologiilor cadru din sectorul vegetal, ponderea cheltuielilor cu motorina este între 19-30% din totalul cheltuielilor pe hectar, iar cheltuielile cu lucrårile mecanizate reprezintå între 40-59% din cheltuielile totale. În acest context, având în vedere particularitå¡ile sectorului agricol ¿i diversele provocåri la care trebuie så facå fa¡å în prezent, precum ¿i momentul politic ¿i situa¡ia de conflict la grani¡a de est, dar ¿i tendin¡ele de cre¿tere a pre¡ului petrolului pe burse, fermierii sunt pu¿i într-o situa¡ie de vulnerabilitate pe pia¡å, din cauza costurilor de produc¡ie ridicate. “Fa¡å de aceastå situa¡ie, este absolut necesar så se continue aplicarea schemei de ajutor de stat prin care se reduc costurile de produc¡ie ale fermierilor prin reducerea accizei la motorina utilizatå la lucråri mecanice în agriculturå ¿i rambursarea sumelor aferente cåtre fermieri”, precizeazå MADR. Profitul Agricol 44/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Cronica unei r\zgândiri complet nea[teptate 20 noiembrie: din interven¡ia ministrului Florin Barbu la Consiliul mini¿trilor agriculturii din UE, pe problema noilor tehnici genomice. “România dore¿te så sublinieze cå trateazå dosarul cu maximå responsabilitate ¿i î¿i men¡ine încå rezerva de analizå. Consultårile pe plan na¡ional ¿i nu numai sunt în plinå desfåurare.” “Deoarece este vizatå crearea de soiuri de plante noi, este important ca NTGurile så poatå fi reevaluate de autoritå¡ile specializate ale statelor membre, în pia¡a cårora se inten¡ioneazå comercializarea ¿i utilizarea acestora. România nu sus¡ine NTG1 pentru sectorul ecologic ¿i patentarea plantelor din categoria NTG 1.” “Consideråm de o realå importan¡å înfiin¡area de laboratoare oficiale publice specializate, finan¡ate de cåtre Uniunea Europeanå, asigurarea metodelor de control ale NTG ca trasabilitatea, etichetarea, pentru respectarea drepturilor consumatorilor de a fi informa¡i ¿i de a alege.” “Pentru evitarea posibilelor bariere comerciale netarifare, România solicitå, de asemenea, garantarea de cåtre Uniunea Europeanå a echivalårii categoriei NTG1 pe pie¡ele ter¡e.” “¥n caz contrar consideråm cå sunt necesare norme de coexisten¡å între culturile NTG 1 ¿i cele conven¡ionale, astfel încât exportul så nu fie afectat.”

Noile tehnici genomice (NGT) sunt pe agenda Uniunii Europene de 15 ani. În tot acest timp, în toate luårile de pozi¡ie pe plan european, oficialii români ¿i reprezentan¡ii fermierilor au sus¡inut necesitatea legiferårii acestora, considerându-le în beneficiul securitå¡ii alimentare. Înså, în ultima lunå, s-a produs o reorientare. La o jumåtate de an dupå ce Comisia Europeanå a propus reglementarea NGT în mod distinct de organismele modificate genetic (GMO), iar proiectul de lege a ajuns så fie dezbåtut de Parlamentul European ¿i în consiliile COREPER, România s-a råzgândit ¿i vrea o resetare a discu¡iilor despre NGT. În cele ce urmeazå, developåm filmul acestei råzgândiri. 19 iulie. ASAS transmite MADR comentariile sale pe marginea propunerii Profitul Agricol 44/2023

de regulament. În esen¡å, se exprimå solicitarea ca absolut toate plantele ob¡inute prin NGT så fie complet evaluate la nivelul statelor membre. ASAS solicitå fonduri europene pentru înfiin¡area de laboratoare în acest scop. Totodatå, se exprimå unele re-

Petre Daea Petre Daea, fostul ministru, care a sus¡inut constant NTG în pozi¡iile exprimate în ¡arå sau la Bruxelles, spune cå aceastå schimbare de macaz e o gre¿ealå. “E mare nevoie de aceste tehnici atât pentru ¡arå, cât ¿i pe plan european!”, ne-a declarat fostul ministru.

zerve tehnice, legate în special de modul în care s-au definit cele nouå categorii: NGT1 ¿i NGT2. 25 iulie. În interven¡ia sa din cadrul Consiliului AgriFish, ministrul Florin Barbu exprimå o pozi¡ie de sus¡inere a propunerii de regulament. Cu unele observa¡ii. Între acestea, preluarea solicitårii ASAS ca Uniunea så finan¡eze înfiin¡area de laboratoare specializate, acreditate european, care så opereze evaluarea plantelor NTG în baza unor proceduri specifice, identice în cadrul tuturor statelor membre. August 2023. Trei ministere (Mediu, Sånåtate, Economie) ¿i ANSVSA î¿i exprimå punctele de vedere referitoare la propunerea Comisiei. Mediul, Sånåtatea ¿i ANS- F VSA dau avize favorabile, cu un-

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS “Sper så se gândeascå bine când se va lua decizia, pentru cå ne va costa de ne va veni råu. Dacå se intrå cu brevetarea pe proceduri, România este scoaså din circuit pentru totdeauna. Nu vom avea ce cåuta pe domeniul respectiv, decât så cumpåråm foarte scump materiale genetice, soiuri ¿i crea¡ii... Nu vom mai putea nici ca procedurå så lucråm cu noile tehnici genetice. Nu e o chestiune cu care så ne jucåm. Trebuie så se gåseascå formula prin care aceste noi tehnici så poatå fi folosite pentru întreaga agriculturå a UE, nu doar în favoarea unor firme sau a anumitor institute”. ele observa¡ii sau rezerve, în timp ce Ministerul Economiei solicitå ob¡inerea unor garan¡ii interna¡ionale referitoare la faptul cå produsele agricole române¿ti nu vor fi blocate de destina¡iile de export tradi¡ionale în urma asimilårii soiurilor ¿i hibrizilor NGT1 cu cei conven¡ionali. Ministerul Mediului, în schimb, este foarte critic la adresa MADR, repro¿ându-i cå a preluat pozi¡ia ASAS ¿i a prezentat-o în cadrul Consiliul Uniunii Europene ca fiind pozi¡ia României. “Este inadmisibil ca pozi¡ia unei institu¡ii publice, academice, så fie substituitå unei pozi¡ii na¡ionale; aceastå pozi¡ie con¡ine erori privind abordarea preventivå din noua propunere legislativå”, se aratå în avizul Ministerului Mediului.

Mediul reitereazå solicitarea de a se constitui în regim de urgen¡å, la nivel na¡ional, un “Grup de lucru interministerial consultativ privind NGT, la nivel de exper¡i”. 29 septembrie. Într-o scrisoare comunå, semnatå de pre¿edintele ASAS, de pre¿edin¡ii asocia¡iilor FAPPR, AFF, LAPAR, Pro Agro, UNCSV ¿i de directorii executivi ai CFRO ¿i AISR, se exprimå o pozi¡ie limpede, de sus¡inere a propunerii de regulament, care, citez: “aduce cu sine recunoa¿terea faptului cå plantele ob¡inute prin aceste tehnici sunt similare cu plantele ob¡inute în mod conven¡ional ¿i ar trebui tratate ca atare”. 16 octombrie. Copa-Cogeca, organiza¡ie din care face parte Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, publicå un

document de pozi¡ie fa¡å de propunerea de NTG. Pozi¡ia este de sus¡inere puternicå, cu unele observa¡ii tehnice. 23 octombrie 2023. LAPAR transmite Ministerului Economiei un punct de vedere favorabil propunerii de regulament, chiar cu detalii despre beneficiilor oferite de plantele NGT1. Pe de altå parte, se vorbe¿te de nevoia de trasabilitate (de¿i varietå¡ile NGT1 sunt, a¿a cum se precizeazå chiar în scrisoarea LAPAR, similare celor conven¡ionale din punctul de vedere al evaluårii ¿i etichetårii), de necesitatea unor campanii de informare a publicului ¿i de “sprijinirea fermierilor pentru a avea acces la informa¡ii, studii ¿i cercetåri, finan¡are, investi¡ii, programe de instruire”. 26 octombrie. 17 mari organiza¡ii europene, printre care ¿i Copa-Cogeca, transmit pre¿edin¡iei spaniole a Consiliului Uniunii Europene ¿i reprezentan¡elor permanente ale statelor membre o scrisoare de sus¡inere puternicå a propunerii de regulament a Comisiei Europene. 31 octombrie 2023. Florin Barbu, ministrul Agriculturii, acordå un amplu interviu revistei Profitul Agricol, în care puncteazå trei rezerve majore legate de propunerea de regulament referitoare la NGT: lipsa studiilor de impact asupra altor plante ¿i solurilor; F

La LAPAR, Nicu Vasile ¿i Nina Gheorghi¡å nu sunt cu totul de acord Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, se exprimå favorabil propunerii de regulament ¿i sus¡ine cå punctul de vedere transmis de Ligå Ministerului Economiei råmâne în vigoare. “Sunt surprins de deciziile care se iau. Nu reu¿im så în¡elegem anumite lucruri. Tot a¿a am fåcut cu organismele modificate genetic, cu soia ¿i porumbul. De aceea le-am refuzat ¿i refuzåm din start orice inova¡ie. Venim cu diferite pretexte, cå nu mai facem export. Acestea sunt gåselni¡e, ca så încurci fermierul român, så nu aibå ¿i el costuri mai mici de pro8

duc¡ie. Le gåsim în naturå aceste muta¡ii. Noi doar le gråbim pu¡in, atâta tot”. Vasile adaugå cå divergen¡ele între institu¡ii ¿i fermieri au apårut din cauza lipsei unui studiu de impact. “În lipsa acestui studiu, fiecare vorbe¿te dupå ureche. Toatå lumea le ¿tie pe toate. Vin oameni care nu sunt din domeniu så-¡i dea lec¡ii”. În schimb, vicepre¿edintele Nina Gheorghi¡å s-a aliniat cu pozi¡ia ASAS. “Genotipurile NGT-1 nu au ce cåuta

în acest regulament. Noi, fermierii, de fiecare datå când am pus în discu¡ie NGT-urile, am avut în minte accesul la soia ¿i porumbul modificat genetic! Surprizå: nu despre asta e vorba! Este vorba de transformarea pie¡ei semin¡elor conven¡ionale, în timp, în NGT-1! A¿a cum este draftul de regulament sar în¡elege ca semin¡ele conven¡ionale, a¿a cum le cunoa¿tem aståzi, vor fi folosite doar in sistem ecologic. Suntem cei mai interesa¡i de aceste organisme, dar nu vrem så picåm victimele gigan¡ilor semin¡elor, care apoi doresc så împartå ¿i pia¡a comercialå!”. Profitul Agricol 44/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ion Cioroianu, vicepre¿edinte AFR “Am în¡eles foarte bine subiectul. Reglementarea acestor tehnologii este foarte binevenitå, fiindcå avem neapåratå nevoie de soiuri mai rezistente la secetå, mai pu¡in consumatoare de inputuri. Înså la minister au participat prea pu¡ini dintre cei care sunt de meserie ori se pricep. ªi a rezultat un haos ca la un meci de fotbal, când se ceartå galeriile. Am crezut cå mergem så ne exprimåm acordul, nu så ne plângem cå s-ar putea så nu se vândå plantele NGT nu ¿tiu unde. Asta nu era treaba noastrå, ci a traderilor, care nu au fost invita¡i. Ministrul s-a supårat când am întrebat dacå nu ar fi cazul så ascultåm de cei care ¿tiu geneticå. Domnul profesor Gabur a încercat så explice, dar nu a fost ascultat ¿i a fost întrerupt, a¿a cå a renun¡at. S-a înfiin¡at ¿i un grup de consultåri din care am ie¿it fiindcå am våzut cå se spuneau abera¡ii ¿i n-am vrut så-mi fac nervi”.

lipsa unui studiu de impact asupra sånåtå¡ii popula¡iei; temerea de a nu mai fi acceptate cerealele române¿ti pe pie¡e tradi¡ionale de export, precum Egipt, Arabia Sauditå, Maroc. 6 octombrie. La sediul MADR are loc o întâlnire între ministrul Florin Barbu, persoane din conducerea MADR responsabile de politicile europene ¿i reprezentan¡i ai asocia¡iilor profesionale interesate de subiectul NGT.

Florentin Bercu, director executiv UNCSV “Cu siguran¡å avem nevoie de NGT ¿i le sus¡inem, le-am sus¡inut foarte mult ¿i la Copa-Cogeca. Doar trebuie så discutåm pu¡in, så vedem condi¡iile în care vor fi implementate. Am vrea ca varietå¡ile NGT så fie produse la nivel zonal ¿i la noi în ¡arå. Så vedem implicate ¿i universitå¡i din România, ASAS, institute de cercetare. Så nu fie un monopol al multina¡ionalelor. Florentin Bercu crede cå cea mai bunå op¡iune ar fi ca acest regulament så fie retras sau respins, iar Comisia så revinå cu propuneri distincte de regulamente: unul pentru conven¡ional ¿i NGT1, altul pentru NGT2 ¿i GMO. 10

Este primul cadru oficial în care reprezentan¡i ai LAPAR, Pro Agro ¿i AFF au exprimat rezerve fa¡å de NTG ¿i chiar au fost de acord ori nu au putut contra-argumenta tehnic la obiec¡iile drastice împotriva reglementårii NGT exprimate în special de Aniela Radu, consilier pentru afaceri europene în MADR. Marius Micu, vicepre¿edinte CopaCogeca, a solicitat ¿i ob¡inut excluderea din acel grup a reprezenta¡ilor companiilor producåtoare de semin¡e, ca fiind sus¡inåtori ai intereselor stråine ¿i nu na¡ionale. Totodatå, a promis cå va schimba pozi¡ia Copa-Cogeca fa¡å de NGT în sens negativ, fapt care nu s-a întâmplat. Marius Micu este pre¿edintele AgroBioTechRom, din care au fåcut parte Bayer, Corteva ¿i Syngenta. Aceste companii s-au retras din asocia¡ie, låsând-o fårå finan¡are. 9 octombrie. Senatul României adoptå o hotårâre pe care o transmite institu¡iilor europene, prin care respinge NTG-urile, în principal pentru cå: - nu îndeplinesc condi¡iile de transparen¡å, de informare a consumatorilor; - se încalcå deciziile Cur¡ii de Justi¡ie a UE referitoare la OMG ¿i plante ob¡inute prin mutagenezå. “Aceste noi tehnici fac posibilå apari¡ia de varietå¡i modificate genetic la un nivel care nu este propor¡ional cu cel care rezultå din aplicarea metodelor

conven¡ionale de mutagenezå”. - de teama cå foarte curând culturile conven¡ionale pot dispårea, iar exporturile de NTG1 ar putea fi respinse de pie¡ele ter¡e. 17 noiembrie. Ministerul Agriculturii ¿i Ministerul Mediului trimit la Bruxelles puncte de vedere contradictorii referitoare la propunerea Comisiei vizavi de NTG. Ce urmeazå? România chiar poate fi statul care så încline balan¡a în defavoarea NGT. Pentru ca în Consiliul COREPER så se ajungå la o decizie favorabilå NGT e necesarå o majoritate calificatå, respectiv votul ¡årilor care så însumeze cel pu¡in 62% din popula¡ia UE. În acest moment Germania se ab¡ine ¿i sunt câteva state care se opun: Polonia, Austria, Ungaria, Slovenia, Croa¡ia, Malta ¿i Cipru. Dacå se alåturå România, majoritatea necesarå pentru a trece NTG-urile nu mai e întrunitå. Oricum, situa¡ia råmâne în suspans.

