Profitul Agricol nr. 26, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 26 din 5 iulie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

De unde scoate ministrul Barbu 9 milioane de porci? “Prioritatea mea numårul unu este så producem necesarul de purcei, 9 milioane de purcei, pentru a-i putea introduce în ferme de cre¿tere pentru consumul pe care România îl are în momentul de fa¡å, de 9 milioane de porci pe an”, a spus ministrul Florin Barbu. Este un om informat, care tråie¿te printre parlamentari cu interese majore în agriculturå. Putea så-i întrebe în prealabil ce cred ei despre un asemenea program, ca så nu cadå pe principiul enun¡at de premierul Ciolacu: “A venit vremea så trecem de la fapte la vorbe!” Oare cam câte scroafe ne-ar trebui ca så ajungem la un efectiv de 9 milioane de porci? Dupå calcule de aritmeticå simplå, avem nevoie de aproximativ 360.000 de scroafe. Acum în România avem 90.000 de scroafe. Ne-ar mai trebui 270.000. Dar, deocamdatå, zice ministrul, så începem cu 160.000 de locuri de cazare pentru reproduc¡ie. Ei bine, toatå Europa la un loc nu are de vânzare 160.000 de scroafe, confirmå un profesionist ca Ioan Lado¿i. Cele 90.000 de scroafe pe care le avem acum produc purcei strict pentru halele de îngrå¿are ale proprietarilor. Deci cre¿terea efectivelor se poate face numai prin cumpårarea altor scroafe.

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 26/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Pu¡inii crescåtori de scroafe au capacitå¡i infime pentru purceii necesari unui asemenea program. Toate trebuie så vinå de-afarå.

Abonamente ¿i difuzare

Så presupunem cå acele scrofi¡e ar exista undeva în Europa. Ar însemna o investi¡ie de aproape 100 de milioane de euro. Sigur, pentru România nu ar fi un cap de ¡arå. Cele 160.000 de scroafe au nevoie de adåposturi. Ca så faci ferme pentru 160.000 de scroafe, avem nevoie de minim 800 de milioane de euro. Deci ne-ar trebui cel pu¡in un miliard de euro pentru acest program.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

România pierde înså incomparabil mai mult dacå face importuri de carne pentru 80% din necesarul intern. Acest miliard de euro este exact cât a pierdut România în cei 6 ani de pandemie. Noi cheltuim înså anual un alt miliard de euro pentru carnea de porc din import. Prin urmare, dacå statul român ar investi un miliard de euro pentru reconstruc¡ia industriei porcului, nu ar fi o exagerare. Dar vrea? Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 26/2023

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Prioritate pentru români în portul Constan¡a Discu¡ii despre progresul PAC 50 de milioane de euro pentru un terminal de cereale în portul Varna

Mecanism natural de protec¡ie contra gripei aviare

Bugetul pe termen lung al UE

Ucraina se pregåte¿te så exporte mai ales pe Dunåre

Agrii: un nou serviciu de evaluare a nivelului de fertilizare

Via]a companiilor BASF: un supercomputer pentru imagina¡ia cercetåtorilor Agrinvest: strategiile de succes Bayer Crop Science Inovation Summit 2023 Agricultura este ¿tiin¡å, marketingul o pune în valoare

Bani pentru registrele genealogice

Constantin Anghel: Autoritå¡ile De ce ar trebui aplicat Omya Calciprill îngroapå societå¡ile agricole în fiecare an? 24 12 Limousinele ¿i Brunele, Un câmp dedicat inova¡iei 26 vedetele Sommet de l'élevage 2023 12

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Eurodeputa¡ii din Comisia de Mediu sunt diviza¡i în ceea ce prive¿te restaurarea naturii

Cum så primim pe Facebook informa¡ii mai utile În Nådlac, recoltatul a început cu emo¡ii de pre¡ Seceri¿ul în Timi¿ ¿i pre¡urile prea mici primite

Ma[ini & utilaje

Cât de aproape suntem de tractorul pe hidrogen?

Productivitate maximå cu tractoarele T5.120

Noua combinå Deutz-Fahr C6305 pentru ferme mici ¿i mijlocii

Prese de balotat pe alese

Argentina: scade dramatic produc¡ia de soia 18

Alexander Degianski ar vrea un pre¡ la grâu de måcar 1,3 lei/kg

România, al patrulea mare producåtor de rapi¡å din UE 20

Valentin ªerban: “Iau de la gura copiilor, ca så bag în påmânt”

Culturi vegetale

Cre[terea animalelor

O eurodeputatå le cere fermierilor români så producå mai pu¡in!

Petru Bordean: 21 Plafonarea pre¡urilor este o inep¡ie

Alcedo: între¡inerea terenurilor dupå recoltå

Energia verde cre¿te 21 interesul americanilor pentru oi

Hobby Mo¿neag prutean de aur

Protejarea pådurilor scumpe¿te ciocolata

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Prioritate pentru români în portul Constan]a Conform unor surse neoficiale din Ministerul Agriculturii de la Bucure¿ti, exporturile române¿ti de cereale vor avea prioritate în perioada recoltei în portul Constan¡a, iar exporturile ucrainene ar putea fi reduse. Chiar ¿i dupå ce acordul mediat de ONU ¿i de Turcia a creat un coridor sigur de export din porturile ucrainene de la Marea Neagrå, Constan¡a a råmas o rutå foarte importantå de export pentru Ucraina ¿i a încårcat aproximativ o treime din exporturile totale ale statului vecin.

“Ministerul român al Agriculturii va propune în discu¡iile cu omologii din Bruxelles ¿i Kiev optimizarea fluxului comercial de cereale spre portul Constan¡a, pentru a-i proteja pe fermierii locali în perioada recoltei”, sus¡ine sursa citatå de Reuters. Recolta din acest an a Ucrainei va fi una reduså, la 45 de milioane de tone de cereale, fa¡å de 53 milioane de tone anul trecut.

Drago[ B|LDESCU

Discu]ii despre progresul PAC În cadrul unei reuniuni a Comitetului Special pentru Agriculturå din 19 iunie, ultima sub pre¿edin¡ia suedezå, sa constatat cå adoptarea schemelor ecologice în cadrul noii PAC decurge bine. Comisia Europeanå a fost reprezentatå de Mihail Dumitru, Director General Adjunct al DG AGRI, iar reprezentan¡ii statelor membre au discutat despre progresele înregistrate în ceea ce prive¿te absorb¡ia interven¡iilor PAC. Executivul UE urmeazå så publice, pânå la sfâr¿itul anului 2023, un raport privind efortul ¿i ambi¡ia statelor membre de a îndeplini obiectivele PAC. În Profitul Agricol 26/2023

prezent, oficialii culeg informa¡ii ¿i î¿i propun så prezinte concluziile spre sfâr¿itul lunii octombrie. Delega¡ii au afirmat cå ecoschemele au înregistrat un nivel bun de adoptare, schemele legate de produc¡ie fiind, în general, mai populare decât cele deconectate de produc¡ie. Unii reprezentan¡i ai statelor membre au subliniat importan¡a comunicårii ¿i a îmbunåtå¡irii în¡elegerii måsurilor de cåtre fermieri. De asemenea, s-a solicitat Comisiei så adopte o abordare flexibilå, în special în ceea ce prive¿te aprobarea modificårilor aduse planurilor strategice PAC.

Spania preia pre¿edin¡ia rotativå a Uniunii Europene Pe 1 iulie Spania a preluat de la Suedia pre¿edin¡ia rotativå a UE, pentru urmåtoarele 6 luni. Prioritå¡ile pre¿edin¡iei spaniole vor fi reindustrializarea Europei, avans în tranzi¡ia ecologicå, consolidarea socialå ¿i o mai bunå unitate europeanå. De asemenea, se a¿teaptå tran¿area, în favoarea agriculturii, a Regulamentului privind utilizarea durabilå a pesticidelor (SUR). Informare Syngenta cu privire la insecticidul Affirm Top Syngenta informeazå cu privire la modificårile apårute în domeniul de utilizare a produsului insecticid Affirm Top. Astfel, pentru conformarea cu noile Limite Maxime de Reziduuri aprobate la nivelul Comisiei Europene pentru substan¡a activå emamectin, compania a solicitat revizuirea, în Certificatul de omologare al produsului Affirm Top, a indica¡iilor de utilizare, astfel încât så se respecte noile norme. În consecin¡å, apar urmåtoarele modificåri în domeniu de utilizare: mårirea intervalului de timp de la ultima aplicare pânå la recoltare (PHI), de la 7 zile la 28 de zile. ¥ncepe construc¡ia Canalului Siret-Bårågan Cu un buget de 1,5 miliarde de euro, din martie 2024 vor începe lucrårile la încå 18 kilometri din canalul SiretBårgan, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. El a men¡ionat cå, în momentul în care a plecat din func¡ia de director general al ANIF, fusese lansat în achizi¡ie publicå proiectul privind continuarea Canalului Siret-Bårågan, faza de proiectare, înså Ministerul Agriculturii a anulat licita¡ia, care era finalizatå în procent de 99%. În ceea ce prive¿te amenajarea Olt Cålmå¡ui, ministrul spune cå realizarea la treapta întâi este în propor¡ie de 90% finalizatå ¿i s-a semnat contractul de lucråri pentru treptele 2 ¿i 3. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Klaus Iohannis cere reexaminarea legii privind vânarea cormoranului Pre¿edintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului så reexamineze legea prin care perioada de vânåtoare a cormoranului mare este extinså de la 6 luni la un an de zile. Extinderea intervalului de vânare a cormoranului mare pe tot parcursul anului, deci inclusiv în perioada de reproducere, este susceptibilå de a afecta aceastå specie prin vulnerabilizarea puilor, precum ¿i alte specii de påsåri, în mod special, pelicanul cre¡ sau cormoranul mic se aratå în argumenta¡ia pre¿edintelui. Mai ales cå cele douå specii de cormoran pot fi u¿or confundate. Fost ministru britanic vrea så schimbe statutul migran¡ilor din agriculturå Fostul ministru britanic al Mediului George Eustice a cerut guvernului så ia måsuri urgente pentru a salva agricultura localå, prin schimbarea statutului muncitorilor stråini de care fermierii au nevoie. Eustice spune cå angaja¡ii din agriculturå trebuie considera¡i muncitori califica¡i, pentru a simplifica procesul de acordare a permiselor de muncå. El spune cå toate programele prin care Londra a încercat så-i convingå pe englezi så lucreze în fermele locale au e¿uat, iar stråinii care sunt angaja¡i sezonier de fermieri au devenit indispensabili. Pietrele pråjite sunt la mare modå în China Un fel de mâncare tradi¡ional din China bazat pe pietre de dimensiuni mici care sunt pråjite la tigaie a devenit foarte popular în ultimele såptåmâni, dupå ce mai multe videoclipuri au ajuns virale pe re¡elele de socializare. Ciudatul preparat numit suodiu are o tradi¡ie de sute de ani în provincia Hebei, dar nu era consumat pânå acum la nivel na¡ional. Pietrele sunt pråjite împreunå cu un amestec de legume ¿i condimente, iar consumatorii le sug pentru a extrage aromele, apoi le scuipå. 8

