PAGINA DE HOBBY Milos [i ursul milog Zilele trecute, m-am întors de la Båile Tu¿nad cu sentimente amestecate. Revederea cochetei sta¡iuni balneoclimaterice, adunatå ca-ntr-un cåu¿ de piatrå împåduritå, mi-a readus în minte tablouri ¿i på¡anii mai vechi, când aerul patriarhal de aståzi nu pårea så se întrevadå prin forfota sindicali¿tilor de atunci programa¡i la curå, de primåvara pânå toamna. Reculului turistic de facturå hotelierå din ultimele decenii i-a luat treptat locul dezvoltarea pensiunilor familiale, cochete, primitoare, intime, înså fårå amploarea demograficå de altådatå.
Atrac¡iile geografice au råmas acelea¿i: lacul Sf. Ana, Piatra ªoimului, Cheile Vârghi¿ului cu multele pe¿teri adiacente, parte din ele deschise accesului turistic. În patru-cinci zile de ¿edere, cu câte un traseu parcurs pe îndelete, te po¡i bucura atât de pitorescul Tu¿nadului, cât ¿i de remarcabila ospitalitate a localnicilor. Înså, pentru cei care î¿i doresc tihnå, nu adrenalinå, disconfortul se instaleazå de îndatå ce påråsesc incinta pensiunii: fiecare proprietate are gardul prevåzut cu fir electric ¿i cu plåcu¡e de avertizare în privin¡a ur¿ilor. Pânå så-¿i instaleze conductorul împrejmuitor, domnul Gabor, gazda noastrå, se mira adesea de cum aparent greoiul animal poate evolua precum pisica, cålcând acrobatic numai pe vârful scândurilor. Dupå mai multe experien¡e neplåcute, sålbåticiunile au ajuns så renun¡e la escaladåri riscante chiar dacå firul nu e sub tensiune. În lungul råzboi al nervilor, se pare cå beligeran¡ii au ajuns totu¿i la un binevenit armisti¡iu. Pe cei care se deplaseazå motorizat nu-i deranjeazå prea mult ivirea intempestivå, ziua mare, a ur¿ilor. Mul¡i chiar scotocesc prin bagaje ¿i le aruncå la repezealå pe geam diverse alimente, pentru a le face fotografii ¿i a-i urmåri de Profitul Agricol 25/2023
aproape, fårå så ¿tie cå le între¡in astfel reflexul condi¡ionat de asociere a omului cu mâncarea. Supranumerare, sålbåticiunile nu mai gåsesc în mediul na-
tural hranå pe måsura gabaritului, recurgând la rapt ¿i la cer¿etorie. Unii întreprinzåtori locali au pus pe roate chiar o micå afacere, instalând câteva foi¿oare în proximitatea localitå¡ii, cu locuri de nådire programatå, amatorii de spectacole silvestre insolite putând participa ca observatori, contra cost, ai unei cine ursine, expresie a adagiului potrivit cåruia ¿i iadul e pavat cu inten¡ii bune.
Înså pentru turi¿tii care vor så cunoascå perpedes împrejurimile Tu¿nadului, urmând potecile pådurii, marcate corespunzåtor, ur¿ii reprezintå o adevåratå sabie a lui Damocles. Înfundându-te în codru, nu ¿tii de unde pânde¿te pericolul. E bine så ai mereu la tine un spray cu piper, pentru întâlniri nedorite. O ursoaicå înso¡itå de pui reac¡ioneazå imprevizibil, la fel ca orice
alt semen al ei, rånit sau care î¿i apårå merindea. Pe un traseu scurt din mijlocul urbei, câ¡iva dintre noi au vrut så ajungå la un izvor cu apå mineralå, pe o cårare amenajatå. Dupå nici zece minute, s-au întors povestind precipitat de o proaspåtå „carte de vizitå” ursinå în care era cât pe ce så calce…
Într-una din dimine¡i, amfitrionii no¿tri vorbeau aprins despre ursul lovit în noaptea precedentå de tren. Tranchilizat ¿i examinat de medicul veterinar, a fost ulterior eutanasiat, dupå lungi formalitå¡i birocratice, apelându-se la cota de interven¡ie din stufoasele dispozi¡ii ale ministerului de resort privitoare la speciile ocrotite. Toatå lumea – localnici, turi¿ti, silvicultori, vânåtori – deplânge vremea când numårul ur¿ilor era ¡inut sub control, fårå så fie nevoie de echilibristicå func¡ionåreascå ¿i de subtile derogåri de la lege în cadrul activitå¡ii cinegetice fire¿ti în cazul gestionårii judicioase a popula¡iei unui animal sålbatic lipsit de du¿mani naturali, în continuu progres numeric ¿i cu un efectiv mult peste cel optim. Micile repara¡ii „din mers” sunt simple paliative ¿i nu rezolvå nicicum problema. Deja, pretutindeni în Carpa¡i, devia¡iile comportamentale ale ur¿ilor au devenit de notorietate. Exemplarele cu astfel de probleme ar trebui så fie primele eliminate, odatå cu cele producåtoare de pagube. Nu mai vorbesc despre ur¿ii care au schilodit sau ucis oameni. Nu e normal så mergi în excursie prin pådure „cu ghea¡a-n sân”, cum se spune. Pe drumul cåtre lacul Sf. Ana, am våzut din ma¿inå doi bicicli¿ti care, debusola¡i, au intrat în decor, printre arbori, la vederea ursului milog ivit pe asfalt. Bietul, pårea så nu aibå inten¡ii rele, dar parcå po¡i ¿ti vreodatå ce e în capul unui urs?
Gabriel CHEROIU 45