Nicolae Sitaru, pre¿edinte FAPPR “Nu ne-am schimbat deloc punctul de vedere referitor nici la OMG, nici la NTG. Am sus¡inut mereu cå ne dorim så putem folosi aceste tehnici noi de cultivare, fårå restric¡ii. De aproape 20 de ani råmânem consecven¡i acestei pozi¡ii. Anume cå orice reglementare în plus înseamnå o pia¡å distorsionatå. În cazul propunerii de care discutåm este vorba, înså, de o dereglementare a unor NTG, iar acest lucru nu poate decât så ne bucure. Dacå blocåm tehnologia acum, ne mårim decalajul competi¡ional fa¡å de statele care se folosesc deja de ea. Au deja plante mai rezistente la secetå, care necesitå un consum redus de pesticide. O så vedem porumb american în Portul Constan¡a mai ieftin ca porumbul nostru, pre¡ la poarta fermei”. Profitul Agricol 44/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Derogare la neonicotinoide

pentru prim\vara lui 2024 Vineri, 17 noiembrie, ministrul Florin Barbu a semnat autoriza¡iile pentru utilizarea în situa¡ii de urgen¡å a produselor de protec¡ia plantelor pentru tratarea semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui, în perioada 22 ianuarie 21 mai 2024. Au fost emise autoriza¡ii pentru 3 produse: Picus 600 FS (600 g/litru imidacloprid), Nuprid AL 600 FS (tot 600 grame/litru imidacloprid) ¿i Cruiser 350 FS (350 grame/litru tiametoxam). Autoriza¡iile au fost emise la solicitarea Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, transmiså ministerului cu 3 zile înainte, pe 14 noiembrie.

Tratamentul semin¡elor va fi efectuat numai de prestatorii de servicii autoriza¡i. Companiile care vând aceste substan¡e sunt ¡inute så le comercializeze doar celor care fac dovada cå tratamentrul va fi efectuat în instala¡ii profesionale ¿i cu personal calificat. Se vor ¡ine eviden¡e stricte ale loturilor de såmân¡å tratatå, iar cantitå¡ile råmase nesemånate vor fi preluate de cei care le-au vândut ¿i distruse cu o firmå specializatå. Eviden¡ele pe cantitå¡i vor fi transmise såptåmânal Autoritå¡ii Fitosanitare. Såmân¡a tratatå va fi utilizatå numai pe acele suprafe¡e cu infestare puter-

nicå cu Tanymecus ¿i Agriotes. Parcelele vor trebui marcate cu plåcu¡e care så men¡ioneze tratamentul cu neonicotinoide, semånatul trebuie fåcut doar cu semånåtori cu deflector, pentru reducerea emisiilor de pulberi chimice în atmosferå iar dupå însåmân¡are nu trebuie så mai fie såmân¡å neincorporatå în sol. Este interziså crearea de stocuri de såmân¡å tratatå cu imidacloprid ¿i tiametoxam dupå 21 mai 2024.

Andrei OSTROVEANU

Dar fabricile europene nu mai produc neonicotinoide Industria pesticidelor este bulversatå ¿i stå, deocamdatå, în expectativå, dupå ce ministrul Agriculturii, Ionu¡ Barbu, a emis autoriza¡ii de urgen¡å pentru tratarea semin¡elor de porumb, floarea-soarelui ¿i sfeclå de zahår cu produse neonicotinoide. “Am våzut cå s-a dat derogare. Nu mai în¡elegem nimic. Situa¡ia e încurcatå. Încå nu ¿tim cum så procedåm, dacå e cazul så ne facem stocuri de neonicotinoide sau nu. Teoretic, derogarea are putere de lege, iar scrisoarea Comisiei nu ne-a fost nouå adresatå. Dar ce se va întâmpla dacå ministerul va anula derogarea? În situa¡ia în care companiile î¿i produc neonicotinoidele, vor trebuie så le valorifice. Dacå te apuci så produci Profitul Agricol 44/2023

în Europa ¿i apoi nu mai ai cum så vinzi aici, devine complicat exportul. Cheltuielile de transport sunt uria¿e, pot ajunge sau chiar depå¿i costuri de produc¡ie”, spune Vasile Iosif, director FMC România ¿i R. Moldova. Iosif precizeazå cå nicio altå ¡arå în afara UE nu mai utilizeazå neonicotinoide. Iar în regiune, Kazahstan folose¿te cantitå¡i mari, Turcia volume mici, în Ucraina e råzboi. Ca atare, produsele neconsumate de România ar trebui så ajungå în America de Sud. “Lipsa pie¡ei de desfacere e motivul pentru care fabricile au închis liniile de produc¡ie. Noi aveam o fabricå în Fran¡a, care a închis linia anul trecut”. Existå ¿i un proiect de Regulament prin care Comisia Europeanå î¿i pro-

pune så interzicå produc¡ia pesticidelor care nu sunt autorizate pe teritoriul UE, ceea ce înseamnå cå multe afaceri vor fi stråmutate în alte zone geografice. “Scrisoarea Comisiei Europene aratå cå nu se în¡elege cå România are un dåunåtor pe care îl poate pune pe drapel: Tanymecus. Existå un slogan «poluatorul plåte¿te». Dacå, anul viitor, se seamånå douå milioane de ha de porumb ¿i un milion este mâncat de Tanymecus, cine plåte¿te?”.

Robert VERESS 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Un ora¿ din California boicoteazå morcovii Locuitorii ora¿ului New Cuyama din statul american California au pornit un boicot al morcovilor, pe fondul unei dispute legate de folosirea resurselor de apå. Scandalul a început dupå ce doi dintre cei mai mari producåtori de morcovi din lume, Grimmway Farms ¿i Bolthouse Farms, au cumpårat terenuri în zonå ¿i au început så epuizeze rezerva de apå freaticå. Cu¿ti pentru a proteja furajele de grauri Un fermier galez a cheltuit 30.000 de lire sterline pentru un sistem de cu¿ti care så-i protejeze furajele de stolurile de grauri. Fermierul spune cå grupuri uria¿e de påsåri, de pânå la 100.000 de exemplare, consumau zilnic în medie 4 tone de furaje ¿i i-au provocat pierderi lunare de 15.000 de lire sterline. Lakeland închide trei fabrici de lactate din Irlanda Grupul Lakeland Dairies, al doilea cel mai important procesator de lapte din Irlanda, a anun¡at cå va închide trei fabrici ¿i va disponibiliza 78 de angaja¡i, ca parte a unui plan mai amplu de eficientizare. Cooperativa este aprovizionatå de o re¡ea de 3.200 de ferme, care furnizeazå douå miliarde de litri de lapte anual, dar vrea så se orienteze spre produse cu o valoare adåugatå mai mare. Iordania trimite cereale în Palestina Iordania a trimis un transport de 45.000 de tone de grâu ¿i alte cereale pentru a-i ajuta pe palestinienii din Cisiordania, care se confruntå cu o crizå alimentarå dupå atacul organiza¡iei Hamas asupra Israelului. Primele zece vehicule, care transportå câte 23 de tone de grâu fiecare, au ajuns deja în Palestina, iar livrårile vor continua zilnic. În plus, guvernul iordanian a donat pânå acum peste 4 milioane de dolari Organiza¡iei Na¡iunilor Unite, pentru a finan¡a ajutoarele umanitare din Fâ¿ia Gaza. 12

Glifosatul, autorizat pentru înc\ 10 ani Deoarece statele membre nu au atins majoritatea calificatå necesarå pentru a reînnoi sau a respinge aprobarea glifosatului, Comisia Europeanå a anun¡at joi, 16 noiembrie, cå va adopta ea o decizie privind aceastå substan¡å activå. Decizia va fi datå pânå pe 15 decembrie, când expirå perioada actualå de aprobare. Comisia a confirmat înså cå va reînnoi aprobarea glifosatului pentru o perioadå de 10 ani, sub rezerva unor noi condi¡ii ¿i restric¡ii. Decizia Comisiei Europene se bazeazå pe evaluårile efectuate de Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA) ¿i Agen¡ia Europeanå pentru Produse Chimice

(ECHA), împreunå cu statele membre ale UE. Restric¡iile vor include o interdic¡ie a utilizårii glifosatului înainte de recoltare ca desicant ¿i necesitatea anumitor måsuri pentru a proteja organismele ne¡intå. Statele membre sunt responsabile pentru autorizarea na¡ionalå a produselor de protec¡ie a plantelor (PPP) care con¡in glifosat ¿i continuå så poatå restric¡iona utilizarea acestora la nivel na¡ional ¿i regional dacå considerå cå acest lucru este necesar.

Andrei OSTROVEANU

Moldova, în topul exportatorilor de prune Exporturile de prune din Republica Moldova au depå¿it deja în acest an cantitatea de 74.000 de tone, de douå ori mai mult ca anul trecut ¿i cu 24.000 de tone mai mult fa¡å de recordul înregistrat în sezonul 2017-2018. Conform statisticilor Serviciului Vamal din Moldova, pre¡ul mediu al prunelor exportate a fost de 0,52 dolari per kilogram, iar valoarea lor totalå a fost de peste 38 de milioane de dolari. Sezonul actual nu s-a terminat înså, iar exporturile fermierilor locali ar putea ajunge la 85.000 de tone, astfel cå Republica Moldova va deveni al treilea cel mai mare furnizor de prune la nivel global, depå¿ind Spania.

Cre¿terea rapidå a vânzårilor de prune se datoreazå reorientårii economiei moldovene dupå declan¿area invaziei din Ucraina spre Uniunea Europeanå, care asigurå un pre¡ mai bun ¿i o rela¡ie comercialå stabilå pe termen lung. În trecut, principala pia¡å externå era Rusia, care a interzis de mai multe ori în mod arbitrar importurile din Republica Moldova pentru a pune presiune pe politicienii de la Chi¿inåu. Acum, principalii importatori ai prunelor moldovene au fost România (17.000 de tone), Polonia (12.000 tone), Germania (7.000 tone), Cehia ¿i Croa¡ia.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 44/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

300 de noi sta]ii agrometeo Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie (ANM) a organizat, în perioada 15-17 noiembrie, obi¿nuita sesiune ¿tiin¡ificå anualå. A fost o oportunitate excelentå pentru comunitatea de cercetåtori din cadrul ANM de a-¿i prezenta cele mai recente analize ¿i dezvoltåri din domeniile meteorologiei. Elena Mateescu, directorul general al Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie, a anun¡at un proiect de suflet, încå 300 de noi sta¡ii meteorologice ¿i 100 de sta¡ii cu program de agrometeorologie, care vor fi extrem de utile pentru activitå¡ile agricole. Cu acest nou calup de sta¡ii, ANM va putea pune la dispozi¡ia fermierilor cât mai multe informa¡ii utile din teritoriu, având în vedere construc¡ia în plinå

defå¿urare a viitorului Centru Agrometeorologic Regional pentru Asocia¡ia Regionalå VI (Europa) a Organiza¡iei Meteorologice Mondiale. La Sesiunea ¿tiin¡ificå au fost prezentate 40 de lucråri, din care 3 de interes general ¿i 37 de prezentåri orale. Dintre acestea, 16 lucråri au fost înscrise în competi¡ia pentru premii. În ultima zi a evenimentului, pentru a încununa eforturile depuse de cei mai inspira¡i autori, ANM a acordat participan¡ilor premii pe baza unor criterii de evaluare bine stabilite, precum originalitatea ¿i contribu¡ia la dezvoltarea domeniului.

Andrei OSTROVEANU

Naturevo> câ[tig\torii campaniei de fidelizare Naturevo a anun¡at câ¿tigåtorii celei mai recente campanii de fidelizare, Fermierii Câ¿tigå cu Naturevo. Desfå¿uratå între 15 februarie ¿i 31 octombrie, campania a adunat un numår impresionant de 1.098 de înscrieri, dintre care 894 au fost considerate eligibile. Din 894, 23 de noroco¿i vor fi recompensa¡i cu premii atractive, cum ar fi o excursie în valoare de 5.000 euro, o sta¡ie meteo cu senzori de ultimå genera¡ie, o pre¡ioaså ma¿inå de tratat semin¡e, ceasuri marca Garmin, televizoare smart ¿i alte premii. Printre premiile de top s-au numårat ¿i Profitul Agricol 44/2023

monede din aur ¿i exclusivistul sistem audio Harman Kardon. “Dorim så transmitem sincere felicitåri tuturor câ¿tigåtorilor ¿i så le mul¡umim fermierilor care s-au alåturat campaniei noastre de fidelizare ¿i au ales produsele de calitate din portofoliul Naturevo. Aceastå reu¿itå nu ar fi fost posibilå fårå încrederea partenerilor în produsele pe care noi le comercializåm”, a subliniat Mihaela Radu, director de marketing Naturevo.

Comunicat

Rezultate financiare dezamågitoare pentru Tyson Foods Ac¡iunile producåtorului american de carne Tyson Foods s-au depreciat cu 3,6% pe bursa din New York dupå ce compania nu a reu¿it så atingå ¡inta de vânzåri propuså în al patrulea trimestru fiscal al anului. Tyson spune cå rezultatele slabe au fost provocate de scåderea numårului de vite sacrificate în SUA, dar ¿i de competi¡ia foar te puternicå pe pia¡a cårnii de porc ¿i de pui. Compania a luat deja måsuri de reducere a costurilor prin închiderea unor fabrici de procesare a cårnii de pui, iar în luna august a anun¡at cå este dispuså så vândå filiala din China. Virusul limbii albastre a fost descoperit în Anglia O vacå din provincia Kent din Anglia a fost sacrificatå dupå ce testele au confirmat infec¡ia cu virusul “limbii albastre”, un patogen rar care nu a mai fost detectat în Marea Britanie de 16 ani. Virusul este råspândit de o specie de mu¿te de dimensiuni mici ¿i este foarte periculos pentru cå poate infecta mai multe specii de animale, printre care oi sau capre. De¿i boala nu este de regulå fatalå pentru animale, iar virusul nu se poate transmite la oameni, el provoacå frecvent avorturi spontane animalelor gestante. O brânzå produså din gre¿ealå câ¿tigå un mare premiu culinar Un sortiment de brânzå care a fost produs ini¡ial din gre¿ealå a câ¿tigat marele premiu al competi¡iei Taste of the West din Marea Britanie. Ferma Sharpham Dairy comercializa deja douå sortimente foarte populare de brânzå din lapte de vacå ¿i lapte de caprå atunci când anul trecut a amestecat din gre¿ealå cele douå tipuri de lapte. Brânza produså din amestec s-a dovedit a fi una excep¡ionalå, iar sortimentul a fost ulterior lansat pe pia¡å sub brandul Rushmore ¿i a participat la mai multe concursuri interna¡ionale. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 17 noiembrie, a fost de 237 dolari/tonå (1.114 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Grâu România FOB Constan¡a 212 euro/t (- 3) 1.060 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023. SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în-

Principalele destina¡ii: Filipine 123.400 tone, Mexic 55.600 tone, Coreea de Sud 55.600 tone, Algeria 22.200 tone ¿i Brazilia 16.500 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 244 dolari/tonå (1.147 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 219 euro/tonå (1.095 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 244 euro/tonå (1.220 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 13 noiembrie.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2023, a fost de 202 dolari/t (949 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 219 euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 246 246 241 242 244 Ian 24 241 242 238 238 240 Feb 24 242 242 242 242 244

Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 235 235 234 234 230 Ian 24 239 239 238 238 233 Feb 24 241 241 241 240 235

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 212 euro/tonå (1.060 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 190 euro/t (+ 2) 950 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 210 dolari/tonå (987 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 182 187 188 185 186 Ian 24 188 194 194 192 194 Feb 24 192 197 198 196 198 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian 24

$/t

13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 208 214 213 215 217 210 216 214 215 217

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 199 euro/tonå (995 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 201 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

(1.095 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2023 este de 212 euro/t (1.060 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 211 212 210 205 203 Ian 24 220 221 219 216 213 Feb 24 225 226 225 221 219

de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

€ - 5 lei $ - 4,7 lei

euro/tonå (1.005 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 17 noiembrie, a fost de 194 euro/tonå (970 lei). A înregistrat o scådere de 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Rouen 226 227 225 221 219 Dunquerque 226 227 225 221 219 Pallice 225 226 224 221 219 Creil FOB 223 225 223 220 218 Moselle FOB 226 227 225 222 219 Rouen FOB 246 248 249 246 244

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 200 euro/tonå (1.000 lei). A scåzut 1 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 217 dolari/tonå (1.020 lei). A crescut cu 9 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Bordeaux 195 197 197 196 194 Pallice 197 199 197 196 194 Rhin FOB 201 203 203 202 200 Bordeaux FOB 199 202 202 201 199 Pontivy 202 204 204 203 201

Profitul Agricol 44/2023

S\pt\mâna 13 - 17 noiembrie

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 525 dolari/tonå (2.467 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China 1.221.700 tone, Olanda 123.500 tone, Bangladesh 122.500 tone, Mexic 109.100 tone ¿i Vietnam 79.900 tone. Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 489 502 502 508 499 Ian 24 495 507 510 514 505 Feb 24 499 512 515 518 509

Orz FOB Constan¡a 172 euro/t (- 1) 860 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 196 euro/tonå (980 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la

Rapi¡å

PREºURI

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 432 euro/tonå (2.160 lei). A avut o cre¿tere de 8 13 - 17.11.2023

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 1.128 1.136 1.163 1.169 1.138 Ian 24 1.114 1.117 1.145 1.155 1.121 Feb 24 1.114 1.117 1.145 1.155 1.121

euro/t

13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Rouen 202 203 201 197 196 Dunquerque 202 203 201 197 196 Pontivy 208 207 205 201 200 Orz bere: Creil** 220 224 222 218 217 Moselle** 192 194 192 188 187

187 euro/tonå (935 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în decembrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 245 dolari/tonå (1.151 lei). A crescut cu 21 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 432 euro/tonå (2.160 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 495 517 522 517 514 Dec 519 531 535 526 528 Ian 24 523 538 537 527 529 Ian 24 479 500 502 498 495

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

Floarea-soarelui Pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 415 euro/t (2.075 lei). Nu a avut nici o schimbare fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la înCota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Dieppe 415 415 415 415 415 Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Nov

$/t

13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 910 910 910 910 910

tot cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

chiderea licita¡iilor, pe 17 noiembrie 2023, a fost de 910 euro/tonå (4.550 lei). A înregistrat o scådere de 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ucraina, FOB - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este 347 euro/t (1.735 lei). A avut o scådere de 56 euro/tonå. DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2023, este 405 euro/t (2.025 lei). A crescut cu 25 euro/tonå.

