CRE{TEREA ANIMALELOR
Drama unui cresc\tor de vaci În urmå cu un an ¿i jumåtate, Boldis Szilamer din Turnu, Arad, a început så construiascå o fermå ultramodernå cu fonduri UE. Din decembrie 2022, din cauza cre¿terii pre¡urilor la materialele de construc¡ie, a început så aibå probleme serioase.
La
Turnu, în Arad, Boldis Szilamer cre¿te 170 de vaci de lapte. ªtie re¡eta succesului: raså, maså, caså. ªi a început så investeascå în caså. “La valoarea la care s-a licitat, în 2021, nu se mai poate duce mai departe proiectul, în 2023”, spune Boldis Szilamer, care observå cå pre¡urile materialelor de construc¡ie au crescut foarte mult, chiar s-au dublat. El aten¡ioneazå cå de¿i Ministerul Agriculturii putea så intervinå în aceastå problemå ¿i så îi ajute pe fermierii afla¡i în situa¡ia lui, care sunt foarte mul¡i, nu a fåcut nimic ¿i continuå så fie indiferent. El a început så construiascå o fermå nouå ultramodernå în ferma veche, cu peste 2 milioane de euro, accesa¡i de la Uniunea Europeanå. E un proiect futurist, de secolul 22, ceva foarte modern, la cele mai înalte standarde, a¿a cum sunt fermele din Occident. Totul va fi robotizat, de la curå¡area dejec¡iilor pânå la mulgerea vacilor, transportul laptelui în condi¡ii de siguran¡å sanitarå absolutå ¿i hrånirea animalelor. “E absolutul în domeniu. Mai sus de aceastå tehnologie nu existå nici în marile ferme din Fran¡a, Germania sau Italia. Eu am fåcut licita¡ie anul trecut în octombrie, iar pânå în decembrie 2022,
34
Boldis Szilamer, Turnu, jud. Arad
pre¡urile la materiale de construc¡ii lemn, ciment ¿i metal - au crescut vertiginos. Sunt de neatins. S-a produs o deformare inimaginabilå. Am intrat într-o incertitudine distrugåtoare. Nu mai ¿tim nimic ce se întâmplå de azi pe mâine. E cel mai greu lucru cu care ne confruntåm”, aten¡ioneazå Boldis.
De exemplu, fierul s-a scumpit cu sutå la sutå. De la 3,4 lei kg la 7,2, fårå TVA. Pre¡ul cimentului ¿i al betonului a crescut cu pânå la 50%. Valoarea materialelelor necesare finisajelor s-a majorat foarte mult. Totul converge parcå împotriva fermierului care vrea så î¿i facå grajd. Patronul firmei de construc¡ie a licitat pre¡uri de bunå-credin¡å în octombrie 2021, dar la sfâr¿itul anului 2022 nu mai sunt valabile. Când a semnat contractul, în urmå cu un an ¿i jumåtate, ROBOR era 2:30, plus marja båncii, 2,5%. Acum, ROBOR e aproape 10. El plåte¿te numai dobânzile, iar capitalul îl va da dupå ce trece perioada de gra¡ie. De la 24.000 de lei pe lunå, a ajuns så plåtescå 60.000 de lei. E un efort financiar prea mare pen-
tru o fermå micu¡å ca a lui, în condi¡iile în care nici pre¡ul la lapte nu e adaptat crizei. “Cred cå ar trebui så organizåm un sindicat al fermierilor investitori care au atras fonduri europene, iar acum au intrat în blocaj. La nivel na¡ional sunt mii de fermieri cåzu¡i în aceastå capcanå”. Boldis este nemul¡umit, întrucât el observå cå s-au fåcut ajuståri de pre¡uri numai la beneficiarii publici, dar nu ¿i la cei priva¡i, adicå la fermieri. Dacå o primårie avea proiect pentru o ¿coalå, o grådini¡å, o stradå, a fost ajutatå cu pre¡urile la antreprenori, ca så nu abandoneze lucrårile. “Deci ei au fost în¡ele¿i. Putem vorbi de o discriminare aici. Noi, fermierii, nu avem aceea¿i for¡å de convingere la UE, nu avem lobby a¿a puternic ca så convingem Comisia Europeanå så facå acelea¿i ajuståri ale pre¡urilor ¿i la noi. Investitorii publici au putut så negocieze, iar CE a aråtat flexibilitate, dar nu ¿i pentru noi. Atunci, ce va face CE cu noi, fermierii, chiar o så ne abandoneze? Ar fi inacceptabil”, a conchis fermierul din Arad.
Gheorghe MIRON Profitul Agricol 46/2022