50 de milioane de euro pentru un terminal de cereale în portul Varna Banca Europeanå de Investi¡ii (EIB) a aprobat o finan¡are de 50 de milioane de euro pentru construc¡ia unui nou terminal de cereale în portul Varna din Bulgaria. Terminalul va fi construit ¿i operat de compania Logistic Centre Varna, o subsidiarå a Buildcom Group, una dintre cele mai mari companii agricole din Bulgaria. Buildcom asigurå 20% din exporturile de cereale ale vecinilor de la sud de Dunåre ¿i cumpårå anual de pe pia¡a

internå peste douå milioane de tone de grâu ¿i semin¡e oleaginoase. Compania de¡ine ¿i trei rafinårii de ulei alimentar, fiind cel mai important producåtor local de ulei ¿i furaje din floarea-soarelui, cu o cotå de pia¡å de peste 50%. Terminalul ar putea deveni opera¡ional pânå la sfâr¿itul anului 2026, dupå construc¡ia unui chei nou, cu silozuri ¿i depozite moderne, fiind necesarå ¿i extinderea re¡elei de drumuri ¿i cåi ferate din port.

Mecanism natural de protec]ie contra gripei aviare O echipå de cercetåtori de la Universitatea din Glasgow a descoperit cå organismul uman dispune de un mecanism de apårare foarte eficient contra gripei aviare. În testele de laborator, ei au demonstrat cå o genå numitå BTN3A3 se activeazå în nasul, gâtul ¿i plåmânii oamenilor ¿i reduce rata de reproducere a virusului. Conform cercetåtoarei Rute Maria Pinto, aproape toate tulpinile virusului gripei aviare sunt blocate de aceastå protec¡ie, ceea ce explicå rata micå de infectare la oameni. “Majoritatea viru¿ilor umani, mai ales cei care au provocat pandemii pânå acum, sunt înså rezisten¡i la ac¡iunea BTN3A3, a¿a cå sunt capabili så

depå¿eascå acest mecanism ¿i så infecteze organismul”, explicå ea. Una dintre cele mai grave pandemii de acest tip a fost cea din anul 1918, atunci când un virus transmis de påsåri a ucis aproximativ 50 de milioane de persoane. O altå variantå de gripå aviarå, H7N9, a devenit rezistentå la BTN3A3 în perioada 2011-2012, iar primele infec¡ii umane au fost raportate în 2013. Oamenii de ¿tiin¡å vor acum så analizeze codul genetic al tuturor viru¿ilor de la påsåri, pentru a-i identifica din timp pe cei rezisten¡i ¿i a dezvolta o strategie de apårare contra lor.

Profitul Agricol 26/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Bugetul pe termen lung al UE Cristina CIONGA director adjunct, FAPPR

Pe 20 iunie, comisarii UE au aprobat o propunere de revizuire a cadrului financiar multianual (CFM), menitå så salveze finan¡ele Uniunii de la efectele devastatoare ale pandemiei ¿i ale råzboiului. Aceasta este înso¡itå de un plan de cre¿tere a resurselor proprii. Comisarul pentru buget ¿i administra¡ie, Johannes Hahn, a explicat cå pentru a face fa¡å provocårilor fårå precedent din ultimii ani, pandemia, råzboiul de agresiune împotriva Ucrainei cu toate consecin¡ele sale (infla¡ia, criza energeticå, întreruperea lan¡urilor de aprovizionare), a fost nevoie de utilizarea tuturor flexibilitå¡ilor disponibile pentru exerci¡iul bugetar 2021- 2027. Acesta este motivul pentru care s-a propus revizuirea cadrului pentru a asigura finan¡area prioritå¡ilor politice ale UE ¿i provocårilor viitoare. Executivul UE solicitå o cre¿tere a flexibilitå¡ii atât în cadrul CFM, cât ¿i în ceea ce prive¿te programele individuale, precum ¿i o abordare orientatå prin care så se consolideze domenii de politicå cruciale ¿i pentru a råspunde nevoilor Ucrainei ¿i provocårilor externe, inclusiv migra¡ia. Propunerile prevåd consolidåri concrete în câteva domenii prioritare, pentru a garanta cå bugetul UE va putea contribui în continuare la atingerea celor mai importante Profitul Agricol 26/2023

obiective. Principalele prevederi sunt: - Un mecanism pentru Ucraina, bazat pe subven¡ii, împrumuturi ¿i garan¡ii, cu o capacitate totalå de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027, menit så råspundå nevoilor imediate ale Ucrainei ¿i så sprijine redresarea ¿i modernizarea ¡årii pe drumul cåtre aderarea la UE; - O consolidare cu 15 miliarde de euro a bugetului UE pentru abordarea dimensiunilor interne ¿i externe ale migra¡iei, precum ¿i a nevoilor generate de consecin¡ele globale ale råzboiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ¿i pentru consolidarea parteneriatelor cu principalele ¡åri ter¡e; - O platformå “Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) destinatå så promoveze competitivitatea pe termen lung a UE în materie de tehnologii critice, în domeniile tehnologiilor digitale ¿i profunde, al tehnologiilor curate ¿i al biotehnologiei. În acela¿i timp, introduce noi flexibilitå¡i ¿i stimulente pentru fondurile de coeziune ¿i Mecanismul de redresare ¿i rezilien¡å. Atât propunerile de modificare a bugetului, cât ¿i celelalte propuneri legislative prezentate în cadrul reuniunii vor fi înaintate Parlamentului European ¿i statelor membre ale UE în cadrul Consiliului. Negocierile, inclusiv aprobarea Parlamentului, trebuie så se finalizeze înainte de sfâr¿itul anului, întrucât constrângerile bugetare urgente se vor materializa deja în 2024.

600 de milioane de euro pentru stimularea produc¡iei alimentare Guvernul a aprobat programul na¡ional de dezvoltare ¿i sus¡inere a industriei alimentare, Investalim, cu un buget de 600 de milioane de euro pentru 4 ani, din 2023 în 2026. Prin acest program vor fi sprijinite domeniile care înregistreazå deficit, a explicat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. “Prin intermediul acestui act normativ, direc¡ionåm investi¡iile pentru dezvoltarea produc¡iei realizate în România. Avem o capacitate uria¿å de a ob¡ine materie primå. Avem obliga¡ia så ne asiguråm cå ceea ce ob¡in fermierii no¿tri este procesat ¿i transformat în produse cu valoare adåugatå mare, aici, la noi, în România”, a declarat ministrul. Rusia investe¿te în produc¡ia de carne de pui Guvernul rus a anun¡at cå va investi aproximativ 15 milioane de euro în finalizarea construc¡iei unei ferme de pui de dimensiuni mari din apropierea capitalei Moscova. Ferma va furniza pui din rase locale crescåtorilor de påsåri din toatå ¡ara, pentru a reduce dependen¡a de pui de raså din import ¿i pentru a cre¿te securitatea alimentarå a Rusiei. Anul trecut, Kremlinul a alocat al¡i 45 de milioane de euro din fondul guvernamental de urgen¡å pentru acest proiect. Brazilia a anun¡at primul caz de gripå aviarå Brazilia a raportat descoperirea primului focar de gripå aviarå din ¡arå, la o fermå de subzisten¡å din statul Espirito Santo.Virusul a fost detectat pe 15 mai ¿i de atunci au fost confirmate 50 de cazuri de infec¡ie la påsåri sålbatice în ¿apte state braziliene. De¿i Ministerul brazilian al Agriculturii a oferit imediat asiguråri cå situa¡ia este sub control ¿i focarul nu va afecta exporturile de carne de pui ale ¡årii, Japonia a anun¡at cå suspendå importurile din Espirito Santo. Ministerul Agriculturii din Brazilia a criticat reac¡ia autoritå¡ilor de la Tokyo. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ucraina se preg\te[te s\ exporte mai ales pe Dun\re Ucraina trebuie så fie pregåtitå så exporte cereale aproape în exclusivitate prin porturile sale de la Dunåre, deoarece Rusia blocheazå practic livrårile prin porturile de la Marea Neagrå, a anun¡at Autoritatea Porturilor Maritime din Ucraina. Intermediat în luna iulie a anului trecut, coridorul cerealelor din Marea Neagrå este posibil så nu se prelungeascå dincolo de 18 iulie. Moscova amenin¡å cu închiderea lui dacå nu îi sunt îndeplinite o serie de cerin¡e, de eliminare a obstacolelor din calea exporturilor de cereale ¿i îngrå¿åminte ruse¿ti. Potrivit oficialilor ru¿i, promisiunile de sus¡inere a exporturilor Rusiei nu s-au materializat.

“În condi¡iile în care Rusia blocheazå efectiv func¡ionarea coridorului de cereale, trebuie så fim pregåti¡i så trecem aproape întregul volum de export al noii recolte prin porturile dunårene”, a scris pe Facebook directorul adjunct al Autoritå¡ii Porturilor Maritime din Ucraina, Dmitro Barinov. Produc¡ia de cereale din Ucraina a scåzut de la 86 milioane de tone (2021) la 53 milioane de tone (2022). Anul acesta, Kievul estimeazå o produc¡ie de 46 de milioane de tone. Chiar ¿i în condi¡iile diminuårii recoltei, Ucraina va avea nevoie så exporte peste 30 de milioane de tone de cereale, milioane de tone de uleiuri vegetale ¿i oleaginoase.

