2.FILOSOFIE DE VIAȚĂ Oamenii
conflicte.
Criț a fost un sat majoritar săsesc, saseasca fiind un dialect al limbii germane . Acum mai sunt doar 7 saşi în sat. Puţini dintre cei care au emigrat, fie înainte de ‘89, fie după, au păstrat case în sat. Majoritatea au vândut casele localnicilor mai avuţi sau statului. Interes pentru satul în care s-au născut şi au crescut încă mai există, însă prea puţini se întorc în sat. Și conform strategiei de dezvoltare a comunei Bunești, în Criț există 657 de locuitori , dintre care aproximativ 150 sunt romani, 30 maghiari, 7 saşi şi restul romi (aprox 73%), şi 232 de case cu număr, însă este improbabil ca 500 dintre localnici să se autoidentifice ca romi.
Familiile rome depind de ajutorul social și alocațiile pentru copii, statul fiind, pentru majoritatea familiilor singura sursă stabilă de venit. Putini sateni au slujbe stabile (barman, vanzator la alimentara, administrator al centrului de colectare a laptelui, angajat al fermei AgroVision) restul depind de slujbe de zilier si de munca sezoniera in strainatate. Pe langa agricultura de subzistenta, o mana de familii din sat cresc animale (vaci, oi, capre) si obtin venit din vanzarea laptelui sau a branzei produse.
În timp ce saşii plecau din sat, romii veneau din regiuni mai sărace pentru un trai mai bun sau din satele învecinate după căsătorie. Noile familii s-au aşezat în sudul satului, la ieşirea din sat spre Mesendorf şi spre nord, către ferma AgroVision. Aceste zone, locuite de familii mai sărace și de etnie romă, poartă numele de „Țigănime”. Însă nu se poate supune că romii locuiesc doar la marginea satului. O dată cu prăbușirea sistemului comunist și cu desființarea fermelor colective și de stat a crescut numărul oamenilor fără loc de muncă, fără venit stabil și al căror condiții de trai s-au înrăutățit rapid. Pentru a ameliora problemele create de situația locativa a unor localnici, casele săsești deținute de primărie au fost repartizate, ca locuințe sociale, săracilor din sat în schimbul unei chirii lunare. Între timp cei cu o situație financiară mai bună au avut posibilitatea de a achiziționa, în rate, casele și terenurile aferente. Romi, români, unguri, familii mai sărace sau mai bogate sunt vecine pe aceași stradă, fapt care duce uneori la
Cele două biserici existente în sat, împart religiile între evanghelici și ortodocși. Deși nu au fost niciodată în numîr complet la slujbe, cei mai mulți sași care au figurat in registrele bisericii au fost 447 de evanghelici. Acum, slujba este ținută din 2 in 2 luni, de un preot din Rupea care deține 15 parohii. La sărbatori mari [Paște, Crăciun] vine o persoană invățată care poate ține slujba, dar care nu poate cununa sau boteza. Pe 28 iulie se sarbatoreste saptamana culturala si intalnirea sasilor.Existau baluri organizate pentru copii sau balul femeilor- in care femeile erau cele care invitau barbatii la dans. Cei mai bogati oameni, stateau aproape de biserica. Existau porcari care scoteau porcii la pasunat. Erau de asemena zone diferite pentru pasunatul vacilor, oilor si porcilor.Mai era o familie de carbunari. Alte mestesuguri intalnite in sat erau cele de dulgher, fierar, zidar, dogar. Numele cele mai comune printre sașii din sat erau Schmidt [cu variațiuni- Schmidtt/Schmidte], Hellwick, Folbert sau Martin.
13
