EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Replica seac\ a unui bancher la repro[ul fermierilor c\ dobânzile sunt prea mari Mai mul¡i fermieri au crezut cå l-au prins “la înghesuialå” pe Tiberiu Moiså, director general adjunct Banca Transilvania, repro¿ându-i cå dobânzile la credite sunt prea mari. Unii au invocat diferen¡ele dintre dobânzile practicate la depozite vs credite ¿i au fåcut compara¡ii cu ce se întâmplå în alte state UE, unde marjele de profit ale båncilor sunt mult mai mici.
C
el mai ra¡ional a expus situa¡ia Nicolae ªerban (ªerban Holding). “Nu cred cå sunt mari probleme în agriculturå. Sectorul s-a mi¿cat extraordinar de la intrarea în UE. Au fost doar ciclicitå¡i naturale: ani mai buni, ani mai seceto¿i. Nu-mi place så må plâng. Fermierii, în general, gåsesc solu¡ii så se adapteze: ori reduc costurile de produc¡ie, ori investesc în iriga¡ii, adoptå alte tehnologii, alte plante de culturå mai rezistente la secetå. Planurile de afaceri se fac pe minim cinci ani. Dacå ne raportåm strict la anii 2020 sau 2022 nu ie¿im pe plus. Dar, media produc¡iilor pe 5 sau 10 ani î¡i genereazå suficiente EBITDA (câ¿tigurile unei companii înainte de dobândå, impozite ¿i amortizåri), încât så rambursezi creditele ¿i dobânzile bancare, så råmâi cu un câ¿tig. Din aceastå perspectivå, cea mai mare problemå, azi, e costul finan¡årii, dobânda ROBOR. Credite cu dobândå ROBOR de 7-8% sunt un dezastru mai mare decât seceta pentru planurile de afaceri pe termen lung. 12
“... costul creditelor aståzi este o problemå. Suntem într-o situa¡ie dezechilibratå, dar care vine dintr-o situa¡ie la fel de dezechilibratå, dar în sens invers: venim dupå un ¿ir de ani în care dobânzile, mai ales la creditele în euro ¿i dolari, au fost atât de mici, încât nici nu erau luate în calcul decât marginal la realizarea planului de afaceri”, Tiberiu Moiså, director general adjunct Banca Transilvania E vorba de imprevizibilitate: la secetå ne a¿teptam, la aceastå dobândå ROBOR nu ne a¿teptam. Scade cursul euro, dobânda la euro este corectå. Înså la lei e foarte mare. Statul sprijinå prin garan¡ii finan¡årile în lei. Astfel, ne aruncå în bra¡ele båncilor, care ne for¡eazå så func¡ionåm de pe pozi¡ii de concuren¡å inegalå fa¡å de restul antreprenorilor europeni. Ar trebui redus ROBOR (nu ¿tiu cum) sau fermierii ar trebui subven¡iona¡i så poatå sus¡ine aceste dobânzi”. În replicå, Tiberiu Moiså a început prin a-i da dreptate: “A¿a e, costul creditelor aståzi este o problemå. Suntem într-o situa¡ie dezechilibratå, dar care vine dintr-o situa¡ie la fel de dezechilibratå, dar în sens invers: venim dupå un ¿ir de ani în
care dobânzile, mai ales la creditele în euro ¿i dolari, au fost atât de mici, încât nici nu erau luate în calcul decât marginal la realizarea planului de afaceri. În astfel de perioade au de pierdut cei care economisesc. Apoi, într-o perioadå foarte scurtå de timp, de câteva luni, situa¡ia s-a råsturnat. Dar nu suntem într-o situa¡ie specialå prin compara¡ie cu statele spre care ne uitåm, de obicei, pentru a vedea cum ståm. În acela¿i interval, în Ungaria, dobânda de referin¡å a depå¿it 11% (la noi încå nu e 6%), iar în Polonia dobânda pe zlot este cu 1% mai mare. A¿adar, face¡i proiecte care så stea bine pe picioare, så genereze valoare adåugatå. ªi ve¡i putea suporta costul finan¡årii”.
Robert VERESS Profitul Agricol 34/2022