La finalul lunii iunie, Autoritatea Porturilor Maritime din Ucraina a precizat cå cele trei porturi de la Dunåre au exportat o cantitate record de trei milioane de tone de alimente numai în luna mai. Comparativ, pe toatå perioada anului 2021, înainte de conflict, cele trei porturi ucrainene de la Dunåre au procesat 5,5 milioane de tone de marfå. Oficialii ucraineni din domeniul transporturilor spun cå volumele de export ar putea fi mai mari dacå canalul såu Bâstroe de pe Dunåre ar fi adâncit. În urmå cu o lunå, un înalt oficial ucrainean recuno¿tea cå autoritå¡ile de la Kiev ar dori så înceapå lucrårile pentru a adânci canalul Bâstroe încå din acest an.

Eurodeputa]ii din Comisia de Mediu sunt diviza]i în ceea ce prive[te restaurarea naturii Cristina CIONGA director-adjunct, FAPPR

În urma unui vot îndelungat, nu existå o majoritate în rândul deputa¡ilor europeni din Comisia de Mediu, COM ENVI cum i se spune pe scurt, pentru propunerea de lege a Comisiei privind restaurarea naturii, astfel cum a fost modificatå. În urma voturilor asupra amendamentelor la propunerea Comisiei, joi, 15 iunie, ¿i continuate mar¡i, 27 iunie, Comisia pentru Mediu, sånåtate publicå ¿i siguran¡å alimentarå a respins în cele 10

din urmå propunerea de lege amendatå a UE privind restaurarea naturii. Votul final a fost de 44 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivå ¿i 0 ab¡ineri, nefiind întrunitå majoritatea în favoarea propunerii. Astfel, Comisia pentru Mediu, sånåtate publicå ¿i siguran¡å alimentarå va prezenta în plen propunerea de respingere a propunerii Comisiei. Parlamentul în ansamblu va trebui apoi så ia o pozi¡ie, probabil în sesiunea plenarå din iulie de la Strasbourg. Profitul Agricol 26/2023

VIA}A COMPANIILOR

BASF> un supercomputer pentru imagina]ia cercet\torilor BASF a pus în func¡iune un nou supercomputer la sediul central din Germania, înlocuindu-l pe cel existent. Acum, calcule care ar fi durat aproximativ un an în trecut pot fi realizate în doar câteva zile. Acest lucru a redus timpul de dezvoltare a produselor. Noul supercomputer a fost fabricat de Hewlett Packard Enterprise ¿i utilizeazå procesoare AMD. Are un concept inovator bazat pe råcirea cu apå caldå. Sistemul absoarbe cåldura acolo unde este generatå ¿i o transportå la distan¡å, ceea ce reduce semnificativ energia necesarå ¿i, implicit, costurile de operare. Noul supercomputer BASF, denumit Quriosity, la fel ca predecesorul såu, este cel mai mare supercomputer din lume utilizat în cercetarea chimicå industrialå.

Pe lângå propriul såu supercomputer, BASF are în plan så utilizeze ¿i puterea de calcul disponibilå în cloud. “Aceastå solu¡ie hibridå ne oferå cea mai bunå flexibilitate tehnicå ¿i opera¡ionalå posibilå”, a declarat MaasBrunner. “Ne permite så gestionåm solicitårile care necesitå o putere de procesare excep¡ional de mare, precum

¿i så lucråm la sarcini speciale pentru care propriul nostru supercomputer nu este conceput.” ¥n domeniul dezvoltårii produselor pentru protec¡ia plantelor, prin utilizarea modelårii moleculare, supercomputerul BASF poate identifica rapid compu¿i adecva¡i care så fie eficien¡i ¿i siguri pentru mediu.

Agrinvest> strategiile de succes Grupul Agrinvest (Agrinvest SRL ¿i Agrinvest Credit IFN) a creat un program special de sprijinire a fermierilor, aducându-i în interiorul unei comunitå¡i unite, care cre¿te în tandem, unde pot beneficia de sfaturile unor exper¡i alåturi de care så î¿i croiascå drumul cåtre profit.

Proiectul se nume¿te Agrinvest Golden Relationship ¿i este coordonat de ing. Dan N. Såvoiu, un profesionist cu o mare experien¡å în ceea ce prive¿te atât partea tehnicå, cât ¿i cea managerialå în cadrul fermelor agricole. Alåturi de o întreagå echipå de profesioni¿ti, acest proiect se adreseazå fer-

mierilor ale cåror afaceri se aflå în dificultate, dar care au ¿anse de redresare dacå adoptå o strategie corectå de business. “Dorim ca ace¿ti fermieri så ¿tie cå nu totul este pierdut ¿i cå acest proiect le oferå o ¿anså realå de redresare punându-le la dispozi¡ie o echipå de exper¡i - economi¿ti, juri¿ti, tehnicieni, speciali¿ti în management sau în zona comercialå etc. - care evalueazå situa¡ia ¿i dezvoltå un plan de interven¡ie complex la implementarea cåruia ¿i participå cu îndrumare ¿i sprijin. A¿adar, încurajåm fermierii afla¡i în situa¡ii sensibile så apeleze cu încredere la acest proiect, care poate însemna salvarea lor realå ¿i revenirea la o situa¡ie economicå echilibratå ¿i stabilå.”

Profitul Agricol 26/2023

VIA}A COMPANIILOR

Bayer Crop Science Inovation Summit 2023 Concernul german Bayer se a¿teaptå så acceseze anual peste 100 de miliarde de euro, practic o dublare a veniturilor curente din portofoliul de bazå, prin extinderea activitå¡ilor ¿i a oportunitå¡ilor oferite de trecerea la agricultura regenerativå. Totodatå, compania are un portofoliu de proiecte cu un poten¡ial de vânzåri de vârf estimat la peste 30 de miliarde de euro pentru a promova practicile agricole regenerative, estimând cå suprafa¡a pe care se vor folosi tehnologiile specifice, pânå la mijlocul deceniului urmåtor, va depå¿i 160 de milioane de hectare.

ayer a anun¡at, recent, în cadrul conferin¡ei Bayer Crop Science Inovation Summit 2023 (Inova¡ii Bayer în ªtiin¡a Culturilor) cå Divizia Crop Science a companiei va valorifica oportunitå¡ile reprezentate de trecerea la agricultura regenerativå. A fost identificat poten¡ialul de cre¿tere în segmente precum fertilitatea culturilor, produsele biologice, biocombustibili, agricultura carbonului, aplicare de precizie a produselor de protec¡ie a plantelor, pie¡e digitale etc. Abordarea Bayer este cå, în ferma viitorului, terabi¡ii de date colectate din câmp, precum ¿i tonele de dioxid de carbon sechestrate vor fi la fel de importante pentru fermier ca ¿i randamentul produc¡iei agricole. Ca atare, investi¡iile companiei se vor concentra pe solu¡ii care så permitå Profitul Agricol 26/2023

conservarea apei, atenuarea schimbårilor climatice, îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii solului, precum ¿i conservarea ¿i restaurarea biodiversitå¡ii, permi¡ând, totodatå, cre¿terea productivitå¡ii, bunåstarea socialå ¿i economicå a fermierilor ¿i comunitå¡ilor. Doar în 2022, gra¡ie unor investi¡ii de 2,6 miliarde de euro în cercetare, Bayer ¿i-a reîmprospåtat portofoliul de semin¡e cu 500 de noi hibrizi ¿i soiuri. Totodatå, a lansat 10 noi formule ¿i a reu¿it peste 250 de noi omologåri. Toate acestea sus¡in un poten¡ial de vânzåri estimat la aproximativ 30 de miliarde de euro, din care jumåtate se adaugå la baza deja existentå. Bayer dezvoltå urmåtoarea genera¡ie de instrumente precum editarea genelor ¿i inteligen¡a artificialå, pentru a crea semin¡e de porumb, soia, bumbac ¿i legume potrivite a fi cultivate în condi¡ii dificile. Totodatå, se hibridizeazå culturi precum orezul ¿i grâul, pentru a le îmbunåtå¡i productivitatea ¿i durabilitatea. Orezul cu însåmân¡are directå (aflat în teste în India) are nevoie de un consum redus de apå ¿i då totu¿i produc¡ii sporite.

Prin programul Preceon Smart Corn, Bayer promoveazå hibrizii de porumb de talie reduså, care oferå beneficii precum rezisten¡a la cådere, posibilitatea de aplicare a produselor de protec¡ie a plantelor pe toatå durata vegeta¡iei, optimizarea inputurilor. În SUA, pânå la sfâr¿itul deceniului este a¿teptatå lansarea porumbului de talie reduså modificat genetic, care va fi rezistent la viermii sârmå ¿i al¡i dåunåtori problematici. Tot pânå la finele deceniului, Bayer pregåte¿te ¿i lansarea unui erbicid cu mod de ac¡iune complet nou, primul din industrie de peste trei decenii, care va controla ¿i cele mai rezistente buruieni. De asemenea, un fungicid cu spectru larg pentru cereale, porumb, fructe ¿i legume se aflå în faza 3 de cercetare. Inteligen¡a artificialå ajutå Bayer så proiecteze urmåtoarea genera¡ie de produse de protec¡ie a culturilor, de exemplu prin utilizarea tehnologiei PROTAC, care este conceputå pentru a interac¡iona doar cu o singurå proteinå ¡intå ¿i pentru a proteja organismele benefice.

Robert VERESS 13

VIA}A COMPANIILOR

Agricultura este [tiin]\, marketingul o pune în valoare Oana Iftime este Managing Partner ID Media Communication. Cu aproape 20 de ani de experien¡å în marketing, a lucrat în industrii competitive precum agribusiness, pharma, instala¡ii pentru construc¡ii, electrocasnice, în afaceri de tip B2B ¿i B2C. De peste un an este antreprenor ¿i oferå servicii de marketing ¿i comunicare companiilor din agribusiness, dar ¿i din alte domenii.

