Silueta orașului Privind de pe șoseaua principală, prima imagine pe care satul ne lasa sa o descoperim este cea a unui pâlc des de copaci, deasupra căreia se ridică maiestuos biserica fortificată de pe deal. Apoi, coborând ușor pe drumul care duce către sat, încep încet încet sa se contureze orizonturi în care se ivesc șirurile de case. Satul are trei ramuri principale pe care casele s-au dezvoltat ordonat și care converg într-un punct central. Unii localnici sunt de părere că însuși drumurile ar forma o cruce ușor deformată și că acesta ar fi alt lucru care a înfluențat denumirea sau evoluția satului. Din turnul bisericii evanghelice, sau din cimitirul de lângă, putem urmări de asemena parcursul satului, cu silueta lui liniară și densă care se pierde în zare.Putem iarăși bine observa parcelele fiecărei proprietăți ca fiind fâșii bine definite, ce urcă ușor pe deal, până la limita zonei extravilane. Cum zona centrală este ocupată de casele oamenilor înstăriți, putem percepte o gradație volumetrică, descrescătoate, catre marginile satului, unde casele modeste sunt mai mici și încep chiar să devină mai răsfirate. În linii mari, silueta satului este una liniară și densă, cu biserica fortificată ce domină din orice punct și casele în front continuu care spre extremități urcă și ele lin pe dealuri, în același timp în care se rarefiază și își pierd percepția compactă.
21