Sorg

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 432 euro/tonå (2.160 lei). A crescut

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 524 524 524 524 524 Ian 24 530 530 530 530 530 Feb 24 536 536 536 536 536

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 Rouen 424 437 440 436 432 Dunquerque 424 437 440 436 432 Moselle 424 437 440 436 432

Dec Ian 24

13.11 14.11 15.11 16.11 17.11 282 282 282 282 282 282 282 282 282 282

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 282 dolari/tonå (1.325 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 44/2023

-8

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Grâu

237 dolari/t

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 514 dolari/tonå (2.416 lei). A înregistrat o cre¿tere de 9 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 17 noiembrie 2023, a fost de 528 dolari/tonå (2.482 lei). A crescut cu 39 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

210 dolari/t

525 dolari/t

+ 10

282 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

Cre[te u[or produc]ia de oleaginoase Produc]ia de oleaginoase. Total> 661 milioane tone

Prognoza mondialå a produc¡iei de semin¡e oleaginoase, conform datelor publicate de raportul lunar al USDA, este revizuitå în cre¿tere cu 2 milioane tone fa¡å de estimarea din raportul trecut, la 661 milioane tone.

tone), Paraguay (6 milioane tone), Argentina (5,8 milioane tone). La importatori avem China, cu 105 milioane tone, UE, cu 20 mil. tone, Me-

Uleiuri ¿i ¿roturi Sunt estimåri crescute pentru rapi¡a (+0,5 mil. tone) ¿i soia (+0,2 mil. tone) din Rusia, soia (+0,4 mil. tone) ¿i floarea-soarelui (+0,5 mil. tone) din Ucraina, dar ¿i pentru produc¡ia de soia (+0,7 mil. tone) din SUA. Comer¡ul mondial de semin¡e oleaginoase se men¡ine la 193,5 milioane tone, cu vânzåri mai mari de rapi¡å în Rusia ¿i Ucraina, dar ¿i o cerere tot mai mare de soia destinatå procesårii din partea Chinei. Marii exportatori de oleaginoase råmân Brazilia, cu 98 milioane tone, SUA, cu 49 milioane tone, Canada (12 milioane tone), Ucraina (7 milioane 16

Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va cre¿te la 223 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå:  ulei de palmier (79,5 mil. tone);  soia (62 mil. tone);  rapi¡å (33 mil. tone);  floarea-soarelui (22 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone);  arahide (6,3 mil. tone);  semin¡e de bumbac (5 mil. tone);  ulei de måsline (3,7 mil. tone). Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), UE (25 mil. tone), In-

xic (8 mil. tone) ¿i Japonia (7 mil. tone). Stocurile mondiale de semin¡e oleaginoase au scåzut cu 0,5 milioane tone, la 132 milioane tone. donezia (25 mil. tone), India (25 mil. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (10,6 mil. tone). Produc¡ia mondialå de ¿roturi va fi de 370 milioane tone, mai mare cu 14 milioane tone fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå:  soia (259 mil. tone);  rapi¡å (47,5 mil. tone);  floarea-soarelui (23,4 mil. tone);  semin¡e de bumbac (15 mil. tone);  nuci de palmier (10,6 mil. tone);  arahide (7,8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (105 mil. tone), UE (50 mil. tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone). Profitul Agricol 44/2023

Pre]uri [i pie]e

Mai mult\ floarea-soarelui Principalii produc\tori. Total> 57 milioane tone

La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2023/24 este prognozatå de Departamentul Agriculturii din SUA la 57 milioane tone, în cre¿tere cu aproximativ 5 milioane tone fa¡å de anul trecut. Marii producåtori sunt: Rusia (17,5 milioane tone); Ucraina (14,5 milioane tone); UE (9 milioane tone); Argentina (5 milioane tone); China (2,2 milioane tone); Turcia (1,5 milioane tone). Consumul mondial este prognozat în cre¿tere cu aproape 1 milion de tone fa¡å de anul trecut ¿i va ajunge la 57 milioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (17 milioane tone), Ucraina (14,2 milioane tone), UE (10,6 milioane tone), Argentina (4,4 milioane tone). La importatori avem Turcia, cu 0,9 milioane, ¿i UE, cu 0,5 milioane tone. Stocurile mondiale vor scådea la 18

4,1 milioane tone, fa¡å de 4 milioane tone în 2022/23.

milioane tone). La importatori avem UE (2,3 milioane tone) ¿i Turcia (1,2 mil. tone).

Ulei de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, mai mare cu 2,4 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (7 milioane tone); Ucraina (6 milioane tone); UE (4 milioane tone); Argentina (1,7 milioane tone); Turcia (1 milion de tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 23,4 milioane tone, în cre¿tere cu 0,4 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6,7 milioane tone); Ucraina (6 milioane tone); UE (5 milioane tone); Argentina (1,7 milioane tone); Turcia (1,2 milioane tone).

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 1 mil. de tone mai mare în acest an, la 20,4 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (5,4 milioane tone); Rusia (2,5 milioane tone); Ucraina (1,4 milioane tone). Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,6 milioane tone), Rusia (4,3 milioane tone), Aregntina (1 mil. de tone), Turcia (1 mil. de tone) ¿i UE (0,8

Consumul mondial de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozat la 23 milioane de tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone); Rusia (4 mil. tone); Turcia (2 mil. tone); Ucraina (1,5 mil. tone). Stocurile finale vor cre¿te la 1,6 milioane tone. Profitul Agricol 44/2023

Pre]uri [i pie]e

85 milioane tone de rapi]\ Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2023/24, este reduså cu aproape 3 milioane tone ¿i va ajunge la 85,5 milioane tone.

Marii producåtori de rapi¡å sunt:  UE (20 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone);  Canada (17,8 milioane tone, mai pu¡in cu aproape 1 milion de tone);  China (15,4 milioane tone);  India (11,7 milioane tone). Principalii consumatori:  UE (25,2 milioane tone);  China (19,3 milioane tone);  India (11,5 milioane tone);  Canada (10,7 milioane tone);  Japonia ( 2 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,5 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 milioane tone), China (3,4 milioane tone), Japonia (2 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de 6,5 milioane tone, mai mici cu 1,3 milioane tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2023/24 este evaluatå la

47,5 milioane tone, mai mare cu 0,3 mil. tone fa¡å de 2022/23. Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt:  UE (14 milioane tone);  China (11 milioane tone);  India (6 milioane tone);  Canada (6 milioane tone);  Japonia (1,2 milioane tone). Cei mai mari consumatori sunt: UE (14 milioane tone), China (13 milioane tone), India (5 milioane tone), Japonia (1,2 milioane tone). Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 1,7 milioane tone, mai mari cu 0,4 milioane tone decât anul trecut. Produc¡ia mondialå de ulei de rapi¡å este prognozatå la 33 milioane tone. Cei mai mari producåtori sunt:  UE ( 10 milioane tone);  China (7,3 milioane tone);  India (4 milioane tone);  Canada (4 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (10 milioane tone), China (8,6 milioane tone), India (4 milioane tone) ¿i Canada (1 milion de tone). Stocurile de ulei de rapi¡å vor fi de aproximativ 3,5 milioane tone.

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2023/2024 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.799 milioane tone, cu 49 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2022/23. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.499 milioane tone, cu 52 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de orez va fi 518 milioane de tone, în cre¿tere cu 4,4 mil. de tone fa¡å de 2022/23. Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 4,8 milioane tone mai mult ca în 2022/23. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 142 milioane tone, mai micå cu 9 milioane tone fa¡å de cea din 2022/23. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 661 milioane tone, cu 30 milioane mai mult fa¡å de 2022/23. Produc¡ia de soia va ajunge la 400 milioane tone, cu 28 milioane mai mare decât în 2022/23. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 85,5 milioane tone, cu 3 milioane tone mai micå fa¡å de 2022/23. Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 5 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50 milioane tone, egalå cu cea din 2022/23. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 113,5 milioane tone, în scådere cu 2,5 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 9 noiembrie 2023.

Profitul Agricol 44/2023

CULTURI

VEGETALE “Ipocrizia Europei”, relevat\ la conferin]a AIPROM Conferin¡a “Semin¡e pentru viitor: Sustenabilitate ¿i eficien¡å în cultura porumbului”, organizatå miercuri, 15 noiembrie, de Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor (AIPROM), a reunit profesioni¿ti din domeniul protec¡iei plantelor, reprezentan¡i ai mediului academic, exper¡i în afaceri europene, fermieri, reprezentan¡ii autoritå¡ilor ¿i ai asocia¡iilor de fermieri.

ermierii europeni se confruntå cu provocarea fundamentalå de a produce mai mult, folosind mai pu¡ine resurse, spune Boualem Saidi, pre¿edintele în exerci¡iu al AIPROM. Totu¿i, Saidi, liderul Diviziei Bayer Crop Science , a vorbit despre viitor cu optimism. “Suntem deci¿i så ne conformåm regulilor, dar vom continua så afirmåm, råspicat, cå nu existå o solu¡ie universalå, pentru toate statele europene, când se discutå despre reducerea consumului de pesticide. Trebuie luat în considerare specificul fiecårei ¡åri. Sunt state membre cu un consum chiar de peste 10 ori mai mare de pesticide (peste 10 kg/hectar). Pe de altå parte, trebuie så fim aten¡i când interzicem un produs ce solu¡ii le mai råmân la îndemânå fermierilor”. 20

Pre¿edintele Bayer a oferit o privire de ansamblu asupra situa¡iei culturii de porumb în România. Astfel, suprafa¡a cultivatå cu porumb în România a scåzut de la 3,335 milioane de ha în 1992 la 2,431 milioane ha în 2022, conform datelor INS. Iar conform datelor companiilor (Corteva ¿i Bayer), în 2023 suprafa¡a a scåzut cu 17%, la 2,017 milioane ha. Previziunile cele mai optimiste pentru anul acesta sunt de stagnare. Pe de altå parte, randamentele medii au variat foarte mult, în 2018 consemnându-se o produc¡ie record de 7,65 t/ha, în schimb în 2022 produc¡ia medie a fost de nici jumåtate, adicå 3,31 t/ha. Intensitatea erbicidårilor în cultura de porumb a scåzut cu 10% în intervalul 2014-2022, iar volumul de produse de protec¡ie a plantelor s-a redus cu 27% în deceniul precedent (2011-2020), în parte datoritå reducerii suprafe¡elor cultivate, în parte folosirii de produse tot mai concentrate. Saidi previzioneazå cå, în ciuda vicisitudinilor, cultura porumbului va råmâne foarte importantå în România. De partea sa, Vasile Iosif, director FMC ¿i vicepre¿edinte AIPROM, a avut un discurs sumbru, criticând deschis ceea ce a numit “ipocrizia Europei”. “Un fermier din Turcia poate folosi 900 substan¡e active sintetice, un fermier român doar 198. Media europeanå este 298. Så ne imaginåm cå mâine se

scot medicamentele sintetice. Câ¡i dintre noi am mai supravie¡ui cu ceaiuri ¿i acupuncturå? La declan¿area råzboiului din Ucraina, Polonia ¿i Ungaria au cerut derogåri la importuri de produse alimentare care depå¿eau limitele maxime de pesticide ¿i le-au ob¡inut. În aceste condi¡ii, poate fermierul european så-¿i continue activitatea? Sau punem lacåtul ¿i importåm mâncare din afara UE? Suntem foarte ipocri¡i când vorbim de limite maxime admise pentru pesticide ¿i permitem importul de tomate din Turcia. Ni se spune så folosim produse biologice, dar acestea sunt în pia¡å din 1970, iar eficien¡a lor nu se comparå cu a produselor de sintezå”. La rândul såu, Jean Ionescu, director Corteva ¿i vicepre¿edinte AIPROM, a dat un verdict pesimist: “Nu se va putea reduce consumul de ppp fårå avansul biotehnologiei, care så permitå crearea de plante mai rezistente la boli, dåunåtori, mai tolerante la factori abiotici. Dar Europa va deschide ochii cåtre biotehnologie abia atunci când costul alimentelor ne va arde la buzunare”. Înså scumpirea alimentelor are deja efect. Doru Frân¡escu, expert în afaceri europene, anticipeazå, cu date concrete, cå viitorul Parlament European va fi unul în care dreapta conservatoare va fi ceva mai bine reprezentatå.

Robert VERESS Profitul Agricol 44/2023

CULTURI VEGETALE

Fabrica de humus de la Buz\u Fabrica BioHumusSol din Buzåu a gåzduit generos o reuniune a fermierilor pe 11 octombrie. I-am întâlnit acolo pe Liviu Bålånici, Gheorghe Ni¡u, Alexandru Baciu, Vasile Lungu, Dumitru Grigorean, Costel ºåran, Ilie Ursu, Emil Dumitru, Radu Antohe, Teodor Ichim ¿i mul¡i al¡ii. Cu totul, aproape 50 de fermieri. folosesc excesiv îngrå¿åminte chimice nu în¡eleg un lucru: în sol e via¡å, la fel ca ¿i în atmosferå. Dacå noi chimizåm abrica este înconjuratå de trei excesiv solul, mor toate bacteriile din lacuri ¿i flori. Acolo a fost o sol. ªi atunci, cum putem noi så mai mare balastierå care a extras avem productivitate când solul devine mul¡i ani prundi¿ din albia veche a râu- doar un substrat? lui Buzåu. Mircea Voinea a amenajat inSolurile din ¡årile occidentale sunt teligent aceastå groapå de 9 hectare. deja compromise. De aceea, UE ne im“Am început acest proiect acum 20 pune ¿i nouå så reducem cantitå¡ile de de ani. Vorbeam de hranå sånåtoaså ¿i îngrå¿åminte pe hectar. Fermierii au exagriculturå bio ¿i nu må în¡elegea nimeni. agerat când au dat 300-500 - o tonå de Eu am lucrat anterior în Elve¡ia ¿i de- îngrå¿åminte pe hectar ¿i acum påmânacolo «am furat» ideea. M-am încåpå- tul lor nu mai produce dacå nu e ajutat. ¡ânat ¿i am fåcut prima fermå de râme. De aceea, se insistå pentru trecerea la La originea afacerii, ele sunt de vinå: agricultura prietenoaså cu mediul. De Ro¿u de California, Eisenia Foetida, douå aceea, se cere reducerea îngrå¿åminspecii foarte productive, care dau un hu- telor chimice cu 50%. mus deosebit. Ale noastre nu sunt bune. Albina face cel mai valoros îndulcitor Râmele realizeazå cel mai fertil sol. ¿i polenizeazå florile. Ea este princiÎn condi¡ii naturale, un strat de sol de un palul indicator al aerului curat. Râma centimetru se poate ob¡ine în 300 de face cel mai valoros fertilizant. Ea este ani. Cu ajutorul râmelor, facem acela¿i indicatorul principal al vie¡ii din sol. Hulucru foarte repede. Agricultorii care musul este colostrul pentru lumea vege-

Mircea Voinea

talå. O plantå fårå humus nu poate tråi, la fel ca un nou nåscut care nu beneficiazå de primul lapte al mamei. De aceea, le sugeråm fermierilor cå agricutura se face altfel aståzi”. “Produsele noastre au devenit o alternativå la îngrå¿åmintele chimice chiar ¿i atunci când pre¡urile nu erau a¿a de mari ca acum. BioHumus ajutå la descompunerea resturilor vegetale de pe teren de 600 de ori mai repede decât în condi¡ii naturale. Noi reu¿im så men¡inem pre¡urile inputurilor ecologice mult mai jos, decât pre¡urile substan¡elor chimice. Avem 9 produse în portofoliu, inclusiv insecticide, fungicide, biostimulatori (ecobiohumus). Ne men¡inem pe pia¡å de 18 ani ¿i mul¡i fermieri ne cunosc. Am båtut palma cu 3 mari distribuitori: colaborez cu Rod Bun de 13 ani, cu AgriVet ¿i cu Agrii. S-au convins cå produsele noastre se cer. Eu sunt singurul patron care produce ceva ¿i merge în fa¡a fermierului ca så pledez pentru rezultatul muncii mele”, se mândre¿te Mircea Voinea. Fermentul cu turnesol al acelei seri a fost jurnalistul poet Tudor Gheorghe Calotescu. El a realizat dialoguri antrenante cu majoritatea fermierilor la fiecare maså, un format nou pentru un eveniment agricol. ªi a curs Feteasca Neagrå din Cramele Hermeziu...