Så începem cu începutul: care este backgroundul profesional? Am pus bazele carierei mele în marketing în Arctic ¿i Romstal, companii în care am avut ¿ansa så învå¡ ¿i så lucrez cu profesioni¿ti în acest domeniu. La Centrofarm, Naturevo ¿i la Clubul Fermierilor Români am continuat så-mi extind ariile de expertizå în marketing ¿i comunicare, astfel încât în prezent de¡in o experien¡å complexå raportatå la mixul de marketing: produs, politici de pre¡, promovare, publicitate, politici de distribu¡ie de produs, planificare ¿i cercetare, segmentare ¿i targeting grupuri ¡intå, parteneriate, CSR. ªi cum de ai ales agricultura? De fapt, agricultura m-a ales pe mine. A fost o ¿anså de care am profitat în 2015, când am fost recomandatå pentru jobul de director de marketing de la Naturevo. Întotdeauna am considerat cå pot lucra aproape în orice industrie atât timp cât învå¡ despre specificul ei. M-au ajutat mult backgroundul de matematicå ¿i IT, gândirea analiticå ¿i 14

nu numai, cu fermieri care au activitå¡i de procesare ¿i oferå produse consumatorului final, cu asocia¡ii profesionale, ONG-uri ¿i universitå¡i. Noi le elaboråm strategia de marketing ¿i de comunicare, dezvoltåm campanii de PR, campanii de publicitate, marketing direct, campanii online, asiguråm rela¡ia cu mass-media, organizåm evenimente, realizåm materiale informative, website-uri, elaboråm documente de pozi¡ie, dezvoltåm programe de CSR, ac¡iuni de comunicare internå, programe de training.

Oana Iftime, Managing Partner ID Media Communication

firea mea tehnicå, astfel încât propunerea de a intra în agriculturå am primito cu entuziasm ¿i am våzut-o ca pe o provocare. Ce te atrage la acest domeniu? Agricultura este ¿tiin¡å ¿i artå în acela¿i timp. Este multå muncå, aproape fårå oprire. Am ales så îmi construiesc o carierå în acest domeniu pentru cå, de¿i nu sunt fermier ¿i nu am absolvit o facultate cu profil agricol, må regåsesc în ceea ce înseamnå agricultura, în toatå complexitatea ¿i frumuse¡ea ei, cu contribu¡ia pe care o are la evolu¡ia noastrå pe acest påmânt. Ce fel de companii pot apela la serviciile tale? Dezvoltåm parteneriate cu organiza¡ii care con¿tientizeazå rolul ¿i importan¡a comunicårii în atingerea obiectivelor de business - din agriculturå ¿i

Cum abordezi rela¡ia cu un startup, o firmå la început de drum care nu are încå strategiile conturate? Dar cu un old timer, cu experien¡å ¿i campanii mari în spate? Indiferent dacå vorbim despre un start-up sau o companie cu mai mul¡i ani de activitate, pentru mine este important så în¡eleg businessul, planurile ¿i obiectivele partenerilor. Identificarea corectå a acestora stå la baza strategiilor de marketing eficiente. Un start-up are nevoie de ac¡iuni de informare a clien¡ilor, de promovare pentru cre¿terea notorietå¡ii ¿i pentru construirea unei rela¡ii de încredere cu clien¡ii. Pe de altå parte, o companie care este cunoscutå poate nu mai are nevoie de campanii de awareness, dar în cazul în care lanseazå un produs sau un serviciu nou, are nevoie de informarea pie¡ei ¿i de promovare pentru atingerea obiectivelor de vânzåri. O comunicare constantå, consistentå ¿i transparentå stå la baza rela¡iei de încredere pe care orice companie o construie¿te cu clien¡ii såi.

a consemnat Arin DORNEANU Profitul Agricol 26/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 30 iunie, a fost de 271 dolari/tonå (1.247 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 26 iunie.

România FOB Constan¡a 205 euro/t (- 2) 1.025 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.06.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. ¥n perioada 26 - 30 iunie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

Principalele destina¡ii: Mexic 57.970 tone, Taiwan

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

47.770 tone, Filipine 37.700 tone, Yemen 37.770 tone ¿i Columbia 14.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 311 dolari/tonå (1.431 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 26 iunie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 230 euro/tonå (1.058 lei). A crescut cu 5 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 257 euro/tonå (1.285 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Iulie 259 263 267 269 251 August 261 265 269 271 257 Sept 273 275 277 279 263 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Iulie 303 307 315 317 307 August 305 309 317 319 309 Sept 307 311 319 321 310

crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România FOB Constan¡a 183 euro/t (-2) 915 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.06.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 30 iunie 2023, a fost de 273 dolari/tonå (1.256 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Iulie 251 253 255 257 260 August 233 235 237 239 243 Sept 237 239 241 243 245 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie August

$/t

26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 245 247 249 251 249 249 250 251 253 251

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 173 euro/tonå (865 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 244 euro/tonå (1.220 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 30 iunie, a fost de 239 euro/tonå (1.195 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i cel din deschiderea din 26 iunie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 230 euro/tonå (1.150 lei). A

€ - 5 lei $ - 4,6 lei data de 26 iunie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 211 euro/t (1.055 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2023 este de 175 euro/t (875 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 171 dolari/t (787 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Iulie 307 311 313 315 311 August 311 313 315 317 315 Sept 313 315 317 319 317 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Rouen 209 211 213 214 211 Dunquerque 209 211 213 214 211 Pallice 211 212 213 214 213 Creil FOB 227 229 233 235 223 Moselle FOB 225 227 229 231 230 Rouen FOB 265 267 269 271 257

scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 249 dolari/tonå (1.145 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 26 iunie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 247 euro/tonå (1.235 lei). Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 239 241 243 245 239 239 241 243 245 239 231 233 235 237 230 Bordeaux FOB 245 247 249 251 244 Pontivy 247 251 253 255 247 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 26/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 26 - 30 iunie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 569 dolari/t (2.617 lei). A crescut cu 6 dolari/ t fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: Spania 57.770 tone, Indonezia Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Iulie 539 543 545 549 547 August 507 509 513 517 513 Sept 477 485 489 493 485

Orz FOB Constan¡a 177 euro/t (- 26) 885 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.06.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 205 euro/tonå (1.025 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

26 - 30.06.2023

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 437 euro/tonå (2.185 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 26 iunie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 434 euro/tonå (2.170 lei).

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 30 iunie 2023, a fost de 547 dolari/tonå (2.516 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 449 dolari/tonå (2.065 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Iulie 1.127 1.117 1.107 1.255 1.337 August 1.185 1.187 1.193 1.199 1.297 Sept 1.179 1.183 1.185 1.191 1.279

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

37.970 tone, Mexic 17.770 tone, Venezuela 9.770 tone ¿i China 7.770 tone.

euro/t

26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Rouen 203 204 205 207 205 Dunquerque 201 203 205 207 205 Pontivy 195 197 199 201 200 Orz bere: Creil** 199 201 203 205 203 Moselle** 207 211 213 215 207

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 207 euro/tonå (1.035 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în august 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (952 lei). A crescut cu 10 dolari/t fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Iulie 537 541 543 549 547 August 543 547 549 553 549

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 30 iunie 2023, a fost de 327 dolari/tonå (1.504 lei). A înregistrat o cre¿tere de 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 26 iunie.

¥n såptåmâna 26 - 30 iunie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 440 euro/t (2.200 lei). A crescut cu 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 26 iunie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Dieppe 421 423 425 427 440 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 313 315 317 319 327

A crescut cu 17 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.145 lei). A înregistrat o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 429 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Rouen 417 421 423 425 434 Dunquerque 421 423 425 427 429 Moselle 423 427 431 433 437

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Iulie 551 553 555 557 547 August 535 537 539 541 539 Sept 537 539 541 543 541

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august 2023, este 357 euro/t (1.785 lei). A crescut cu 10 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în august 2023, este 417 dolari/t (1.918 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Iulie 245 247 249 251 247 August 249 251 253 255 243

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 26 - 30 iunie, a fost de 245 dolari/tonå (1.127 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

271 dolari/t

Profitul Agricol 26/2023

-6

273 dolari/t

+ 14

$/t

26.06 27.06 28.06 29.06 30.06 Iulie 457 459 463 467 449 August 455 457 461 465 441

569 dolari/t

245 dolari/t

+2 17

Pre]uri [i pie]e

Argentina> scade dramatic produc]ia de soia Din cauza secetei severe, în Argentina produc¡ia de soia a scåzut cu douå milioane tone, pânå la 25 milioane tone, cel mai scåzut nivel din ultimele douå decenii. În primele 4 luni ale anului 2023, Argentina a importat 3 milioane tone de soia din ¡årile vecine, predominant din Paraguay ¿i Brazilia. Paraguay este cel mai mare furnizor de soia în Argentina ¿i a livrat deja un record de 2,6 milioane de tone în perioada ianuarie-aprilie 2023. Pe lângå Paraguay ¿i Brazilia, Argentina a intensificat importurile ¿i din Bolivia, care nu a fost în mod tradi¡ional un exportator semnificativ de soia. Produc¡ia în cre¿tere ¿i cererea mare din Argentina au fåcut ca Bolivia så exporte peste 130.000 de tone de soia, pânå în aprilie 2023. Pentru perioada octombrie-septembrie importurile sunt prognozate la un record de 8,7 milioane tone.

La nivel mondial, produc¡ia de soia în 2023/24 este prognozatå de anali¿tii americani în raportul publicat pe 9 iunie 2023 la 411 milioane de tone, fa¡å de 370 milioane tone în 2022/23. Cele mai mari produc¡ii le au:  Brazilia (163 milioane tone, + 8 milioane tone);  SUA (123 milioane tone, + 7 milioane tone);  Argentina (25 milioane tone, - 23 milioane tone);  China (20,5 milioane);  India (12 milioane);  Paraguay (10 milioane tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (96,5 milioane tone, cu 3 milioane 18

Principalele ]\ri produc\toare de soia (milioane tone). Total> 411 milioane tone

Pre¡uri soia

La licita¡iile FOB din luna mai, pre¡ul la export pentru soia din SUA a scåzut cu doar 47 dolari/tonå, la 538 dolari/tonå, în timp ce pre¡ul din Brazilia a scåzut cu 19 dolari/tonå, la 475 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul a scåzut cu 39 dolari/tonå, la 527 dolari/tonå. de tone mai mult decât în 2022/23), urmatå de SUA (54 mil. tone), Paraguay (6 milioane tone) ¿i Canada (4,3 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (100 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone fa¡å de 2022/23), urmatå de UE (14 milioane tone), Mexic (6,5 milioane tone), Argentina (6 milioane tone, mai mult cu 3 milioane tone), Thailanda (4,2 milioane tone), Egipt (3,5 milioane tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 123 milioane tone, fa¡å de 101 milioane tone în anul de pia¡å 2022/23. ºåri cu stocuri mari:  Brazilia: 41 milioane tone;  China: 38 milioane tone;  Argentina: 24 milioane tone;  SUA: 9,5 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62,5 milioane tone, mai mare cu 2,5 milioane tone fa¡å de cea din anul 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt:  China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone);  SUA (12 milioane tone);  Brazilia (11 milioane tone);  Argentina (7,2 milioane tone);  UE (3 milioane tone).

