Nevoia de Ordine

Mirela Duma EU ȘI RUTH Am pornit într-o țară străină, ca Ruth. În priviri și în tălpi purtam cuie.

Căutam un fior absolut Ce prin Tine...în cer să mă suie.

Adunam din ogor spice-ntruna Cu sfială și emoții în mâini! În snopi de aur înfășuram Luna, Ca un hoț, strecurându-mi-o-n sâni.

Te-am rugat cu umilință în glas Să mă lași de pe câmpuri s-adun Ce din viață credeam c-a rămas Mai frumos, mai curat și mai bun.

Veșnicia, în vase reci mi-ai turnat.

Am băut însetată de cale!

Din ogoare, spic de viață curat Am cules, de pe urmele tale.

Mi-am ascuns ca o floare de rug Trupul în noaptea cu rouă, În lacrimile tăcute ce curg Peste noi, și acuma când plouă.

Cu povești diferite-n destine, Cu iubirile-n suflet târzii, Eu și Ruth, amândouă străine În ogoarele lumii pustii 100