Viorel PATRICHI 22

Profitul Agricol 44/2023

CULTURI VEGETALE

1.000 de ha de grâu întoarse din cauza secetei La Emiliana West Rom (12.000 ha) din Timi¿, grâul a fost afectat de secetå, de aceea a trebuit så fie întoarse peste 1.000 de hectare. Problema mare a fost cå lipsa precipita¡iilor a provocat apari¡ia ¿oarecilor, de aceea speciali¿tii de la Biroul Fitosanitar Timi¿ au transmis o avertizare pentru prevenirea ¿i combaterea ¿oarecilor-de-câmp (Microtus arvalis). Inginerul Drago¿ Bålan, din cadrul Emiliana, a spus cå au fost foarte mul¡i ¿oareci, fiindcå nu a plouat, iar apa nu a intrat în galerii pentru a-i îneca. “Cred cå a fost una sau douå genera¡ii în plus de rozåtoare. Dacå a¡i fi ie¿it pe drumul dintre Timi¿oara ¿i Arad, a¡i fi våzut cum circulau ¿oarecii pe câmp. Ploile din ultimele zile au redus atacurile rozåtoarelor”. Speciali¿tii de la Biroul Fitosanitar recomandå produsul Arvalin în lupta cu ¿oarecii, ceea ce salveazå foarte mult culturile în perioada de secetå. În aceastå toamnå, la Emiliana West Rom au fost însåmân¡ate suprafe¡e mari de rapi¡å ¿i grâu, dar speciali¿tii fermei vor trage concluziile exacte despre ceea ce au ¿i ceea ce a fost un e¿ec numai la ie¿irea din iarnå. De aceea numårul exact al hectarelor va fi stabilit, în func¡ie de rezultate, dupå luna februarie 2024. “Atunci vom ¿ti care vor fi suprafe¡ele råmase ¿i ne vom orienta cåtre culturile de primåvarå”, a spus Bålan. Pe solele unde plantele nu au evoluat cum trebuie vor fi semånate porumb, floarea-soarelui ori soia. Atunci, vor fi reînsåmân¡ate solele unde culturile nu au råsårit sau nu au evoluat cum trebuie. De aceea, acum plantele sunt monitorizate ¿i numai în martie se va ¿ti exact câte suprafe¡e vor råmâne cu grâu ¿i câte vor fi întoarse ¿i Profitul Agricol 44/2023

reînsåmân¡ate cu culturile de primåvarå. Sebastiano Stoppa, directorul administrativ, a aten¡ionat cå problema cea mai mare o reprezintå pre¡ul scåzut la grâu, care este sub un leu.

Emiliana a însåmân¡at 1.500 de hectare de rapi¡å, iar cultura evolueazå foarte bine în luna noiembrie. În concep¡ia speciali¿tilor de la Emiliana West Rom Timi¿, anul agricol 2023 - 2024 se anun¡å mult mai dificil decât cel care a trecut, din cauza conjuncturii economico-sociale în care ne aflåm ¿i din cauza faptului cå pia¡a cerealelor nu func¡ioneazå cum trebuie, iar pre¡ul nu este satisfåcåtor. Mai mult, schimbårile meteo devin tot mai bru¿te ¿i mai violente de la o zi la alta. Seceta reprezintå una dintre cele mai mari amenin¡åri. Sebastiano Stoppa atrage aten¡ia cå Politica Agricolå Comunå impune reguli care sunt greu de implementat. Exemple cele mai elecvente sunt GAEC

7 ¿i GAEC 8. Stoppa sperå så fie amânate, fiindcå GAEC8 chiar nu se poate aplica în fermele bio, iar Emiliana are aproximativ 3.400 hectare de produc¡ie biologicå, inclusiv culturi de pomi fructiferi. Din fericire, seceta nu a avut efecte deosebite asupra culturilor la Emiliana, fiindcå de mai mul¡i ani au reu¿it construirea unui sistem de iriga¡ii, care cuprinde 6.000 de ha, jumåtate din suprafa¡a exploatatå, de 12.000 de ha. An de an, se încearcå så se prindå cam toate tipurile de culturi cu acest sistem de iriga¡ii. “Scopul este så nu avem o culturå calamitatå 100%. Practicåm rota¡ia culturilor pe suprafe¡ele unde existå sistemul de iriga¡ii pentru ca så beneficieze cât mai multe sole de apa salvatoare pe timp de secetå, în perioada verii”, a concluzionat ing. Bålan.

Gheorghe MIRON

CULTURI VEGETALE

2 milioane de hectare Lansarea pentru a avut loc Compania Agreena a anun¡at atingerea a douå milioane de hectare ¿i 17 ¡åri europene înscrise în platforma sa de sechestrare a carbonului.

ompania a lansat AgreenaCarbon pentru a-i sus¡ine financiar pe fermierii ce fac tranzi¡ia cåtre agricultura regenerativå, oferindu-le acestora posibilitatea de a juca un rol activ în a lua måsuri în ceea ce prive¿te criza climaticå, prin eliminarea carbonului din atmosferå ¿i stocarea lui în sol. Dimensiunea celor 2 milioane de hectare de teren agricol ce a fåcut tranzi¡ia cåtre agricultura regenerativå, prin contribu¡ia companiei Agreena, este echivalentå suprafe¡ei Sloveniei sau a 2,8 milioane de terenuri de fotbal din Europa. Peste 1.000 de fermieri sunt înscri¿i acum în platforma AgreenaCarbon, aråtând poten¡ialul tehnologiei în a sus¡ine o schimbare radicalå în practicile agronomice ¿i eforturile fermierilor în lupta împotriva schimbårilor climatice. “Sechestrarea carbonului din agriculturå este una dintre solu¡iile prioritare în amplificarea ac¡iunilor împotriva schimbårilor climatice conform IPCC, dar poate implica ¿i costuri foarte mari de suportat ini¡ial de cåtre fermieri. Agreena utilizeazå ¿tiin¡å ¿i tehnologie de vârf pentru a converti demersurile agricole benefice pentru mediu ¿i climå în credite de calitate înaltå pentru eliminarea carbonului, aducând fermierilor un venit adi¡ional consistent”, a declarat Mihaela Vasile, reprezentantul Agreena în România. 24

Impactul escaladabil al companiei este sus¡inut de capacitatea sa de a inova din punct de vedere tehnologic. În 2022, Agreena a achizi¡ionat tehnologie MRV de ultimå genera¡ie în måsurarea, raportarea ¿i verificarea practicilor agronomice, folosind teledetec¡ia ¿i inteligen¡a artificialå pentru a-¿i îmbunåtå¡i capabilitå¡ile ¿i mai mult. Îmbinând prelevarea probelor de sol ¿i datele exacte reale din teren cu învå¡area automatå avansatå ¿i tehnici de vizionare computerizatå, compania î¿i construie¿te la nivel macro propria inteligen¡å legatå de carbon. Pentru a garanta integritatea, verificarea datelor ¿i inspec¡iile terenurilor sunt conduse de un Corp de Validare ¿i Verificare independent înainte de a se emite creditele spre vânzare în pia¡a voluntarå de carbon. Aceastå ter¡å parte atestå cå reducerea emisiilor de carbon ¿i eliminarea acestora chiar au avut loc, confirmând calitatea creditelor de carbon ¿i a rolului acestora ca solu¡ie viabilå în cålåtoria cåtre net zero.

A.I.R., abia dezvåluitå de Syngenta, este cea mai nouå geneticå de floarea-soarelui, cu toleran¡å atât la erbicidele cu imazamox (tehnologiile Clearfield ¿i Clearfield Plus), cât ¿i la cele pe bazå de tribenuron-metil (Express ¿i Fluence). Astfel, fermierii beneficiazå de flexibilitate în alegerea erbicidului, aplicându-l pe acela care le va controla cel mai eficient buruienile ce amenin¡å starea culturii.

legerea României, ca loca¡ie de lansare globalå a unei tehnologii menite så sublinieze pozi¡ia Syngenta ca lider mondial în inova¡ie pentru aceastå culturå, este datå de faptul cå ¡ara noastrå este în fruntea

Agreena l Agreena înregistreazå 2 milioane de hectare de teren agricol european înscrise în platforma inovatoare pentru agricultura carbonului o suprafa¡å similarå cu dimensiunea Sloveniei l Peste 1.000 de fermieri din 17 ¡åri fac parte acum din AgreenaCarbon - trecând de la agricultura conven¡ionalå la cea regenerativå l Capacitatea Agreena de a amplifica eliminarea carbonului a fost completatå de tehnologie de top în teledetec¡ie dublatå de machine learning Profitul Agricol 44/2023

CULTURI VEGETALE

mondial\ a tehnologiei la Bucure[ti clasamentului european la produc¡ia de floarea-soarelui ¿i este în topul global, atât din punct de vedere al suprafe¡elor lucrate, cât ¿i al randamentelor medii multianuale, conform datelor FAO. Organizatorii, adicå echipa Syngenta România, au stârnit rumoare admirativå în salå cu mascota tehnologiei A.I.R.: conceput pentru a sublinia avansul tehnologic, un robot uria¿, botezat Titan, a fost co-moderator al evenimentului, alåturi de Cåtålin Striblea. Fermierii au fost chiar invita¡i så interac¡ioneze cu Titan, så dialogheze ¿i så se fotografieze cu acesta. În paralel, un alt robot, de fapt un bra¡ robotic manevrat de un software conceput de românul Gabriel ªtefan, executa portrete caricaturale ale doritorilor care se puteau dezlipi de lângå bucatele delicioase servite dupå încheierea prezentårilor. Apropo, prezentårile au fost de înaltå ¡inutå, un alt semn cå Syngenta a pregåtit îndelung ¿i minu¡ios aceastå lansare. Revenind la tehnologia A.I.R., trebuie precizat cå aceasta combinå partea de

geneticå a semin¡elor cu protec¡ia culturilor, asigurând mai multe avantaje ca orice alt sistem de culturå a florii-soarelui. Punctul de plecare, de acum un deceniu ¿i jumåtate, a fost un caracter prezent nativ într-o popula¡ie de floarea-soarelui sålbaticå. Aceastå tråsåturå a fost amelioratå în linii de elitå de o echipå de amelioratori Syngenta, pentru a ob¡ine hibrizi comerciali performan¡i. Tehnologia A.I.R. asigurå o toleran¡å robustå la erbicidele calificate A.I.R. atât pe bazå de imazamox, cât ¿i tribenuronmetil, cum ar fi Listego Pro ¿i Fluence. Hibrizii semitimpurii SY Futura AR ¿i SY Corsica AR sunt primii lansa¡i în România în linia A.I.R.. Sunt testa¡i cu succes în ferme din România, omologa¡i ¿i vor fi comercializa¡i chiar pentru sezonul de primåvarå 2024. Pe lângå libertatea oferitå de toleran¡a la erbicid, hibrizii A.I.R. oferå poten¡ial ridicat de produc¡ie ¿i toleran¡e la boli, în special la toate rasele de manå cunoscute în România, dar ¿i la Sclerotinia, Macrophomina, Phomopsis, toleran-

¡å la parazitul Orobanche cumana rasa F. Sunt hibrizi de talie medie, au vigoare timpurie ¿i cre¿tere rapidå, råspund foarte bine la condi¡iile de culturå intensive. Sunt semåna¡i pentru o densitate recomandatå de 55.000 60.000 plante recoltabile/ha. În cazul SY Futura AR, Syngenta recomandå pentru rezultate maxime, la cultivarea în zonele cu infestare puternicå cu lupoaie, aplicarea erbicidului Listego Pro în dozå de 1 l/ha, în etapa de 6-8 frunze a culturii de floarea-soarelui, înainte de ata¿area lupoaiei. În cazul SY Corsica AR, Syngenta precizeazå cå tolereazå aplicarea în postemergen¡å a erbicidelor: Listego Pro sau Fluence de la Syngenta sau Express de la FMC. Nu se recomandå amestecul tratamentului erbicid postemergent cu alte produse fitosanitare. Dincolo de lumina reflectoarelor, fermieri care au testat cei doi hibrizi A.I.R. au låudat noua tehnologie, despre care bånuiesc cå este “viitorul”. Înså, fiind încå în faza incipientå, dupå un singur an de testare, ¿i acela secetos, nu se pot pronun¡a cu privire la toate beneficiile anun¡ate de producåtor. Cert e cå produc¡iile ob¡inute cu cei doi hibrizi A.I.R.™ au fost peste cele medii din ferme. Iulian Ciobanu, director general Syngenta România ¿i Republica Moldova, a conchis: “Tehnologia A.I.R. reprezintå un pas major în viitorul ¿i strategia Syngenta. Aceasta reprezintå un reper în ¿tiin¡å ¿i evolu¡ie în agriculturå pentru cultura de floarea-soarelui ¿i sunt mândru cå Syngenta dezvoltå constant solu¡ii în beneficiul fermierilor din România”.

Robert VERESS Profitul Agricol 44/2023

CULTURI VEGETALE

Nota de plat\ pentru îngr\[\mintele “verzi”> 84 de miliarde de euro P Un raport despre situa¡ia actualå a produc¡iei europene de îngrå¿åminte, precum ¿i o foaie de parcurs spre atingerea neutralitå¡ii climatice în 2050, întocmit de compania olandezå de consultan¡å Guidehouse, la comanda Fertilizers Europe, conchide cå ambi¡ia de atingere a emisiilor zero de gaze de serå poate fi îndeplinitå cu o investi¡ie totalå de 84 de miliarde de euro.

Antoine Hoxha, director general Fertilizers Europe

entru ob¡inerea de îngrå¿åminte “verzi” este necesar ca hidrogenul folosit la producerea amoniacului så nu mai provinå din gaz metan, ci så fie extras din apå, prin electrolizå. Fiindcå electroliza este un proces intens consumator de energie, iar energia folositå pentru extrac¡ia hidrogenului trebuie så fie verde, solu¡ia tehnicå preferabilå este a parcurilor eoliene marine (offshore) combinate cu electrolizoare. Dacå tot hidrogenul utilizat în produc¡ia de amoniac ar fi produs cu electrolizoare alimentate cu energie pro-

duså de turbine eoliene offshore, aceasta ar presupune o investi¡ie de 64 de miliarde de euro în parcuri eoliene, 17 miliarde de euro pentru electrolizoare ¿i 3 miliarde de euro pentru o re¡ea de conducte de hidrogen. Fertilizers Europe, asocia¡ia producåtorilor europeni de îngrå¿åminte, aratå limpede cå aceastå notå de platå trebuie asumatå de to¡i europenii, neputând fi suportatå exclusiv de industrie. “Decarbonizarea produc¡iei interne este de o importan¡å strategicå pentru Europa pentru a-¿i asigura securitatea alimentarå ¿i autonomia pe termen lung. A¿teptåm cu neråbdare så colaboråm cu Comisia Europeanå, Parlamentul European, guvernele statelor membre ¿i pår¡ile interesate mai largi pentru a ne asigura cå to¡i contribuim în timp util la promovarea acestei schimbåri”, spune Antoine Hoxha, director general Fertilizers Europe. În prezent, sursa principalå a emisiilor de gaze de serå în combinatele de îngrå¿åminte este amoniacul. Prin modernizåri ¿i noi tehnologii, producåtorii europeni de îngrå¿åminte au reu¿it performan¡a ca, între 2005 ¿i 2020, så reducå cu 94% emisiile de oxizi de azot în procesul de produc¡ie a acidului azotic. În total, în perioada respectivå, emisiile de gaze de serå directe s-au redus cu 49%. “Industria europeanå a îngrå¿åmintelor sprijinå Pactul Verde al UE ¿i se angajeazå så î¿i joace rolul în obiectivele climatice ale Europei. Pânå în 2050, cel târziu, fiecare kilogram de îngrå¿åmânt produs în Europa ar putea fi neutru din punct de vedere climatic. Adevårata provocare este cum så facem tranzi¡ia cu succes la produc¡ia cu emisii scåzute de carbon, råmânând în acela¿i timp competitivi la nivel global”, puncteazå Hoxha.