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 26/2023

Pre]uri [i pie]e

România, al patrulea mare produc\tor de rapi]\ din UE Prognozele pentru sezonul 2023/24 privind rapi¡a din Uniunea Europeanå indicå o produc¡ie de 21 milioane tone, în cre¿tere cu 2% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 7% fa¡å de anul trecut. Este o cre¿tere cu 21% fa¡å de media pe 5 ani. Suprafa¡a cultivatå atinge 6,1 milioane de hectare, mai mare cu 2% fa¡å de anul trecut ¿i cu 8% peste media pe 5 ani. Se va înregistra un randament de 3,46 tone/hectar, cu 5% peste anul trecut ¿i cu 12% peste media pe 5 ani. Produc¡ia de rapi¡å a fost revizuitå în cre¿tere atât în Fran¡a, cât ¿i în România, fiecare cu 0,25 milioane tone, datoritå condi¡iilor meteo bune din primåvarå, care au ajutat dezvoltarea culturilor. Se estimeazå cå Fran¡a va fi cel mai mare producåtor de rapi¡å din UE în anul 2023/24, cu 4,8 milioane tone. Germania este al doilea mare producåtor, cu o produc¡ie estimatå la 4,5 4,8 milioane tone.

România, care în ultimii 10 ani nu era un producåtor tradi¡ional de rapi¡å, se estimeazå cå va avea o produc¡ierecord de 2,2 milioane tone în anul 2023/24. Este printre primii patru mari producåtori din UE, dupå recolta prog-

nozatå a Poloniei de 3,4 milioane tone. Recoltarea rapi¡ei are loc la sfâr¿itul lunii iunie ¿i în luna iulie.

Marilena R|DUCU

La nivel mondial, produc¡ia de rapi¡å ajunge la 87 milioane tone Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2023/24, va ajunge la 87

milioane tone. Marii producåtori de rapi¡å sunt: UE (21 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone); Canada (20,3 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone); China (15,4 milioane tone); India (12 milioane tone). Principalii consumatori: UE (25,4 milioane tone); China (18,4 milioane tone); India (11,5 milioane tone); 20

Canada (11 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 9 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 milioane tone), China (3 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de 7 milioane tone, mai mari cu 1 milion de tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2023/24 este evaluatå la 47 milioane tone, mai mare cu 1 mil. tone fa¡å de 2022/23.

Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt: UE (14 milioane tone); China (10,5 milioane tone); India (6 milioane tone); Canada (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone). Cei mai mari consumatori sunt: UE (14 milioane tone), China (12,5 milioane tone), India (5 milioane tone), Japonia (1,4 milioane tone). Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 1,7 milioane tone.

Profitul Agricol 26/2023

CULTURI

VEGETALE O eurodeputat\ le cere fermierilor români s\ produc\ mai pu]in! O delega¡ie a Comisiei pentru Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå a Parlamentului European, în frunte cu pre¿edintele Norbert Lins, a vizitat mai multe jude¡e din Transilvania. La Cluj, delega¡ia a avut discu¡ii deschise cu reprezentan¡i ai fermierilor din FAPPR ¿i CFRO. Theodor Ichim, vicepre¿edintele FAPPR, relateazå cå eurodeputata austriacå Sarah Wiener (reprezentanta Verzilor din PE) a avut o pozi¡ie arogantå în cadrul întrevederii, cerându-le fermierilor români, nici mai mult, nici mai pu¡in, decât så aplice cerin¡ele Pactului Verde, chiar cu riscul de a-¿i vedea produc¡iile diminuate. “Ne-a întrebat de ce ne dorim derogare la cerin¡a de rota¡ie a culturilor, ca så producem mai mult, în condi¡iile în care avem stocuri ¿i nu ne putem vinde marfa? De ce så ne mårim stocurile pe care nu le putem vinde? I-am råspuns cå trebuie så producem mai mult, ca så nu dåm faliment, în condi¡iile în care pia¡a internå este suprasaturatå cu marfå ucraineanå ieftinå, produså în condi¡ii mai pu¡in restrictive, cu costuri mai mici”.

Robert VERESS

Sarah Wiener

Alcedo> între]inerea terenurilor dup\ recolt\ Campania de recoltat la orz este în plinå desfå¿urare sau chiar pe final în anumite zone. Recoltarea la grâu a debutat ¿i ea. Trebuie så ¿tim cå, pe aceste terenuri, pentru a respecta prevederile din GAEC 6, fermierii trebuie så-si adapteze tehnologia ¿i så practice lucråri minime (adicå fårå aråturå). Conform GAEC 6, acoperirea minimå a solului se face pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai Profitul Agricol 26/2023

sensibile (15 iunie - 30 septembrie). Fermierii trebuie så påstreze terenul acoperit pe cel pu¡in 80% din suprafa¡a arabilå a exploata¡iei. Acoperirea solului se asigura prin miri¿tea råmaså dupå recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnå nou înfiin¡ate. În intervalul stabilit, solul trebuie acoperit, cu excep¡ia timpului necesar pregåtirii terenului ¿i înfiin¡årii noii cul-

turi (cel mult 2 såptåmâni). Din punct de vedere tehnologic, miri¿tea astfel rezultatå trebuie “între¡inutå”, combåtând buruienile, prin aplicarea unor erbicide pe baza de glifosat. Alcedo recomandå una din formulele Roundup Classic Pro, Roundup Energy sau Roundup Extra (a 2-a denumire comercialå a produsului Roundup Classic Pro), aplicat în func¡ie de gradul de îmburuienare, în dozå de 1,5-5 l/ha. 21

CULTURI VEGETALE

Agrii> un nou serviciu de evaluare a nivelului de fertilizare Agrii România continuå lansarea de produse ¿i servicii inovative care vin în sprijinul fermierilor pentru a optimiza consumul de îngrå¿åminte.

A¿a cum a anun¡at directorul de dezvoltare, dr. Valerian I¿toc, în toamna anului trecut la lansarea sortimentului de uree protejatå AgriiStart N46, dar ¿i dupå lansarea produsului Agrii Start Release în primåvarå, Agrii România continuå så aducå inova¡ia în curtea fermierului.

De aceastå datå, prin lansarea serviciului Rhiza Grain, un serviciu de De ce este important så facem analize ale produc¡iei? Rhiza Grain vå oferå: - Determinarea exactå a consumului de elemente nutritive ale culturii (fa¡å de ceea ce ¿tim din literatura de specialitate); - Oportunitatea de a stabili caren¡ele nutritive ale culturii recoltate care pot avea impact asupra productivitå¡ii (Raportul N:S, nivel critic de P); - Identificarea unor blocaje din sol ce fac ca anumite elemente nutritive så nu poatå fi absorbite de cåtre plantele de culturå; - Informa¡ii ce pot fi integrate în planurile de fertilizare viitoare (fortificarea cu microelemente ¿i îmbunåtå¡irea fertilitå¡ii solului prin men¡inerea nivelului de P ¿i K la un nivel optim). 22

analizå a produc¡iei din punct de vedere al con¡inutului de elemente nutritive.

Rhiza Grain, un serviciu util în orice fermå Utilizarea unor informa¡ii precise, cum ar fi analiza produc¡iei, a recoltei ob¡inute pe parcela respectivå, este fundamentalå pentru a sprijini deciziile luate pentru fertilizarea culturilor din sectorul arabil. Crearea planurilor de nutri¡ie ce folosesc rezultatele analizelor boabelor recoltate devine un instrument de management al fertilizårii din ce în ce mai important. Rhiza Grain este cea mai bunå metodå pentru a determina dacå cerin¡ele nutritive ale culturii anterioare au fost asigurate la un nivel corespunzåtor. Aceastå informa¡ie este foarte utilå pentru crearea planurilor de fertilizare viitoare.

Interpretarea rezultatelor vå poate confirma dacå planul de fertilizare aplicat culturii a fost corespunzåtor ¿i dacå sunt necesare anumite modificåri ale planului de fertilizare pentru cultura urmåtoare.

Ce elemente se analizeazå? Rezultatele analizelor Rhiza Grain indicå nivelul a 12 elemente nutritive din bob (N, P, K, Ca, Mg, S, B, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn) ¿i asigurå cå nicio posibilå caren¡å nu trece neobservatå.

Ce informa¡ii trebuie furnizate odatå cu proba de grâu sau de orz? Pentru a ob¡ine o interpretare cât mai preciså a rezultatelor recomandåm ca odatå cu transmiterea probei så se furnizeze urmåtoarele informa¡ii: produc¡ia medie ob¡inutå pe parcela de pe care s-a prelevat proba, cantitatea medie de îngrå¿åminte pe hectar ¿i tipul îngrå¿åmintelor folosite, cultura, soiul/hibridul cultivat, precum ¿i con¡inutul de materie organicå din sol (dacå se cunoa¿te).

dr. Valerian I[toc Profitul Agricol 26/2023

CULTURI VEGETALE

De ce ar trebui aplicat Omya Calciprill în fiecare an? ing. Mihaela RADU director marketing Naturevo

În mod tradi¡ional, rezolvarea aciditå¡ii solului se face prin aplicarea amendamentelor tradi¡ionale la fiecare 2 - 4 ani. ¥n ultima vreme, aceastå practicå este în scådere, låsând multe soluri cu pH foarte acid. Având în vedere impactul negativ pe care aciditatea îl are asupra sånåtå¡ii solului ¿i asupra productivitå¡ii culturilor, de ce så vå asuma¡i riscul de a deteriora solul ¿i productivitatea atunci când men¡inerea unui pH optim poate fi atât de simplå?

olul se acidificå în mod natural de-a lungul timpului din cauza precipita¡iilor, de asemenea acidificarea solului este acceleratå ¿i de absorb¡ia nutrien¡ilor de cåtre plante, de levigarea nitra¡ilor ¿i de aplicarea îngrå¿åmintelor clasice care permit spålarea azotului. Fertilizantul cu calciu ¿i amelioratorul de sol Omya Calciprill este realizat din particule ultrafine de carbonat de calciu ce ulterior sunt granulate la dimensiunea de 2 - 6 mm. Micronizarea produsului este extrem de importantå, aceasta garanteazå reac¡ia rapidå cu aciditatea din sol, neutralizând efectele nocive în doar câteva såptåmâni.