Robert VERESS Profitul Agricol 44/2023

CULTURI VEGETALE

La Agroind Cauaceu, porumbul a dep\[it 10 tone/ha Recoltatul porumbului s-a finalizat în Bihor, iar produc¡ia de peste 8.000 de kg la ha nu prea este mul¡umitoare. Totu¿i, fermierii care au aplicat tehnologii la nivel înalt au ob¡inut chiar ¿i peste 10.000 de kg pe ha. A¿a cum a fost la Agroind Cauaceu din Diosig, condus de Dan Corbu¡.

În luna noiembrie, marea problemå pentru producåtorii din Bihor o reprezintå, evident, pre¡urile mari la inputuri, care depå¿esc 7.000 de lei pe ha. Producåtorii agricoli din Bihor au dificultå¡i mari în ceea ce prive¿te valorificarea produc¡iei ¿i plåtirea inputurilor. “Så spunem cå merge pia¡a, dar pre¡urile sunt mici. Asta e marea nemul¡umire”, a aten¡ionat Corbu¡. “Noi am cumpårat inputurile anul trecut în toamnå, foarte scumpe. Tona de uree a fost 1.000 euro, iar asta ne impacteazå în mod negativ activitatea în desfå¿urarea campaniei în aceastå toamnå”, a adåugat fermierul. Cheltuielile s-au ridicat la 7.000 de lei pe ha ¿i acum încaseazå 6.0006.500 de lei.

Profitul Agricol 44/2023

“Asta-i problema. Anul acesta agricultorii merg pe minus, ¿i din sud, ¿i din nord, dar ¿i din vest. Drama este în sud cå ei au avut ¿i seceta cruntå”, a explicat Corbu¡. La Cauaceu, produc¡ia la porumb a depå¿it 10.000 de kg, dar totul e la limitå. Totu¿i, se fac eforturi ca så se încheie activitå¡ile pe un profit necesar, de¿i e mic. “Nu vrem så dåm ocazia så se aprindå becurile la bånci. Vrem så se vadå cå avem un rezultat pozitiv, dar nu suntem mul¡umi¡i. Nimeni nu e mul¡umit”. La Agroind Cauaceu, se lucreazå an de an 3.200 de ha. În aceastå toamnå, au fost semånate 500 de ha de rapi¡å ¿i 800 de grâu, iar în primåvarå vor fi însåmân¡ate celelalte suprafe¡e cu porumb ¿i cu soia. Grâul se vinde cu 75 de bani, iar porumbul cu 70 de bani. “La costurile pe care le-am avut în acest an, un kilogram de grâu trebuia så fie un leu pentru acoperirea cheltuielilor ¿i ob¡inerea unui profit firesc pentru a putea ca fermierul så î¿i poatå continuå activitatea în agriculturå”, crede Corbu¡. Costul cu îngrå¿åmintele a scåzut pu¡in, dar nu e de ajuns. Cu pre¡ul actual al cerealelor, nu va fi bine nici la anul.

Daniel Corbu], director Agroind Cauaceu Bihor

Pe de altå parte, au fost probleme ¿i din cauza secetei care a favorizat apari¡ia rozåtoarelor, în zona de vest, iar autoritå¡ile chiar au transmis alerte în jude¡ele Timi¿ ¿i Arad. Totu¿i, în Bihor a plouat o cantitate de apå de peste 100 de litri pe metru påtrat, în ultimele trei såptåmâni. Grâul este råsårit ¿i evolueazå bine, iar rapi¡a este foarte frumoaså. “Este bine acum”, a concluzionat Daniel Corbu¡.

Gheorghe MIRON

CULTURI VEGETALE

Importan]a [i patologia manei florii-soarelui ing. Valentin MANDACHE Departament cercetare [i dezvoltare floarea-soarelui Saaten-Union România

Cultura de floarea-soarelui reprezintå o surså importantå de venit pentru fermierii mari din România, dar ¿i o culturå nelipsitå din cadrul asolamentelor. În ultimii ani, mana florii-soarelui, o boalå fungicå distructivå, s-a dezvoltat enorm în cadrul acestei culturi ¿i a provocat pierderi economice importante în multe ferme din România. Mana florii-soarelui este cauzatå de agentul patogen Plasmopara halstedii Novot., care face parte din clasa oomycete. Este una din cele mai råspândite boli ale florii-soarelui, fiind întâlnitå pe 5 continente. Pânå acum, la nivel global au fost identificate 42 de rase de manå, dar se observå o cre¿tere a propor¡iei raselor foarte virulente. Existå douå tipuri de infec¡ie cu acest patogen: - infec¡ia sistemicå, când infec¡ia tinerelor plante survine din zoosporii laten¡i care sunt prezen¡i în sol sau pe semin¡e, aceasta se mai nume¿te infec¡ie primarå. Zoosporii pot supravie¡ui în sol 8-10 ani, responsabile pentru aceasta fiind resturile vegetale. Plantele infectate manifestå clorozå pronun¡atå, restrânså în zonele care mårginesc nervurile principale, plantulele råmân pitice, pozi¡ia capitului este într-un unghi de 90 de grade fa¡å de tulpinå, iar pe partea inferioarå a frunzelor apare un puf de culoare alb. De obicei nu mai formeazå achene, pierderile de recoltå pot fi de pânå la 100%, dacå infec¡iile sunt severe sau foarte localizate. - al doilea tip este infec¡ia secun28

Hibrid sensibil

darå, care poate apårea pe parcursul perioadei de vegeta¡ie, ca urmare a råspândirii prin vânt a fructifica¡iilor ciupercii. Acest tip de infec¡ie reduce capacitatea de produc¡ie, dar este mai pu¡in distructivå decât infec¡ia primarå. Råspândirea patogenului este influen¡atå de condi¡iile de mediu, umiditatea ridicatå ¿i temperaturile scåzute, care oferå un mediu propice dezvoltårii. Plantele posedå mai multe sisteme de apårare împotriva agen¡ilor patogeni, toleran¡å, pseudo-rezisten¡å, re-

zisten¡å specificå ¿i rezisten¡a nespecificå. Cea mai importantå pentru floareasoarelui este rezisten¡a specificå, care se mai nume¿te ¿i rezisten¡a verticalå. Rezisten¡a specificå este controlatå de obicei de gene majore, specializate, cum este în cazul rezisten¡ei la manå (Plasmopara halstedii Novot.) sau la ruginå (Puccinia helianthi Schw.). Acest tip de rezisten¡å oferå un mecanism de apårare împotriva raselor specifice ale agentului patogen, fiind reglatå prin rela¡ia genå pentru genå. În anul 1966, la ICCPT Fundulea, a fost ob¡inutå linia consangvinizatå AD66, care a manifestat o rezisten¡å absolutå la manå, în condi¡ii de infec¡ie artificialå. Rezisten¡a liniei era condi¡ionatå de o singurå genå dominantå, care a fost notatå, de cåtre Vrânceanu, cu simbolul Pl1. Toate genele de rezisten¡å care au fost identificate pânå în prezent sunt gene simple, dominante, rasele de manå fiind numerotate cu cifre de la 1 la 9. Gulya ¿i colab. (1996) au propus o nouå nomenclaturå pentru desemnarea tipurilor de virulen¡å, diferitå de cea secven¡ialå a raselor, denumitå notare codificatå în tripletå. Sistemul F folose¿te trei seturi de Profitul Agricol 44/2023

CULTURI VEGETALE diferen¡iatori, fiecare fiind compus din trei diferen¡iatori. Fiecare din cele trei cifre ale tripletei reprezintå suma reac¡iilor de sensibilitate ale fiecårui set de diferen¡iatori. Exemple de rase: rasa 100 (1), 300 (2), 330(9), 332, 700 (3), 701, 710 (8), 730 (4), 770 (5) etc. În ameliorare, pentru îmbunåtå¡irea liniilor ¿i hibrizilor de floarea-soarelui în privin¡a rezisten¡ei la manå s-a lucrat foarte mult cu speciile sålbatice din genul Heliantus. Pentru a transfera gene de rezisten¡å de la speciile sålbatice, s-au fåcut încruci¿åri între Helianthus argophyllus ¿i Helianthus annuus, dar ¿i între Helianthus tuberosus ¿i Helianthus annuus, uneori lucrårile fiind îngreunate de gradul redus de fertilitate al dubli sau trilineali, acumularea genelor de rezisten¡å într-o singurå linie sau culdescenden¡ilor ob¡inu¡i. Genele de rezisten¡å la manå pot fi tivar cunoscutå ca “piramidizare” a u¿or transferate în genotipurile sensi- genelor. Rezisten¡a geneticå este cea mai bile, pentru crearea de materiale geneimportantå måsurå de control pentru tice noi. Metoda de transferare se nume¿te back-cross, în care se lucreazå acest patogen. Chiar ¿i a¿a utilizarea cu 2 linii consangvinizate, una sensibilå hibrizilor rezisten¡i de floarea-soarelui ¿i cealaltå folositå ca surså de rezis- este amenin¡atå de apari¡ia continuå de ten¡å. Dupå fiecare genera¡ie de back- popula¡ii noi de Plasmopara halstedii cu cross, se fac teståri artificiale pentru a virulen¡å ridicatå care pot så depåse determina reac¡ia materialelor ob¡i- ¿eascå genele de rezisten¡å ale plannute ¿i pentru a facilita selec¡ia. Genele telor. Astfel, informa¡iile despre disPl pot fi transferate în linia maternå, tribu¡ia rasialå a acestui agent patogen care este androsterilå, realizându-se sunt de o importan¡å crucialå pentru astfel hibrizi rezisten¡i la atacul ciu- gestionarea sa prin intermediul rezispercii Plasmopara halstedii. În literatura ten¡ei genetice. Sursele de rezisten¡å - folosite în de specialitate sunt descrise diferite procesul de ameliorare le constituie strategii de sporire a durabilitå¡ii rezissålbatice de floarea-soarelui formele ten¡ei monogenice, precum crearea de cultivare multilineale, inclusiv hibrizi cum sunt Helianthus annuus, HelianRezultate privind testarea varietå¡ilor de floarea-soarelui prin inoculare artificialå

Hibrid

Rezisten¡a Raså_1 (%)

Rezisten¡a Raså _2 (%)

Rezisten¡a Raså _3 (%)

Stelaris CLP

100

Martor_1

100

Valparaiso CLP

100

Martor_2

Doloris SU

100

82.6

VictoryCL

100

thus argophylus sau Helianthus praecox. Compania Saaten-Union, prin programul propriu de ameliorare al floriisoarelui, se concentreazå pe dezvoltarea de hibrizi de floarea-soarelui rezisten¡i la acest patogen. Folosirea markerilor moleculari este practicå folositå pentru a îmbunåtå¡i procesul de selec¡ie al varietå¡ilor de florii-soarelui care manifestå rezisten¡å împotriva patogenului Plasmopara halstedii. Aceste inova¡ii vin în ajutorul fermierilor ca måsuri durabile ¿i eficiente de a controla aceastå boalå. În portofoliul Saaten-Union, fermierii din România pot alege dintre hibrizii rezisten¡i la acest patogen: tehnologia Clearfield plus hibrizii Valparaiso CLP ¿i Stelaris CLP, ambii rezisten¡i la toate rasele de Plasmopara haslstedii cunoscute în România; Victory CL - hibrid din tehnologia clearfield, un hibrid pretabil în toate zonele de culturå a florii-soarelui, de asemenea posedå o toleran¡å foarte bunå împotriva putregaiului alb, Sclerotinia sclerotiorum. Hibrizii Marquesa CL ¿i Subella CL completeazå segmentul Clearfield alåturi de noutå¡ile acestui sezon, hibrizii Toreador CL ¿i Integral CL. În segmentul tehnologiei cu tribenuron metil, rezultate bune s-au ob¡inut în cazul urmåtorilor hibrizi: Doloris SU, Nestor SU ¿i Netå SU.

Concluzie Plasmopara halstedii reprezintå o amenin¡are persistentå asupra floriisoarelui cultivate în România, cu un impact important asupra economiei agricole a ¡årii. În orice caz, prin combinarea cercetårii, tehnologiilor inovatoare, eforturilor comune, existå speran¡å pentru dezvoltarea unor strategii efective ¿i durabile pentru a atenua impactul distructiv al acestui patogen. Lupta împotriva patogenului Plasmopara halstedii continuå, rezilien¡a ¿i adaptarea fermierilor români, sus¡inu¡i de progresul ¿tiin¡ific, vor juca un rol crucial în securizarea viitorului produc¡iei floriisoarelui din România. Profitul Agricol 44/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Dumitru Grigorean

Dumitru Grigorean>

Cum aducem vaca înapoi? Acolo de unde vaca pleacå, råmâne ¡ara såracå. Nu e vorbå în vânt. Conducåtorii, indiferent de partid, trebuie så aibå o singurå obsesie în legåturå cu satul: ce facem cu cei aproximativ un milion de bårba¡i între 20 ¿i 50 de ani care nu au carte de muncå nicåieri, nu figureazå nici ca ¿omeri nicåieri ¿i care nu pot så ob¡inå un salariu minim pe economie, chiar dacå ar avea 30 de hectare ¿i 10 vaci? Le dåm ajutoare sociale? Sau îi determinåm så råmânå culegåtori prin ¡årile occidentale? Aceastå problemå na¡ionalå gravå nu se poate rezolva fårå o interven¡ie eficientå, nu cu pomeni electorale. Profitul Agricol 44/2023

discutat despre greutå¡ile economico-sociale din satul actual cu inginerul zootehnist Dumitru Grigorean, fermier, pre¿edinte al Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), el însu¿i descendentul unei familii care cre¿te vaci de 300 de ani. Dinastie cu documente. Acolo, în Pojorâta, Suceava, unde are Grigorean ferma, nu se poate fårå vite. “Eu m-am nåscut ¿i am crescut printre vaci ¿i ¿tiu bine ce spun. Primele documente au apårut în Pojorâta pe la 1670. Era primul recensåmânt în care apare numele Chiri¡å Grigorean. Familia mea cre¿te animale de 300 de ani în Pojorâta. Nu veniserå austriecii încå”, poveste¿te cu mândrie. “Am pornit de la 10 vaci de carne ¿i am ajuns la 100. Am transformat fânea¡a în på¿une ¿i nu mai fac fân. Mai bine cumpår absolut tot. Au fost ani buni,

când fânul era ieftin. Pu¡ini folosesc porumb de siloz în furajarea vacilor de carne. Un an bun vine o datå la 5 ani. În ultimele douå luni, am cumpårat fân de 60.000 de lei ca så le pot scoate din iarnå. La pre¡ mai mult decât dublu. Eu sunt dependent de secetå ¿i de pia¡å, de lucråtori pe care nu-i mai gåsesc. Nu mai gåse¿ti nici cu 200 de lei pe zi vara la fân, nu gåse¿ti måcar o femeie la adunat fân. La cosit nu vine nici cu 300 de lei pe zi pentru cå acei oameni nu mai existå. Cu 10 ani în urmå, fåceai o clacå de 15 oameni ¿i terminai fânul într-o zi. Acei oameni nu mai existå. De aceea, orice ar face statul, nu se reconstruie¿te zootehnia pocnind din degete ca så aducem vaca înapoi. Dacå iese ultima vacå din grajd, e greu så vinå alta înapoi. Nu se mai poate, n-are cine... Cei care F