De ce recomandåm aplicarea anualå? ¥n primul rând, din motive agronomice: men¡inerea pH-ului optim 24

înseamnå cå to¡i nutrien¡ii sunt disponibili pentru culturå, pe toatå perioada de vegeta¡ie. Acest lucru este deosebit de important în cazul nutrien¡ilor precum calciul, care ajutå la dezvoltarea rådåcinilor, creeazå porozitate în sol ¿i este esen¡ial pentru a spori productivitatea culturilor agricole. În al doilea rând, din motive economice: Îngrå¿åmintele reprezintå unul dintre costurile principale în tehnologia de culturå, a¿a cå ar trebui så luåm toate måsurile pentru a maximiza utilizarea lor ¿i a folosi tot ce avem în sol. pH-ul solului are un impact semnificativ asupra eficien¡ei utilizårii azotului, cu o eficien¡å de 100% atinså doar la un pH optim de 6,5-7! În al treilea rând, din motive de mediu: microorganismele solului beneficiazå de men¡inerea pH-ului neutru, ceea ce duce la o mai bunå descompunere a materiei organice ¿i la îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii solului. Carbonatul de calciu micronizat din Omya Calciprill ajutå la îmbunåtå¡irea structurii solului, reducând tasarea, îmbunåtå¡ind porozitatea ¿i capacitatea de re¡inere a apei, ¿i protejeazå împotriva eroziunii ¿i a spålårii nutrien¡ilor. În sfâr¿it, din motive practice: Omya Calciprill poate fi aplicat în orice moment al anului, atât la pregåtirea terenului, cât ¿i în vegeta¡ie, se poate împrå¿tia uniform, fårå a produce mult praf, la 24-36 m, cu distribuitorul obi¿nuit de îngrå¿åminte. Omya Calciprill este ideal pentru agricultura de precizie. Vå recomandåm

o analizå a solului pentru a måsura pHul în ferma dumneavoastrå ¿i aplicarea variabilå pentru a trata parcelele care au cel mai mult nevoie. În acest fel, pute¡i contribui la maximizarea eficien¡ei ameliorårii solului ¿i la evitarea risipei.

De ce Omya Calciprill (cu calciu micronizat, certificat ecologic) ¿i nu alt produs cu calciu? Omya Calciprill este un produs care corecteazå progresiv ¿i pe termen lung pH-ul solului, ameliorând solurile pânå la cel mai productiv nivel. Ca orice proces biologic, este important ca aceastå corec¡ie a pH-ului så nu fie bruscå ¿i causticå pentru a evita afectarea vie¡ii microbiene din sol, atât de importantå pentru a avea un sol sånåtos ¿i fertil. Particulele de calciu micronizate pot fi absorbite prin aparatul radicular, fertilizarea cu calciu fiind importantå pentru echilibrarea nutri¡iei ¿i cre¿terea plantelor.

Profitul Agricol 26/2023

Un câmp dedicat inova]iei Nufarm ¿i Nuseed au organizat Ziua Inova¡iei în Câmp, în Serbia, între 26-30 iunie. Au fost prezentate solu¡iile de ultimå genera¡ie pentru protec¡ia culturilor, noi hibrizi de floarea-soarelui cu coacere extra-timpurie, erbicide noi pentru påioase, instala¡ia de erbicidare ¿i desicare cu electricitate, cultura de acoperire Carinata, din care se produce un ulei cåutat.

pentru produse precum dicloprop-P, care va juca un rol important în Europa”. Patrick Dieterich, General Manager Nuseed, promite cå specia de oleaginoase Carinata se va comercializa ¿i în Europa, în maxim doi ani. Momentan, este disponibilå în cele douå Americi. “Carinata le permite fermierilor så înfiin¡eze o culturå de acoperire de pe urma cåreia så câ¿tige bani, totodatå capturând carbon din atmosferå ¿i transferându-l în sol, îmbunåtå¡indu-l. În plus, cultura urmåtoare va beneficia de un aport sporit de apå în sol. Avem un aranjament cu British Petroleum, care va achizi¡iona tot uleiul de Carinata produs global, în urmåtorii zece ani”. ermierii europeni sunt supu¿i Din cauza apari¡iei rezisten¡ei la erde Bruxelles unei enorme bicidele sulfonilureice în cazul buruiepresiuni ¿i vor suferi pierderi nilor din culturile cerealiere, companiile în urma aplicårii noilor reglementåri reintroduc erbicidele hormonale auprecum Pactul Verde ¿i Strategia De la xinice, explicå Vladimir Cojuhari, direcFermå la Furculi¡å, spune Hildo Brille- torul de marketing al Nufarm România. man, general manager la Nufarm pentru Nufarm va lansa Dicopur Dropzone, Europa. Înså, întrucât nu existå cale de erbicid cu 2,4-D ¿i un adjuvant integrat, întoarcere, compania va investi masiv care reduce volatilitatea substan¡ei acîn solu¡ii alternative, specifice agricul- tive ¿i, totodatå, îi asigurå o penetrare turii regenerative. mult mai rapidå în plantele ¡intå. Ca “Asta nu înseamnå cå ne-am schim- atare, cantitatea necesarå pe hectar se bat opinia despre ¡intele cantitative de reduce. reducere a consumului de pesticide. Eficien¡a unui alt erbicid pentru påSus¡inem, în continuare, cå sunt lipsite ioase, pe bazå de florasulam ¿i diclopropde logicå. În urmåtorii trei ani vom in- P, a fost aråtatå, într-un câmp de testare, vesti mai mult de 100 de milioane de de Simon Moyal, field development lead euro în modernizarea facilitå¡ilor noas- Nufarm Europe. Au fost semånate butre, crescând capacitatea de produc¡ie ruieni problemå, care au dezvoltat rezis26

ten¡e la erbicide clasice sulfonilureice, iar erbicidele testate au fost aplicate mult timp dupå termenul recomandat. Majoritatea au func¡ionat pe buruieni precum Papaver (maci), Matricaria (mu¿e¡el) sau Fumaria, înså pu¡ine au dat rezultate semnificative pe Centaurea (albåstrele), Amaranthus, Cirsium (pålåmida). Cea mai eficientå combina¡ie a fost Florasulam (3,8 g/ha) + dicloprop-P (450 g/ha) + MCPA 500g/ha (formulare cu microparticule, pentru scåderea dozei), dar nici Florasulam (3,8 g/ha) + dicloprop-P (450 g/ha) + tribenuron 15 g/ha nu este de lepådat. Dincer Eren, agronomy manager Nuseed, a prezentat noii hribrizi de floarea-soarelui ¿i sorg ai companiei. Re¡in aten¡ia hibrizii din gama Ultraearly, care pot fi recolta¡i cu 15-25 de zile înaintea celorlal¡i. Recordul este de¡inut de N4L102 CL, care are perioada de vegeta¡ie de doar 80-85 de zile. În câmp, acesta ¿i ceilal¡i hibrizi Ultra-early (extra-timpurii) aveau capitulele formate, pline de semin¡e, în vreme ce ceilal¡i hibrizi erau la debutul înfloritului. Hibridul de sorg N5K55 este hibrid energetic, care poate produce 350-400 mc de gaz metan/ha, crescând pânå la 3 m în înål¡ime. Se poate recolta dupå 110 zile. Vom reveni cu informa¡ii detaliate despre produsele noi ¿i tehnologiile Nufarm & Nuseed.

Robert VERESS Profitul Agricol 26/2023

CULTURI VEGETALE

Cum s\ primim pe Facebook informa]ii mai utile Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC| Mul¡i fermieri vor så-¿i ajute prietenii de pe Facebook comunicând rezultatele pe care le considerå interesante. Iar ele sunt preluate ca atare ¿i folosite dupå cuviin¡å. Dar existå ¿i situa¡ii în care autorul postårii nu a fost destul de convingåtor, astfel încât unele recomandåri, în¡elese gre¿it, devin chiar “periculoase” pentru aplicarea de cåtre cei mai pu¡in informa¡i. În aceste condi¡ii poate fi utilizat sfatul lui Liviu Dincå: “nu face¡i ca mine, dacå nu cunoa¿te¡i toate detaliile”. Vom comenta articole apårute în media, în special pe grupurile de Facebook, care con¡in informa¡ii interesante, dar insuficient (de bine) explicate pentru a putea fi utilizate “în siguran¡å”. Pentru început am ales un “articol video” al unui important influencer, în care acesta explicå de ce ¿i-a propus ca pe cele 1.000 ha cultivate cu rapi¡å så semene la 70 cm între rânduri. Aceastå schimbare necesitå modificåri obligatorii, reducerea densitå¡ii de la 45-50 b.g./mp la 30 boabe/mp ¿i folosirea semånåtorilor de precizie. Anul trecut, folosind aceste elemente tehnologice pe 50 ha, a ob¡inut un spor de produc¡ie de 800 kg/ha, o cre¿tere de la 3.600 kg/ha la 44.00 kg/ha. Anul acesta a cultivat 400 ha cu aceea¿i tehnologie, iar în toamnå inten¡ioneazå så o aplice pe toatå suprafa¡a de 1.000 ha. Så fie un pariu cu tehnologia clasicå? Concluziile noastre 1. Este o tehnologie riscantå, deoarece: l Poate fi aplicatå numai pe solurile 28

foarte bine aprovizionate cu apå ¿i azot. În aceste condi¡ii rapi¡a poate suporta distan¡e între rânduri de pânå la 80 cm. l Dar este interziså utilizarea distan¡elor mari între rânduri pe solurile cu poten¡ial scåzut de produc¡ie sau slab aprovizionate cu apå ¿i azot. l Impune reducerea densitå¡ii la semånat cu 35%-40%, ceea ce måre¿te pericolul de a nu avea suficiente plante în primåvarå. Ploile insuficiente de dupå semånat, gerul din timpul iernii sau alternan¡a temperaturilor din primåvarå pot reduce drastic densitatea ¿i ajungem la “mâna” poten¡ialului de proÎntre anumite limite ale densitå¡ii, produc¡iile de rapi¡å sunt practic egale. Schimbårile tehnologice, cum au fost în acest caz mårirea distan¡ei între rânduri pentru a se efectua pra¿ilele mai u¿or, trebuie fåcute astfel încât så nu se reducå produc¡ia. De¿i prå¿itul rapi¡ei la 40-50 cm distan¡å între rânduri necesitå mai mult consum nervos pentru mecanizatori decât la 70 cm, trebuie så alegem prima variantå, deoarece suntem pe platoul cu produc¡ie maximå. La 70 cm, produc¡ia scade ¿i nici controlul buruienilor prin pra¿ilå nu este mai grozav.