Viorel PATRICHI 31

CRE{TEREA ANIMALELOR vând lapte în fiecare zi, care au ¿i teren, iau ¿i subven¡ia pe påmânt, care pot lucra ei în¿i¿i, se mai descurcå. Majoritatea au peste 60 de ani. Sigur, mai avem ¿i excep¡ii. Tata cosea la 88 de ani.” Grigorean a încheiat contracte pe zece ani pentru på¿une, la pre¡uri foarte mari: 1.500 de lei hectarul. Cumpårå fân ¿i lucernå din Bistri¡a ¿i Mure¿, de¿i transportul pe curbele de la Mestecåni¿ e foarte scump. Pe când avea vaci de lapte, cumpåra fân din Boto¿ani. Are 300 de hectare de på¿une, din care doar 20 proprietate personalå. Cre¿te 130 de vaci. A påstrat vi¡elele în fiecare an. Vinde în primåvarå 22 de tauri. “Pre¡ul este 16,50 lei kilogramul în viu. E acela¿i pre¡ ca acum 5-6 ani. Scåzuse la 15 lei pe timpul pandemiei. Am avut trei ani la rând numai pierderi. Fermierii må sunå toatå ziua så må întrebe dacå promisiunile ministrului Barbu ar fi adevårate: 460 de euro pe hectarul de porumb siloz, 1.800 de euro pe juninca påstratå, 100 de euro pe hectarul de på¿une... Dacå pânå acum vindeai vi¡ica cu 1.000 de euro, acum po¡i s-o dai cu 1.200. Un fermier cu 1.000 de vaci ¿tie cå scoate bani în doi-trei ani. Invers, dacå ¿tii cå nu prime¿ti banii, vinzi vi¡elele ¿i nu mai ¡ii la pre¡. Så-i promi¡i bani acum ¿i în martie så-i spui cå nu-i mai dai e grav.” Fermieri mari au anun¡at cå renun¡å la vaci, chiar dacå vaca de carne a fost sectorul cu cea mai mare cre¿tere. A fost chiar singurul sector care a avut cre¿tere în România. Unii au avut vaci de lapte ¿i au renun¡at pentru cå au considerat cå e mai u¿or så creascå vaci de carne. “În primul an, subven¡ia a fost foarte mare, dar acum niciun fermier nu poate så spunå cå este pe plus cu vaca de carne. Rezistå doar cei care au altå surså de venit, care mai sperå cå se îndreaptå lucrurile. ACBCR a crescut cu 800 de capete, fa¡å de 2022. Este o cre¿tere sub 10%. Fermierii vând vi¡ele ¿i dau la export, inclusiv în Turcia. Noi ne bucuråm cå au început så cumpere turcii vi¡ele cu certificat

Dumitru Grigorean [i Mihai Cani[ag

de origine pentru cå a fost un pre¡ mai bun decât se oferå în ¡arå, dar, pe de altå parte, pleacå animalele, pleacå tineretul, råmân mun¡ii pustii ¿i, pe ansamblu, pierdem to¡i. În perioada 2015-2023, la vaca de carne a fost cre¿tere de 8,5 ori, peste 90% raså purå”, spune fermierul. Porumbul de siloz a fost ieftin la vânzarea din câmp. În primul rând, în august-septembrie, fermierii nu prea au bani så cumpere. Transportul, depozitarea, tasarea, etan¿eizarea silozului sunt cheltuieli care se adaugå la pre¡. De aceea, dupå recoltare, pre¡ul cre¿te. Ministrul a mai fåcut o promisiune tare: 460 de euro pe hectarul de porumb pentru siloz. Propunerea e bunå. S-a notificat la Comisia Europeanå ¿i s-a primit aprobarea. Adicå nu faci tu ce vrei cu porumbul tåu de siloz... Noi, ca reprezentan¡i ai fermierilor, trebuie så ne plângem chiar ¿i atunci când ne este bine. Darmite când e råu? Nu este un nårav urât. Trebuie så cerem mereu ceva, nu neapårat bani. Nu mergem toatå ziua la cer¿it. Cel mai vechi pre¿edinte de asocia¡ie din ¡arå e Toader Nea¡å-Împåratu, iar dupå el, urmez eu... În 13 ani de când s-a înfiin¡at ACBCR, la ultimele întâlniri, am avut ca partener de dialog al optulea ministru. Este îngrijoråtor.” Existå ¿i riscul ca tot mai mul¡i fermieri så declare cå au fåcut porumb de siloz pentru a lua o subven¡ie dublå. “Subven¡ionarea suplimentarå a porumbului de siloz este o måsurå bunå. E deja aprobatå de Bruxelles. Va trebui så fim foarte aten¡i în februarie 2024 când începe noua campanie pentru depu-

neri. E necesar un control adecvat pentru ca porumbul de boabe så nu fie raportat la siloz. O propunere foarte bunå este ¿i subven¡ionarea på¿unilor, nu doar pentru cå am propus-o noi. Este un ban în plus pentru cei care mai populeazå regiunile montane. Tot au fost discu¡ii de ce nu se då sprijin pe litrul de lapte. Politica Agricolå Comunå, de la înfiin¡area Uniunii Europene, are ca principiu fundamental decuplarea de produc¡ie. Existå doar câteva sectoare pentru care Parlamentul a considerat cå se poate acorda sprijin cuplat, iar acele sectoare trebuie så fie deficitare. Noi nu putem spune cå porumbul de boabe este o culturå deficitarå.” Dumitru Grigorean a cumpårat pentru ACBCR un teren ¿i a construit un sediu cochet, cu toate utilitå¡ile necesare. Diminea¡a la 4, pre¿edintele vine ¿i då drumul centralei pe lemne pentru ca angaja¡ii så înceapå lucrul în cåldurå. ACBCR se ocupå de registrele genealogice pentru rasele Charolais ¿i Limousine. “La început, a crescut intens efectivul de Charolais, dar acum s-au cam echilibrat lucrurile: 10.548 Charolais cu tot cu tineret ¿i 11.469 Limousine, adicå 23.000 în total”, spune Costel ºåran, director executiv la ACBCR. Dacå regulamentul european are ¿i prevederi depå¿ite, care afecteazå zootehnia, documentul trebuie revizuit fiindcå nu e Biblia, a¿a cum sus¡in cei care merg prea des pe la Bruxelles. Profitul Agricol 44/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ion povestea unui brand Mo[ în ascensiune În toate târgurile mari de zootehnie ¿i pentru industria cårnii, compania lui Ion Mo¿ este nelipsitå. Are totdeauna cel mai somptuos stand printre firmele române¿ti ¿i mereu vezi parteneri de afaceri la negocieri. La 77 de ani, Ion Mo¿ vine cu standuri ample, cu noutå¡i în domeniu. “Este o perioadå mai grea pentru mine. Dupå o interven¡ie chirugicalå grea pe inimå, am învå¡at din nou så merg ¿i abia acum ies în lume dupå doi ani”, spune Ion Mo¿ (Cårågui). Ion Mo[ (C\r\gui)

on Cårågui, supranumit Mo¿, este inginer metalurg de profesie, iar so¡ia lui e inginer constructor. El s-a nåscut în Ro¿ia-Jiu, la Rogojelu, Rovinari, jude¡ul Gorj. Era inginer la Fabrica de Cabluri din Bucure¿ti. Dupå 1990, a încercat “så iaså pu¡in mai la suprafa¡å”. Era profesor la un liceu ¿i la o ¿coalå generalå. A locuit pe strada Pitar Mo¿ din Bucure¿ti, apoi pe Strada Ion Mo¿ ¿i to¡i prietenii îi spuneau Mo¿u. “Când m-am hotårât så fac firma, eram deja Mo¿. A murit ¿i mama atunci ¿i am ¡inut doliu un an. Aveam barbå mare, grizonatå ¿i to¡i îmi ziceau «Mo¿u». To¡i î¿i fåceau firme. Bå, dar eu îs mai prost decât å¿tia? Ståteam råu cu banii, aveam doi copii, i-am dat så înve¡e matematicå ¿i Profitul Agricol 44/2023

una-douå limbi stråine ca så fac oameni din ei... Drago¿, cel mare, a fåcut ASE, Finan¡e-Bånci, iar acum e specialist în degustare pentru toate produsele noastre. Eugen, cel mic, a terminat calculatoare, era îndrågostit de IBM. Dacå nu erau ei, eu nu puteam continua.” A început ca intermediar. Lua un produs de la o firmå ¿i îl ducea la alta. Cea mai veche îndeletnicire din istoria comer¡ului. Strategia de afaceri s-a complicat tot mai mult. “Ca intermediar, må solicitau tot mai frecvent companii din afarå ¿i am devenit reprezentantul lor pe România pentru industria alimentarå. Am început cu produse separate, mai ales condimente. Am lucrat cu italienii foarte pu¡in, cu grecii deloc pentru cå sunt cei mai neserio¿i. Cu nem¡ii a fost altceva. Am discutat ¿i am båtut palma cu ei ¿i nu mai trebuia contract.

Apoi am construit un mic atelier de fåcut condimente, apoi am fåcut o fabricå de condimente la Dragomire¿ti, lângå Bucure¿ti. Afacerea are sediul în Chiajna. Cumpårasem o fabricå la Însurå¡ei, unde fusese un abator pentru sacrificarea mieilor pentru arabi. Am construit acolo douå fabrici de utilaje pentru industria alimentarå. Noi suntem primii producåtori de utilaje pentru industria alimentarå. Nu mai existå al¡ii. Le vindem în toatå lumea: în Canada, America...” Colaboreazå cu toate firmele mari ¿i mici din România. “Nu-i neglijåm niciodatå pe cei mici fiindcå pot så devinå foarte mari. Noi am extins afacerea în toatå lumea. Lucråm pânå ¿i cu Siria, în mijlocul vâlvåtåii de-acolo, cu turcii, cu ru¿ii, de¿i e foarte greu de intrat la ei. În Rusia este cea mai mare debandadå fiscalå din lume ¿i ne-am oprit. Noi lucråm cu o firmå din Rusia, dar trimitem marfa la Dortmund. Germania î¿i permite så încalce embargoul. Lucråm intens cu chinezii, dar nu po¡i avea încredere în ei. Au cumpårat o celulå de la noi ¿i neam pomenit cå le-au multiplicat la Frankfurt. Copiazå tot. Când s-au dus oamenii mei la montat celula, erau trei chinezi: doi ståteau pe scaun ¿i unul fotografia pânå ¿i ¿uruburile. Am reu¿it så intråm pe pia¡a americanå. Fiul mai mic a finalizat recent un depozit la Chitila pentru condimente, unde pune cu trei robo¡i pe rafturi cinci containere unul peste altul. Nu intrå picior de om acolo. Atmosfera e sterilizatå. Nu existå particule stråine acolo. Robotul aduce marfa pânå la ie¿ire în spatele ma¿inii.”

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Pastoralismul trebuie sus]inut România se numårå printre cele 10 ¡åri care au depus dosarul multina¡ional “Transhuman¡a, stråmutarea sezonierå a turmelor” la UNESCO, în martie 2020, iar evaluarea dosarului va avea loc în luna octombrie a acestui an, urmând ca rezultatele så fie anun¡ate în cadrul reuniunii Comitetului UNESCO din Botswana, în decembrie 2023, informeazå Ministerul Mediului, Apelor ¿i Pådurilor.

Mircea Fechet, ministrul Mediului, sus¡ine includerea transhuman¡ei în lista reprezentativå a UNESCO, având în vedere unicitatea ¿i importan¡a culturalå ¿i de mediu a acestei tradi¡ii. “Consideråm cå sus¡inerea pastoralismului este încå posibilå în mun¡ii no¿tri

Mircea Fechet, ministrul Mediului

dacå påstråm aceste zone fårå poluare, cu ape curate ¿i påduri lipsite de materiale plastice, de¿euri sau al¡i poluan¡i. Ac¡iunile noastre trebuie coordonate pentru a aborda eficient provocårile transfrontaliere, inclusiv cele care decurg din schimbårile climatice, poluarea cu plastic ¿i speciile invazive. Dar, desigur, aceste ac¡iuni trebuie så fie înso¡ite de o educa¡ie sporitå, con¿tientizare ¿i implicare responsabilå la toate nivelurile. Totodatå, este imperativ så colaboråm pentru a aborda provocårile transfrontaliere, pe care le prezintå problemele de mediu. Pentru cå, a¿a cum spunem cu to¡ii, natura nu cunoa¿te grani¡e, iar provocårile noastre de mediu pot fi gestionate eficient doar prin cooperarea regionalå ¿i interna¡ionalå”, a precizat Mircea Fechet. ¥n 2020, România a preluat pre¿edin¡ia Grupului de lucru pentru agriculturå durabilå ¿i dezvoltare ruralå în cadrul Conven¡iei Carpatice.

Totodatå, a fost creat un grup de observatori care så sprijine activitå¡ile Ministerului Mediului, Apelor ¿i Pådurilor, în special în ceea ce prive¿te pådurile. Pentru celelalte domenii reglementate de conven¡ie, implementarea la nivel na¡ional este supravegheatå de ministerele relevante, sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor ¿i Pådurilor. În ceea ce prive¿te implementarea cadrului global privind biodiversitatea, demnitarul român a precizat cå, pentru România, aceasta are o relevan¡å deosebitå, deoarece aproximativ 23% din suprafa¡a ¡årii este ocupatå de arii naturale protejate, care fac parte din re¡eaua Natura 2000. Ministrul Mediului considerå cå aten¡ia trebuie îndreptatå cåtre îmbunåtå¡irea practicilor de economie circularå, abordarea lan¡ului apå-ecosisteme-alimente-energie pe fondul schimbårilor climatice ¿i combaterea defri¿årilor. Aceastå “Înaltå Ambi¡ie” råmâne vorbå goalå dacå Ministerul Mediului nu-¿i armonizeazå ac¡iunile cu Ministerul Agriculturii. Este inadmisibil så dåm milioane de euro pentru “amenajåri pastorale” ¿i så vedem cå extrem de rar se face câte ceva în acest sens. Foarte frecvent, lipsesc sursele de apå pentru animale, iar aceste lucråri chiar nu necesitå investi¡ii mari. Multe på¿uni din ¡ara noastrå nu dau randament, deci trebuie supraînsåmân¡ate cu specii perene. Altele sunt pârjolite de secetå încå din luna iunie, deci trebuie irigate pentru ca primåriile så mai poatå pretinde taxe de på¿unat de la fermieri. Înainte de 1990, på¿unile montane erau fertilizate cu avioanele petru a da randament, dar ¿i aceastå practicå a fost abandonatå. În schimb, pretindem bani pentru... pastoralism.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 44/2023

BANI. AFACERI, CREDITE

Asiguratori americani tatoneaz\ pia]a româneasc\ În România, doar 2,3 milioane de hectare sunt asigurate. Liderul de pia¡å este Agra Asiguråri, cu circa 1,45 milioane ha. Alte 600.000 ha sunt asigurate de Groupama, iar restul de 300.000 ha sunt în conturile altor asiguratori. Cu doar un sfert din suprafa¡a agricolå asiguratå, România este o pia¡å tentantå pentru marii jucåtori. Este motivul pentru care ¿i americanii de la AON se declarå interesa¡i ¿i tatoneazå terenul. Principalele riscuri climatice care afecteazå activitatea sunt împår¡ite în riscuri tradi¡ionale ¿i punctuale, respectiv cele care se petrec pe areale mici sau medii, pot fi de o intensitate variatå ¿i pot afecta produc¡ia pânå la 100%, ¿i în riscuri climatice sistemice, care se petrec pe areale medii ¿i mari, pot avea duratå medie sau mare ¿i pot afecta produc¡ia pânå la calamitate. Dan Tiberiu Stan, fermier din Ia¿i ¿i vicepre¿edinte al Asocia¡iei Grânarii, lucreazå 1.600 ha. Este un sceptic al asigurårilor, dar nu recomandå nimånui så îi urmeze strategia. “Seceta este un risc extraordinar, dar nici nu trebuie exagerat: eu, fårå asiguråri, am fost profitabil pânå acum, înså nu este cea mai bunå variantå så lucråm fårå asiguråri”. ¥n schimb, Petricå Andrei, 1.000 ha

Eugen Anicescu, director general la AON România

la Mavrodin, Teleorman, spune cå se asigurå în fiecare an. “Seceta ne afecteazå mereu. Cei de la Agra Asiguråri au cele mai bune oferte la nivel de ¡arå. Noi mergem acum cu Allianz ¿i încercåm så schimbåm asiguratorul. Am avut calamitate totalå numai în 2002. Dacå nu aveam asigurare, nu ¿tiu ce fåceam atunci. A fost greu så nu recoltezi nimic. De patru ani, eu nu mai semån porumb. Nu mai pun floareasoarelui de doi ani ¿i am mers numai pe culturi de toamnå: orz, grâu, rapi¡å, mazåre de primåvarå, semånatå la sfâr¿itul lui ianuarie.” O observa¡ie, to¡i asiguratorii se reped la fermierii care au culturå mare, dar nu am våzut pe nimeni så abordeze

Asiguråri interna¡ionale pentru cerealele ucrainene Compania de asiguråri Marsh colaboreazå cu Agen¡ia de Credit pentru Export a Ucrainei ¿i mai multe bånci de la Kiev pentru a oferi un pachet de asiguråri destinat exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagrå. Botezat Unity, pachetul Marsh oferå pânå la 50 de milioane de dolari 36

pentru nave ¿i transportatori, cu scopul de a ¡ine deschiså Marea Neagrå în zona de coastå ucraineanå. Anali¿tii apreciazå cå acest pachet va accelera reluarea exporturilor de cereale ¿i alte produse alimentare prin porturile ucrainene, fårå teamå de pierderi, ceea ce ar reduce presiunea pe Portul Constan¡a.