duc¡ie al plantelor, care, din fericire, este unul impresionant. l Într-un material publicat în Oleoscope, nr. 83/2005, speciali¿tii francezi recomandå påstrarea culturii începând cu densitå¡i cuprinse între 5 - 10 plante/mp. l Au fost fermieri în Fran¡a care seamånau 15 b.g./mp, folosind semånåtori de precizie la distan¡e de 50 cm între rânduri. lÎntr-un sondaj în fermele din Fran¡a în care s-au ob¡inut produc¡ii de peste 5.000 kg/ha (Oleoscope nr. 82/2005), cele mai mari produc¡ii au fost realizate cu densitå¡i mai mici de 60 b.g./mp, în 40% din cazuri utilizându-se semånåtori de precizie cu distan¡a între rânduri cuprinså între 40 ¿i 50 cm. l Sfideazå practicile obi¿nuite. În teorie, distan¡ele echidistante dintre plante favorizeazå ob¡inerea unor produc¡ii mai mari. Unul din recordurile mondiale la porumb a fost ob¡inut cu 38 cm distan¡å între rânduri. 2. Dar nu este falimentarå l Plantele de rapi¡å au o capacitate extraordinarå de compensare. Dacå la ie¿irea din iarnå densitatea este de 10-15 plante/mp, se poate ob¡ine 70-90% din produc¡ia poten¡ialå. Hans Poulsen (Agro Cocora, jude¡ul Ialomi¡a) a påstrat în 2012 culturi cu densitå¡i cuprinse între 8 ¿i 15 plante/mp, produc¡ia medie fiind de 3.088 kg/ha. Chiar cu 5-10 plante/mp, se poate realiza 60-90% din produc¡ia parcelelor cu densitate normalå. l Fermierii ialomi¡eni care au folosit distan¡e mari între rânduri, de exemplu 70-75 cm la cei care au utilizat strip-till, au ob¡inut produc¡ii mai mici cu 400700 kg/ha fa¡å de distan¡ele clasice, dar semånate tot bob cu bob. Profitul Agricol 26/2023

CULTURI VEGETALE

:n N\dlac, recoltatul a început cu emo]ii de pre] ¥n Nådlac, Arad, a început recoltatul la cerealele påioase, la orz deocamdatå, apoi la grâu spre sfâr¿itul lunii iunie. Din påcate, mul¡i se declarå dezamågi¡i, fiindcå se a¿teptau la o recoltå mul¡umitoare, chiar mare. ¥n realitate situa¡ia nu este chiar a¿a.

Masa hectolitricå micå afecteazå pre¡ul orzului Kelo Milan, pre¿edintele Cooperativei Fermierul Nådlåcan, spune cå pânå acum produc¡ia este mai micå, între 5 ¿i 6 tone. Cauza principalå a diminuårii o reprezintå atacurile ¿oarecilor care au mâncat din plante chiar înainte de recoltat. ªi pre¡ul primit la orz este extrem de mic. Dacå în 2022, la recoltat, tona era de 1.600 lei, în 2023, valoarea a coborât la 600 - 620 lei tona. Pre¡ul este valabil pentru stasul la masa hectolitricå de 62,

Profitul Agricol 26/2023

iar în Nådlac, dupå toate ploile, coeficientul a scåzut la 57- 58 de hectolitri. Când se scade de la pre¡ul de bazå masa hectolitricå, se ajunge la 600 lei pe tonå. Asta înseamnå sub pre¡ul de produc¡ie cu aproximativ 1.000 lei. Pre¡ul este mai mic cu 1.000 de lei pe tonå la orz fa¡å de anul precedent ¿i costul de înfiin¡are culturi în 2022 a fost mai mare chiar cu 40% fa¡å de 2021. “Pierderea este dramaticå pentru fermieri. Dacå vom vinde produc¡ia de orz la pre¡ul actual, vom avea încasåri cu 1.000 lei mai pu¡in pe hectar decât cheltuielile realizate. Pe scurt, în 2023,

agricultorii din Nådlac au muncit degeaba, chiar în pierdere la cultura de orz “, a concluzionat Kelo Milan. Cauza este clarå: fiindcå nu existå baza hectolitricå stas de 62, marfa se depuncteazå la pre¡ ¿i se ajunge la 600 lei tona.

Previziunile la rapi¡å, 3,5 tone/ha La rapi¡å se preconizeazå cå recoltatul va începe pe la

Gheorghe MIRON

CULTURI VEGETALE

sfâr¿itul lunii iunie, în func¡ie de condi¡iile climatice. Cultura aratå relativ bine ¿i oamenii sperå la o produc¡ie medie de 3,5 tone pe hectar. Totu¿i, existå parcele de pe care se pot scoate peste 4 tone, dar ¿i altele de pe care vor ie¿i mai pu¡in, în jur de 3 tone. ªi în cazul rapi¡ei, sunt destui care sus¡in cå le va fi destul de greu så î¿i scoatå cheltuielile. Cauza principalå este tot pre¡ul. În 2022, la recoltare, o tonå de rapi¡å costa între 3.500 ¿i 4.000 lei, iar în iunie 2023, se plåte¿te în jur de 1.800 lei tona. “Situa¡ia este complicatå ¿i al rapi¡å. Chiar dacå vom scoate o produc¡ie acceptabilå sau bunå, din cauza pre¡ului mic, s-ar putea så avem o surprizå foarte neplåcutå privind randamentul de culturå”, este de pårere Milan. În func¡ie de condi¡iile meteorologice, recoltatul la grâu va începe cåtre sfâr¿itul lunii iunie. Cultura aratå nu foarte bine, ci doar bine, de aceea fermierii sperå så scoatå în jur de 7 tone la hectar. În zona Nådlac, de obicei, porumbul, floarea-soarelui ¿i rapi¡a produc surprize plåcute, nu cereale påioase.

Pia¡a cerealelor, o problemå nerezolvatå Cea mai mare nemul¡umire a producåtorilor agricoli continuå så fie func¡ionarea proastå a pie¡ei cerealelor. 30

“Suntem min¡i¡i permanent. Putem spune cå e un dezastru creat chiar de reprezentan¡ii statului român, nu de Uniunea Europeanå, nici de Ucraina. Suntem cea mai afectatå ¡arå”, acuzå Kelo Milan. El a mai aten¡ionat cå, a¿a cum aratå datele statistice, prin România, trece o cantitate de cereale cât traverseazå prin Bulgaria, Polonia ¿i Ungaria la un loc. În plus, a auzit cå guvernul polonez chiar a alocat sume pentru compensarea pierderilor agricultorilor. Prin urmare, fermierii polonezi nu au avut de suferit din cauza tranzitului cerealelor ucrainene. “Cum så concuråm noi pe aceea¿i pia¡å cu fermierii polonezi pe care statul îi apårå ¿i compenseazå pierderea de venit generatå prin acceptarea mårfii din afara UE fårå taxe vamale?” El mai sus¡ine cå ceea ce se vorbe¿te în România, cu privire la protec¡ia fermierilor, sunt pove¿ti. Nici banii pentru despågubire de secetå pentru 2022 nu au ajuns la oameni, pânå în iunie 2023. “Ni s-au promis 1.000 de lei pe ha, de 5 ori mai pu¡in decât era pre¡ul de cost pentru înfiin¡area culturii, iar acum au redus la 300 lei. Agricultorul român a ajuns o båtaie de joc. Guvernan¡ii nu în¡eleg cå, dacå îngropi o genera¡ie de fermieri, alta nu se va mai na¿te a¿a u¿or. Nu oricine vine så activeze în agriculturå. E un domeniu dificil”, este de

pårere pre¿edintele Cooperativei Fermierul Nådlåcan.