¿i asigurårile în zootehnie. De¿i, la nivel mondial, european, sunt produse de asigurare ¿i pentru zootehnie. “MADR trebuie så aibå în vedere toate riscurile pentru fermå, inclusiv cele din zootehnie”, spune Nina Gheorghi¡å, fermier din Bråila ¿i vicepre¿edinta LAPAR. “Procesul asigurårii este foarte complex ¿i fermierul trebuie så-l în¡eleagå bine. Noi avem ferma asiguratå. De exemplu, dacå nu ai fåcut nimic din cauza secetei, te despågube¿te pentru daunå totalå, dar la nivelul cheltuielilor. Nu la venit. În 2020, pe noi ne-a ajutat asigurarea enorm. Noi am ob¡inut doar 25% din cifra de afaceri, dar nu era recoltå, era asigurarea plus subven¡ia consideratå venit pentru cå se impoziteazå ¿i douå tone de porumb la hectar. Atât am fåcut.” La nivel mondial, AON este prezentå în 120 de state, are 50.000 de angaja¡i ¿i ocupå locul al doilea în lume ca anvergurå. Anual, compania plåte¿te 75 de miliarde de dolari în despågubiri, cårora, în limbaj corporatist, li se spune prime.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 44/2023

MA{INI & UTILAJE

Lumea utilajelor de mâine La ora când acest articol iese de sub tipar se vor fi stins deja ecourile Agritechnica 2023, cea mai mare expozi¡ie din lume în domeniul ma¿inilor ¿i utilajelor agricole. S-a ¡inut dupå o pauzå de 4 ani, generatå de pandemie. Organizatorii au anun¡at peste 400.000 de vizitatori plåtitori de bilet în primele zile ale expozi¡iei, care s-a desfå¿urat în perioada 12-18 noiembrie. Vorbim mai apoi de 2.811 de expozan¡i, din care 980 din Germania, iar restul de 1.831, din ¡åri precum Italia (351), China (182), Turcia (159), ºårile de Jos (141), Fran¡a (106). România a participat la AgritechProfitul Agricol 44/2023

nica cu 10 producåtori care au expus într-un pavilion comun. Dacå nu a¡i mai fost la expozi¡ia din Germania, imagina¡i-vå 27 de hale imense, care acoperå în jur de 38 de hectare, pline cu mii ¿i mii de tractoare, combine, utilaje de prelucrare a solului, semånåtori, utilaje de transport, încårcåtoare cu bra¡ telescopic, robo¡i ¿i alte echipamente automatizate. Ne a¿teptam la o avalan¿å de noutå¡i, dar nu atât de mare cum a fost în fapt. Pe lângå utilajele deja cunoscute, am avut ocazia så descopår un numår mare de prototipuri, de echipamente aflate încå în stadiul de concept, toate devoalate pentru prima oarå acolo, la Hanovra, în Germania. Poate multe nici nu vor ajunge så vadå linia de produc¡ie, vor råmâne în stadiul de

studiu, dar toate sunt semnul cå industria de ma¿ini agricole este ¿i vie, ¿i foarte curioaså. Pentru cå la Agritechnica expun constructorii, nu dealerii na¡ionali, s-a încetå¡enit obiceiul ca dealerii så trimitå special oameni în standurile constructorilor din portofoliu ca så poatå vorbi cu fermierii vizitatori în limba românå. Anul acesta tema centralå a fost “Productivitate verde”, cu trimitere cåtre utilaje mai pu¡in poluante ¿i mai protective cu solul ¿i mediul. Agritechnica a fost ¿i locul excelen¡ei în materie de ma¿ini agricole. Un juriu profesionist a analizat cele mai importante noutå¡i ¿i le-a ordonat într-un clasament cu medalii de aur ¿i argint. Lam anun¡at acum câteva såptåmâni, când medaliile au fost fåcute publice. 37

MA{INI & UTILAJE Agritechnica a fost ¿i locul în care o serie de producåtori au fost premia¡i de cåtre jurii formate din jurnali¿ti agro din întreaga Europå. Deloc surprinzåtor, printre laurea¡i s-au aflat din nou companii precum Claas, care a ob¡inut premiul "Tractorul Anului" pentru Xerion 12.650, cåruia noi i-am zis "uria¿ul blând", sau New Holand, care a primit douå premii "Ma¿ina agricolå a anului", pentru combina CR11, respectiv pentru tractorul T7.270 Methane Power. ªi vå putem spune cå producåtorii au fost deosebit de încânta¡i de aceste premii, semn cå presa agricolå chiar are un cuvânt de spus. Am remarcat, de asemenea, stråduin¡a fiecårui producåtor de a expune în stand noutå¡i absolute. La Deutz-Fahr, de exemplu, am våzut noua serie de tractoare DeutzFahr 6160.4 TTV - 6180 TTV. Au fost introduse 5 modele noi de tractoare Deutz-Fahr cu transmisii TTV ¿i motoare puternice cu 4 ¿i 6 cilindri între 161 CP ¿i 192 CP putere maximå, completând seria 6 TTV de tractoare DeutzFahr. Robo¡ii au fost ¿i ei bine reprezenta¡i. Pe de altå parte, noua platformå Claas connect lansatå la Agritechnica va conecta toate utilajele Claas ¿i de la al¡i producåtori existente

Claas a prezentat un prototip de tractor autonom, sistem montat pe un model Xerion 12.590, producåtorul precizând cå vor fi necesari ani de teståri pânå la lansarea în fabrica¡ie. în ferme. Este bazatå pe cloud ¿i oferå acces la diferite func¡ii, de la gestionarea utilajelor pânå la agricultura de precizie. Electrificarea utilajelor agricole se înscrie tot în tema principalå a anului 2023, "Productivitatea verde", iar la acest capitol o serie de producåtori au venit la târg cu încårcåtoare cu bra¡ telescopic electrice.

Iar Kubota, cunoscutå pentru inova¡iile sale, a prezentat un tractor electric de 25 CP, care se încarcå într-o orå ¿i jumåtate ¿i oferå o autonomie de lucru de pânå la 4 ore. Evident, toate aceste utilaje sunt de puteri mai mici, semn cå motorul diesel încå mai are viitor.

Arpad DOBRE

România a fost prezentå cu pavilion na¡ional, unde au expus 10 producåtori autohtoni: Agent Trade Bucure¿ti (motocultoare, generatoare de electricitate), Endress Group Boc¿a (generatoare electrice), IRUM Reghin (tractoare), Iuriaghi Bråila (echipamente tratare semin¡e, selectoare), Mefin Sinaia (subansamble, sisteme injec¡ie tractoare), Mecanica Ceahlåu (semånåtori, pluguri, scarificatoare, prelucrarea solului), Pop Industry Slatina (remorci, containere, corturi), Polteks Filipe¿tii de Pådure (acoperiri cu cauciuc ¿i poliuretan), Tehnofavorit Cluj (utilaje agricole ¿i forestiere), Wiki Wiki Management Mure¿ (drone). 38

Profitul Agricol 44/2023

MA{INI & UTILAJE

Un român în standul americanilor de la T-L Cu umor, ªtefan Moraru (stânga), fermier din Cålåra¿i care lucreazå 1.000 ha, se declara coexpozant în standul constructorului american T-L Irrigation, specializat în pivo¡i fic¿i ¿i mobili. De¿i fermier, la Agritechnica era în calitate de distribuitor de sisteme de iriga¡ii, prin firma lui, Agropark Trading.

Claas a prezentat, pe lângå numeroase tractoare de diferite puteri ¿i echipamente pentru recoltarea ¿i balotarea furajelor verzi, ¿i o combinå Jaguar 870 în edi¡ie specialå, pentru marcarea a 50 de ani de la prima combinå lansatå de constructorul german.

Edi¡ia din acest an a fost un bun prilej pentru producåtori så-¿i prezinte noutå¡ile, dupå o pauzå de 4 ani. Afluxul foarte mare de vizitatori, fie cå vorbim de speciali¿ti ¿i fermieri sau pur ¿i simplu de oameni curio¿i, a demonstrat cå expozi¡ia råmâne un reper global al ma¿inismului.

Profitul Agricol 44/2023

Kuhn a expus echipamentul ¿enilat botezat Karl, care poate prelucra eficient solul, fårå a avea nevoie de operator uman.

MA{INI & UTILAJE

Noi înc\rc\toare Bobcat Cunoscutul producåtor american Bobcat, cu fabricå în Cehia, a prezentat la Agritechnica o serie de noutå¡i, printre care ¿i încårcåtoarele L95 (compact, cu cupå/furci) ¿i TL25.60 (telescopic). L95 oferå combina¡ia remarcabilå dintre performan¡a ridicatå, comenzile intuitive, confortul operatorului, u¿urin¡a în utilizare ¿i flexibilitatea cu echipamentele ata¿ate regåsite în actualele modele L75 ¿i L85. În plus, L95 oferå cele mai recente actualizåri, fiind ideal pentru o gamå largå de aplica¡ii agricole, cum ar fi opera¡iuni de însilozare ¿i lucrul cu utilajele de recoltare de furaje verzi. TL25.60 are aceea¿i cabinå spa¡ioaså ca la unele dintre modelele mai mari Bobcat. Sistemul de operare

este intuitiv, astfel încât operatorii pot învå¡a rapid utilizarea comenzilor ¿i a joystick-ului. Pe lângå u¿urin¡a în utilizare, vizibilitatea excelentå din cabinå

asigurå o siguran¡å optimå în timpul fiecårei opera¡iuni.

Arpad DOBRE

Un record ob¡inut în România prezentat la târg În standul John Deere am remarcat men¡ionarea recordului stabilit cu un tractor John Deere 9RX 640 în tandem cu grapa cu discuri Bednar Swifterdisc XE Mega, care, împreunå, au prelucrat nu mai pu¡in de 769,4 ha de teren în 24 de ore la o fermå din România. Mårturie a stat cupa expuså la loc de cinste în stand.

În standul Same Deutz-Fahr, am remarcat robotul pentru ferme viticole, Vitibot Bakus, care poate efectua o serie de lucråri în vie, în mod autonom. 40

Profitul Agricol 44/2023

MA{INI & UTILAJE

Nout\]ile Maschio Gaspardo pentru urm\torii ani Maschio Gaspardo, compania ce produce inclusiv în România echipamente agricole pentru prelucrarea solului ¿i utilaje de cosit ¿i condi¡ionarea fânului, a dezvåluit såptåmâna trecutå la Agritechnica, în Germania, o serie de noutå¡i ce pot fi comandate de fermierii români din 2024.

Unico L NSH - plug reversibil, cu sistem de siguran¡å activå. Oferå o aerare mai mare pentru o mai bunå dezvoltare a sistemului radicular al culturilor, controlul indirect al buruienilor, agen¡ilor patogeni ¿i insectelor din sol, reducerea utilizårii pesticidelor.

Aquila Isotronic - grapå rotativå pliabilå, cu control Isobus. Utilajul poate fi combinat cu tractoare de cel pu¡in 150 CP ¿i este disponibil cu trei lå¡imi de lucru: 4,6, 5 ¿i 6 metri. Adâncimea maximå de prelucrare a solului este reglabilå pânå la 28 cm.

Delta - tocåtor de resturi vegetale combinat, pentru suprafe¡e mari. Oferå productivitate ridicatå pentru îngrijirea på¿unilor, terenurilor necultivate, suprafe¡elor cu iarbå, precum ¿i pentru mårun¡irea reziduurilor de culturå ¿i a miri¿tilor de porumb.

Chrono 500 - semånåtoare de precizie de mare vitezå. Echipatå cu o sec¡ie de semånat ac¡ionatå electric ¿i un sistem unic de transport pneumatic al semin¡elor, semånåtoarea permite func¡ionarea la o vitezå de 15 km/h ¿i chiar mai mult, pe 8 sau 12 rânduri.

Primo EWH Isotronic Exclusive echipament de distribuit îngrå¿åminte, cu buncår cu o capacitate maximå de încårcare de 4.500 kg, respectiv 4.450 l. Oferå distribu¡ie variabilå a debitului pe fiecare disc ¿i controlul a pânå la 32 de sec¡iuni, pe 48 m.

Alitalia Isotronic - semånåtoare combinatå de precizie, cu Isobus. Asigurå semånat cu ratå variabilå ¿i controlul sec¡iunilor. Poate semåna direct în soluri moi/umede (bråzdare Vortex),

soluri u¿oare (bråzdare Corex), sau la adâncimi de pânå la 8 cm (Corex Plus).

Opera 300 - semånåtoare combinatå proiectatå pentru lucrul pe teren deluros. Råspunde nevoilor celor care doresc un utilaj agil ¿i u¿or pentru a lucra pe pante cu tractoare de putere medie. Bara de semånat are 24 de elemente de semånat, la o distan¡å de 12,5 cm.

Campo 32P Isotronic - sprayer tractat, cu caracteristici noi pentru precizie maximå. Poate fi echipat cu rampa ALA 400, cu lå¡imi de lucru de la 15 la 30 de metri. Este dotat cu sistem de control automat al sec¡iunilor, pentru evitarea suprapunerilor ¿i a supradozårii.

Mondiale 110 Combi - preså de balotat performantå ¿i fiabilå, solu¡ia idealå pentru balotarea furajelor verzi. Acestea sunt tåiate, balotate ¿i înfå¿urate într-o singurå opera¡iune, balotul fiind ferit de contactul cu solul sau condi¡iile meteorologice nefavorabile.

Arpad DOBRE Campo 32P Isotronic Mondiale 110 Combi

Profitul Agricol 44/2023

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Interviu imaginar cu politicianul preocupat de agricultur\ Privind pe geam cum, dupå o lungå a¿teptare, Dumnezeu î¿i mai aduse aminte de noi ¿i ne mai binecuvântå cu o ploicicå, må dusei cu gândul la o posibilå discu¡ie imaginarå cu spiritul unificat al tuturor politicienilor români, care sus¡in pe unde pot ¿i pe unde îi mai întreabå lumea cå îi preocupå doar binele ¿i viitorul agriculturii ¿i agriculturilor români ¿i care nu mai prididesc cu eforturile depuse pentru realizårile ob¡inute în folosul truditorilor câmpului românesc.

- Existå vreo viziune privind modul de organizare a unui credit rural cu durate de creditare lungi în cazul achizi¡iilor de terenuri ¿i clådiri, dar care så aibå dobândå subven¡ionatå?

- Altå întrebare!!! - Crede¡i cå ar fi posibil så se realizeze un Cod Rural care så reglementeze modul de organizare a satului românesc, de func¡ionare a fermelor, solu¡iile de sistematizare al localitå¡ilor rurale, modul de conectare al acestora la infrastructura na¡ionalå de drumuri, gaze, electricitate, realizarea de spa¡ii verzi ¿i perdele forestiere pentru realizarea unui microclimat în a¿ezårile respective?

- Altå întrebare!!! - Ave¡i un punct de vedere asupra unei strategii privind reindustrializarea agriculturii?

- Altå întrebare!!! - Ce pute¡i så ne spune¡i despre percep¡ia de blat asupra modului cum a fost trântitå legea arendei în Parlament, când 450 de parlamentari ¿i tot aparatul aferent nu au fåcut diferen¡a între o lege organicå ¿i una ordinarå?

- Am så vå rog, altå întrebare... - Dar referitor la instrumentul de asigurare a riscurilor din agriculturå, unde s-a prevåzut så ne re¡ine¡i 3% din subven¡ii, dar fårå så ¿tim încå pentru ce?

- Altå întrebare? - Cum vede omul politic român solu¡ia comasårii terenurilor pentru a cre¿te productivitatea fermei române¿ti? Se poate gândi un sistem de stimulare a acestei comasåri?

- Altå întrebare!!! Profitul Agricol 44/2023

- Se are în vedere adoptarea unei legi a ajutorului de stat specificå pentru agriculturå ¿i industrie alimentarå, pentru dezvoltarea domeniilor deficitare, cum ar fi industrializarea legumelor, a fructelor, cartofului ¿i sfeclei de zahår, realizarea de sere hidroponice de suprafe¡e mari, combinate de îngrå¿åminte chimice ¿i altele? Poate un ajutor de stat pentru fabrici de utilaje agricole ¿i alte tehnologii inovative?

- Altå întrebare!!! - Ce crede¡i despre reforma învå¡åmântului agricol?

- Altå întrebare!!! - Dar care sunt måsurile pe care le ave¡i în vedere pentru reorganizarea ¿i fi-

nan¡area corectå a cercetårii române¿ti? Cum putem gândi un sistem de cercetåri aplicate care apoi så fie diseminate eficient cåtre fermieri prin intermediul unor Camere Agricole eventual?

- Altå întrebare!!! - Oare existå vreo perspectivå pentru relansarea zootehniei? Dar pentru formarea unei pie¡e de produse de fermå?

- Altå întrebare!!! - Se lucreazå la o strategie de diversificare a veniturilor fermelor mici ¿i medii cu ajutor din partea statului, prin programe de produc¡ie energie fotovoltaicå sau eolianå? Ori poate se lucreazå la programe de stimulare ¿i finan¡are a unor ac¡iuni de diversificare a activitå¡ii?

- Altå întrebare!!! - O så avem în vedere oare realizarea unei strategii de captare ¿i utilizare a apei de pe râurile interioare, ca parte a unui program de dezvoltare a zonelor irigate?

- Altå întrebare!!! - Ar mai fi multe, dar råspunsurile neau nåucit prin profunzime ¿i detalii. Dvs a¡i avea vreo întrebare?

- Ne ve¡i mai vota la anul?

Dialogul este imaginar, dar din påcate “realizårile” clasei politice îl fac mai actual ca oricând, iar ceea ce este mai råu, astfel de probleme nici nu fac parte måcar din bagajul de “vorbe” al politicienilor români. În rest, numai de bine. 43

OPINII

P\un Ion Otiman>

Cine pune proiectele Cartea “Unde se aflå ¿i încotro se îndreaptå agricultura României?”, coordonatå de academicianul Påun Ion Otiman, a stârnit dezbateri furtunoase în Aula Academiei Române.

Una din cele mai importante probleme ale agriculturii este cum asigurå agricultura noastrå siguran¡a ¿i securitatea alimentarå a României, spune profesorul. Pentru a råspunde corect la aceastå întrebare ¿i la altele care decurg din ea, împreunå cu colegii de la Timi¿oara ¿i de la Institutul de Economie Agrarå al Academiei Române, am publicat serii statistice lungi, începând cu anul 1990, din perioada de pre-aderare (19902007) ¿i post-aderare (2008-2022). Importurile cresc permanent din anul 2000. Dupå anul 2007, importurile au crescut accelerat. De aceea, avem o balan¡å comercialå profund dezechilibratå. Cât asiguråm din produc¡ia internå ¿i cât din import? Programul “Tomata” este cel mai semnificativ. S-au dat bani, dar, în loc så scadå importul de tomate, el cre¿te. Întrebarea este dacå acest program a adus progres pentru consumatori ¿i pentru producåtori. Mai grav este cå jumåtate din necesarul de carne de porc vine din import, iar tendin¡a este în cre¿tere. Nu am reu¿it så depå¿im 20 de miliarde produc¡ie agricolå na¡ionalå. Ar trebui så dublåm acest poten¡ial”, crede Otiman. Doi factori principali condi¡ioneazå produc¡ia ¿i consumul din ¡ara noastrå. Este vorba de structura agrarå prezentå a României, dupå 44

Profitul Agricol 44/2023

OPINII

pe note? 30 de ani, ¿i finan¡area agriculturii. “Ace¿ti factori au fost evalua¡i eronat ¿i au consecin¡e grave asupra agriculturii noastre. Îi rog pe sudi¿ti så nu se supere pe mine, dar marile pungi de såråcie se suprapun pe zonele unde existå mari latifundii, de peste 2.000 de hectare, ¿i foarte mari, ale cåror produse iau calea exportului. Mul¡i responsabili politici ¿i administrativi sus¡in frecvent cå România este grânarul Europei, exact ce spunea Gheorghe Ionescu-ªi¿e¿ti în urmå cu o sutå de ani. Dar noi întrebåm altceva: de ce nu ar fi România morarul Europei, pitarul Europei?”

Agricultura româneascå regreseazå Autorul despicå firul de pår în patru ¿i explicå de ce a regresat produc¡ia agricolå din România. “Produc¡ia animalå a scåzut permanent, de la 38% în 1990 a ajuns la 19% dupå 2007 din totalul produc¡iei agricole a ¡årii.” Otiman comparå România cu Fran¡a, unde se pune un accent deosebit pe zootehnie, cu toate greutå¡ile inerente. România are o produc¡ie medie fluctuantå de cereale, de 4.286 kg la hectar, iar Fran¡a a ajuns la 6.770 în 20202021, unde se remarcå stabilitatea produc¡iei. În România, este extrem de fluctuantå ¿i suprafa¡a irigatå. În cea mai mare parte, exportåm produse primare la pre¡uri mici ¿i importåm produse procesate la pre¡uri mari. Agricultura României are o structurå mai degrabå asemånåtoare cu cea din ¡årile CSI. “De ce este atât de precarå produc¡ia agricolå din România?”, întreabå Profitul Agricol 44/2023

profesorul Otiman. Prima cauzå este finan¡area necompetitivå ¿i profund dezechilibratå a produc¡iei vegetale, animale ¿i alimentare. În 1991-1993, se alocau 62% din bani pentru cultura mare ¿i 38% pentru zootehnie. În 2020, se alocå 85% din fonduri pentru cultura mare ¿i doar 19% pentru zootehnie. Aceasta este tendin¡a care, din påcate, nici în Planul Na¡ional Strategic (PNS) nu se modificå esen¡ial. “PNS are 1.200 de pagini, dar nu se deosebe¿te de finan¡årile pe care le-am avut pânå acum. Produc¡ia alimentarå aproape cå lipse¿te. Se finan¡eazå aproape unilateral doar produc¡ia vegetalå. Altå cauzå a precaritå¡ii este structura agrarå a României”. Autorul a luat ca repere 1907 ¿i 2010. “Cum aratå evolu¡ia agriculturii franceze în peste 100 de ani? Exploata¡iile mari au doar 8,7% din efectivul de bovine. La oi numai 2,8%. Cel mai bine stau la porci ¿i påsåri.” În final, academicienii au adoptat o rezolu¡ie prin care trag un semnal de alarmå cåtre guvernan¡i så adopte o strategie realistå, elaboratå împreunå cu speciali¿tii pentru redresarea agriculturii noastre. Pe 18 decembrie, ei se întâlnesc din nou pentru a-l sårbåtori pe Påun Ion Otiman, care împline¿te venerabila vârstå de 90 de ani.

Pledoarie pentru subven¡ia cuplatå de produc¡ie O mare eroare a fost acordarea subven¡iilor pe hectar, iar nu pentru performan¡å. Guvernan¡ii nu urmåreau performan¡a, considerå profesorul Otiman. El a realizat un studiu comparativ între societatea lui Dimitrie Muscå din Curtici ¿i societatea din Insula Mare a Bråilei. Prima este perfect integratå ¿i î¿i vinde produsele finite prin cele 40 de magazine proprii, cealaltå exportå ce-

reale ¿i oleaginoase. “Ambele sunt foarte performante tehnic. Este înså o mare discrepan¡å între ele. Insula produce 8.400 kg de cereale la hectar, adicå mult, dar a doua produce 10.000 de euro pe hectar pentru cå are produc¡ie complexå, în care valoarea adåugatå este la ea acaså, nu pleacå în afarå.” ¥n schimb, observå Otiman, Dimitrie Muscå ob¡ine subven¡ii de trei ori mai mici decât Insula Mare a Bråilei, care are o suprafa¡å de trei ori mai mare. “Propunerea noastrå, pentru care insiståm, este så schimbåm sistemul de finan¡are în func¡ie de valoarea produc¡iei anuale.” Cu 1.200.000 de euro, Combinatul Curtici î¿i cumpårå în fiecare an 3-4 tractoare performante din aceastå echilibrare a subven¡iilor, la care se adaugå ¿i alte aspecte economice ¿i sociale benefice.

O amici¡ie de 30 de ani, Dimitrie Muscå ¿i Ion Otiman Venit anume de la Curtici, Dimitrie Muscå povestea cå ¿i-a dat examenul de stat cu profesorul Påun Ion Otiman. “Dupå 1990, s-a înscris la liberali ¿i am devenit du¿mani. M-a atacat în preså, la televiziuni cå am fåcut o construc¡ie ceau¿istå, comunistå, care nu stå în picioare. Nici eu nu am tåcut. Dar, în timp, a în¡eles ce am fåcut, iar acum a redactat un studiu comparativ între complexul din Curtici ¿i Insula Mare a Bråilei. Gupul nostru de firme lucreazå 7.600 de hectare. Academicianul Otiman este adeptul ideii cå subven¡ia trebuie datå dupå venitul la hectar, nu la suprafa¡å. Un fermier cu o produc¡ie de 4.000 kg la hectar are o cheltuialå, iar eu cu 7.000 de kilograme am cheltuieli mai mari. Familia mea este cea mai integratå din toatå ¡ara. 50% din cantitatea de cereale produse trece prin stomacul animalelor.”

Viorel PATRICHI 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 22 noiembrie Ambasada Olandei organizeazå evenimentul “Sustenabilitatea ¿i provocårile/oportunitå¡ile agribusinessului în contextul schimbårilor climatice ¿i geopolitice”, la Grand Hotel Bucharest (fost Intercontinental). 22 noiembrie AIPROM va organiza la Bucure¿ti evenimentul „Agricultura digitalå ¿i de precizie aplicatå la protec¡ia plantelor”, un schimb de opinii cu privire la agricultura digitalå ¿i aplicarea acestor tehnologii în industria protec¡iei plantelor.

Italia interzice carnea de laborator Parlamentul italian a votat o lege care interzice produc¡ia, vânzarea ¿i importul de carne produså în laborator, în scopul declarat de a proteja tradi¡iile culinare ale ¡årii. “Italia este prima ¡arå din lume care se protejeazå de riscurile sociale ¿i economice ale alimentelor sintetice”, a declarat ministrul Agriculturii, Francesco Lollobrigida. “Ne protejåm alimentele ¿i sistemele de nutri¡ie, prin men¡inerea rela¡iei dintre påmânt, fermieri ¿i alimente care existå aici de mii de ani”, a adåugat el.

28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor. 8 februarie 2024 Forumul APPR organizeazå a IX-a edi¡ie a Congresului “De la fermieri pentru fermieri”. 18 - 21 aprilie 2024 La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi¡ii. Se ¡ine din 1995. 23 - 26 mai 2024 DLG a stabilit data expozi¡iei Agriplanta-Romagrotec de la Fundulea, Cålåra¿i. Este cea mai mare expozi¡ie în câmp, un eveniment în sine pentru dealerii de utilaje ¿i fermieri. 46

Legea a provocat înså proteste de amploare atât pro, cât ¿i contra ¿i s-a ajuns chiar la o confruntare fizicå în parlament între un grup de deputa¡i ¿i reprezentan¡i ai fermierilor. Ettore Prandini, liderul organiza¡iei agricole Coldiretti, a declarat cå parlamentarii care s-au opus legii ¿i au venit la vot cu pancarte în care o denun¡au ca fiind “anti-¿tiin¡å” sunt “ni¿te criminali”. Cei care încalcå noua lege pot fi amenda¡i cu pânå la 60.000 de euro, dar partidele de opozi¡ie spun cå este vorba doar despre un demers populist al guvernului de extremå dreaptå, pentru cå momentan carnea de sintezå nu este autorizatå pentru consum uman în Uniunea Europeanå. Criticii demersului sus¡in ¿i cå descrierea cårnii de laborator ca fiind “sinteticå” este complet gre¿itå, pentru cå este produså prin înmul¡irea unor celule naturale de origine animalå, fårå modificåri genetice.

Drago[ B|LDESCU ORIZONTAL: 1) Armå… pentru lei; 2) Deschide un document – Cercul… de religie; 3) Reprezentantå 9 10 a prostului gust – Edificiu stråjuit de Eminescu; 4) A face felul – Se ¡in de gåinårii; 5) I se spun vorbe bune – Puse în temå! 6) Efectul zilelor cu ar¿i¡å; 7) A trage la rame – Certificat de bunå purtare; 8) A fi din bel¿ug; 9) Luminat în pådure – Pus în contact; 10) Plantå cu frunze vålurite.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Prefa¡å la o culegere – Trasat cu compasul; 8 2) Folositå în procesul muncii – Careu agrar; 9 3) Întrerupere în mers; 4) Exprimå curiozitatea 10 – Pus în lan¡uri; 5) Båtrâna doamnå de pe Mure¿ – Cu toate acestea; 6) Lipsit de flexiSolu¡ia careului din Nr. 43/2023 bilitate; 7) Ie¿ite din vigoare – Pereche sceORIZONTAL: CISNADIE - V; APA - STALPI; nicå; 8) A prinde bine – A goli balta; 9) Urmårile ROPOT - DOAR; CARMA - GRI; AR - NELOIAL; CITA - APUSI; ATATATA - UT; N - LAMURITA; unor învârteli – Crema Chiri¡ei! 10) Råmaså TEI - IRITAT; ETERNITATE. fårå busolå. Profitul Agricol 44/2023

Profitul Agricol nr. 44, din 2023

Articles inside

Italia interzice carnea de laborator

pe note?

P\un Ion Otiman> Cine pune proiectele

Interviu imaginar cu politicianul preocupat de agricultur\

Nout\]ile Maschio Gaspardo pentru urm\torii

Noi înc\rc\toare Bobcat

MA{INI & UTILAJE Lumea utilajelor de mâine

Asiguratori americani tatoneaz\ pia]a româneasc\

Pastoralismul trebuie sus]inut

povestea unui brand în ascensiune Ion Mo[

ANIMALELOR Dumitru Grigorean> Cum aducem vaca înapoi?

Importan]a [i patologia manei florii-soarelui

La Agroind Cauaceu, porumbul a dep\[it 10 tone/ha

Nota de plat\ pentru îngr\[\mintele “verzi”> 84 de miliarde de euro

mondial\ a tehnologiei la Bucure[ti

2 milioane de hectare pentru

1.000 de ha de grâu întoarse din cauza secetei

Fabrica de humus de la Buz\u

85 milioane tone de rapi]\

Mai mult\ floarea-soarelui

Pre]uri [i pie]e Cre[te u[or produc]ia de oleaginoase

S\pt\mâna 13 - 17 noiembrie

Porumb

Pre]uri [i Pie]e

Naturevo> câ[tig\torii campaniei de fidelizare

300 de noi sta]ii agrometeo

Moldova, în topul exportatorilor de prune

Glifosatul, autorizat pentru înc\ 10 ani

Dar fabricile europene nu mai produc neonicotinoide

Derogare la neonicotinoide pentru prim\vara lui 2024

I I

Cronica unei r\zgândiri complet nea[teptate

S|PT|MÂNII S-a ales praful de promisiunea derog\rii de la GAEC 7 [i 8