Reintroducerea taxelor pentru cerealele din Ucraina Kelo Milan este de pårere cå, în scopul reglementårii sectorului, trebuie introduse taxele vamale pentru produsele care vin din afara UE ¿i controalele sanitar-veterinare. “Dacå pe mine ca fermier må obligi så respect o mul¡ime de condi¡ii de mediu pentru a face o marfå cât mai sånåtoaså cu mai pu¡ine chimicale, tu, ca guvern, de ce cople¿e¿ti pia¡a cu produse din afara UE care evident cå nu respectå acelea¿i condi¡ii?”, se întreabå fermierul arådean. În aceastå situa¡ie, Milan a mai atras aten¡ia cå nu mai poate avea loc o concuren¡å corectå. El a mai spus cå nu Ucraina este de vinå pentru criza de pe pia¡a cerealelor. Ucrainenii trebuie ajuta¡i, dat fiind situa¡ia dramaticå în care se aflå din cauza råzboiului. Totu¿i, cineva trebuia sacrificat, iar Uniunea Europeanå a decis ca producåtorii români så fie aceia. De fapt, nu UE este de vinå, ci Guvernul României, care nu negociazå aproape nimic ¿i nu apårå interesele agricultorilor. De aceea, fermierii vor så reînceapå protestele, dar mult, mult mai de amploare, încheie Milan. O supårare pe care nu avem voie så o ignoråm. Profitul Agricol 26/2023

CULTURI VEGETALE

Seceri[ul în Timi[ [i pre]urile prea mici primite În Timi¿, a început campania de recoltat la cerealele påioase, dar fermierii sus¡in cå vânturile ¿i ploile dese ¿i puternice din ultimele douå såptåmânii au culcat la påmânt culturile de grâu ¿i orz în propor¡ie de 30 - 35%. Astfel, au fost reduse ¿i cantitatea, ¿i calitatea produc¡iei. Mircea Boteanu din Comlo¿ul Mic a început seceri¿ul la orz. Spune cå în propor¡ie de 80% a fost calamitat. “Situa¡ia este dramaticå, dar încet, cu råbdare, încercåm så recoltåm ¿i så salvåm din produc¡ie”, este de pårere Boteanu. Din fericire, are asiguratå cultura ¿i î¿i va mai recupera din pierderi. Acum sperå så scoatå 6 tone la hectar la orz. Cultura a evoluat foarte bine încå din toamnå, dar au fost probleme cu musca cerealelor, iar în primåvarå, cu rugina ¿i cu fåinarea. El a intervenit la timp cu tratamente ¿i cultura a fost salvatå. I-ar mai trebui ¿i un pre¡ corect, pu¡in peste 1 leu pe kg. Ar fi corect ¿i ar putea scoate ¿i profit. Boteanu mai are 30 de hectare de

rapi¡å care aratå bine ¿i sperå la o produc¡ie de 4.500 kg la hectar. Totu¿i, ¡inând cont de pre¡urile la îngrå¿åminte ¿i inputuri care au fost triplate, în 2022-2023, la o produc¡ie de 4 tone la rapi¡å, Boteanu spune cå va fi pe zero, deoarece ¿i pre¡ul la vânzare este sub 2.000 de lei tona, coboarå ¿i urcå ¿i nu poate fi sigur de nimic. “Cred cå am lucrat degeaba anul acesta la rapi¡å, dar vom vedea. Poate vom avea o produc¡ie mai bunå. Rapi¡a e foarte sensibilå, dacå vine o grindinå în continuare pierzi totul. Speråm så nu aibå loc asemenea dezastru, fiindcå vreau så iau cultura, nu asigurarea”, a calculat omul. Rapi¡a este asiguratå pentru grindinå ¿i furtunå pe 4 tone, dar intervine ¿i 15% franciza. “Doamne fere¿te de incendiu sau alte calamitå¡i, cå nu ai acoperire”. În toamnå, rapi¡a a råsårit ¿i a evoluat bine, dar a apårut o vreme seceta. În zona Comlo¿ului, nu a mai plouat. Au fost numai 15 litri în 40 de zile. Dupå ce au reînceput ploile, rapi¡a ¿i-a revenit ¿i a evoluat foarte bine. Totu¿i, au mai fost probleme cu dåunåtorii în toamnå. Cei mai periculo¿i au fost puricii ¿i viespea

rapi¡ei, iar neexistând nici gerurile iernii, în februarie, a fost un atac de ceutorhynchus. Dåunåtorii apar când temperatura este de 9 grade. Fiindcå nu a fost iarnå în Câmpia de Vest, imediat au început så zboare ¿i så caute hranå. Multe plantele au fost atacate ¿i au stagnat în cre¿tere. Nu au mai format silicve sau acestea au devenit seci ¿i cu semin¡e de slabå calitate. La rapi¡å, Boteanu sperå ca pre¡ul så fie peste 2.000 de lei tona. Atunci ar putea recupera cheltuielile ¿i poate så aibå ¿i profit. El crede cå recoltarea grâului o va începe la sfâr¿itul lunii iunie. Cultura aratå foarte bine, dar din cauza ploilor foarte puternice ¿i dese ¿i a vânturilor o mare parte din plante a cåzut la påmânt. Anul acesta au fost ploi toren¡iale pe unele zone în Timi¿ chiar de 100 litri pe metru påtrat, în câteva ore. În propor¡ie de 30% grâul e calamitat. “Sper cå voi scoate peste 8 tone la hectar. Dacå va fi peste un leu kilogramul, ar fi un pre¡ corect la grâu”, a concluzionat Mircea Boteanu.

Gheorghe MIRON

Mircea Boteanu, Comlo[ul Mic

Profitul Agricol 26/2023

CULTURI VEGETALE

Alexander Degianski ar vrea un pre] la grâu de m\car 1,3 lei/kg În tot jude¡ul Timi¿, culturile de cereale aratå bine, dar evident cå sunt ¿i sole care aratå mai råu. Masa hectolitricå este micå la orz, undeva la 52 55, ¿i va avea un efect direct asupra pre¡ului final. Produc¡iile variazå între 4,5 - 8 tone la hectar. Consilierul ministrului, Alexander Degianski, care administreazå 5.000 de ha, este asigurat în ceea ce prive¿te calamitå¡ile ¿i deja asigurårile au venit så constate la fa¡a locului gradul de distrugere a culturilor. El sperå cå va mai recupera din pierderi. La orz, spre deosebire de grâu, nu este anul la care se a¿tepta, adicå la o produc¡ie medie de peste 7 tone. Ploile ¿i furtunile au calamitat plantele ¿i sperå ca så primeascå despågubiri, de la firmele de asiguråri, så mai recupereze din pierderi. “Asemenea fenomene au loc în fiecare an, dar anul acesta totul a fost dublat de o perioadå foarte lungå de ploi, iar un vânt mai accentuat imediat a culcat plantele încårcate cu apå ¿i spicele grele la påmânt”, explicå Degianski. Numai într-o lunå a plouat 200 de litri pe metru påtrat, iar fenomenele au deteriorat destul de mult orzul, fiindcå nu este a¿a rezistent ca grâul ¿i ca rapi¡a. “Încercåm så nu ne plângem. Mergem mai departe, fiindcå lucråm în agriculturå ¿i ¿tim la ce ne putem a¿tepta”, a adåugat fermierul. Cultura de orz a evoluat bine pânå la mijlocul lunii mai, când au venit ploile foarte puternice ¿i foarte dese în Timi¿ ¿i au dat peste cap evolu¡ia fireascå a plantelor. Problema care se ridicå este dacå omul î¿i poate recupera cheltuielile, care pe un hectar de orz s-au ridicat la 4.500 lei. 34

La orz, minim 1,10 lei/kg Dagianski a explicat cå, la o produc¡ie de 6 tone la ha, ar trebui ca pre¡ul så nu fie mai mic de 80 de bani. Atunci, fermierul este pe zero, deci a lucrat degeaba. De aceea, ca så fii profitabil, trebuie så ai o produc¡ie mai mare, ori pre¡ul så fie mai mare. Un pre¡ decent la orz ar fi la 1 leu - 1,10 lei. La rapi¡å, în func¡ie de condi¡iile meteo, el sperå så înceapå campania pânå la sfâr¿itul lunii iunie.

Grâul, 1,3 lei/kg sau faliment “Cred cå pre¡urile cerealelor ar trebui så reflecte mai mult ceea ce e pe burså, fiindcå diferen¡ele de pe ceea ce primim pe burså ¿i ceea ce primim în fermå sunt mult prea mari, fa¡å de orice am primit în anii anterior”. Recoltatul la grâul ¿i la rapi¡a ar putea începe pânå la sfâr¿itul lunii iunie, în func¡ie de condi¡iile meteoclimatice. Oricum, în Timi¿, ploi au loc zilnic. Grâul aratå bine ¿i fermierii sperå la o produc¡ie decentå, chiar bunå la grâu. Pre¡ul ar trebui så reflecte toate majorårile care au avut loc ¿i la alimente

¿i, evident, pentru a acoperi cheltuielile fermierilor cu pregåtirea terenului ¿i semånatul. Alexander Degianski a concluzionat: “Fårå un pre¡ de 1,20 - 1,30 lei la kg de grâu anul acesta va fi greu så ie¿im din încurcåturå, så ne acoperim cheltuielile, så putem continua activitatea în agriculturå”.

Rapi¡a, sub 2 lei o vinzi în pierdere Rapi¡a aratå foarte bine, dar fermierii trebuie så se a¿tepte la orice. În continuare, riscul maxim îl reprezintå furtunile ¿i ploile intense care ar putea provoca o tragedie, prin pierderile foarte mari, mai ales cå rapi¡a se aflå la finalul evolu¡iei. “Pânå acum suntem mul¡umi¡i. Neam fåcut treaba, dar cu produc¡ia nu pot da vreun prognostic”, a concluzionat producåtorul. Cheltuielile pentru un hectar de rapi¡å s-au ridicat pânå la 6.000 de lei, iar la o produc¡ie de 3 tone, pre¡ul la kg de rapi¡å ar trebui så fie de la 2 lei în sus.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 26/2023

CULTURI VEGETALE

Nici s\ fii mic fermier nu e a[a bucolic cum zic politicienii

“Iau de la gura copiilor, ca s\ bag în p\mânt” Revenit în 2015 din Spania, în comuna natalå Nåmoloasa, din Gala¡i, cu economii realizate lucrând într-o fermå de porci, Valentin ªerban a preluat din mers, la 27 de ani, ferma pårin¡ilor: 42 de hectare de teren arabil, dintre care 8 ha proprietate, ¿i ceva islaz.

încercat, fårå succes, så acceseze fonduri prin programul de instalare a tinerilor fermieri. A încercat så închidå cercul, crescând ¿i 150 de oi, dar a trebuit så renun¡e la ele, în 2020, când råmåsese fårå furaje. Påstrase 30 de capre, le-a înmul¡it, dar anul acesta a renun¡at ¿i la ele. În plus, i-a cedat unui mare fermier din vecinåtate 29 de hectare de teren. Situa¡ia nu aratå deloc bine. Înså ªerban nu-¿i permite så cedeze: are doi copii, un båiat de trei ani ¿i altul de opt luni. “Trebuie så iau de la gura lor, ca så bag în påmânt. Apoi, må uit în sus ¿i våd cå nu fac nimic... Pânå så se nascå ei, a mai fost cumva, fiindcå erau pre¡urile mai accesibile la inputuri, mai aveam ¿i ceva economii. Dar când vezi cå tona de îngrå¿åmânt s-a fåcut 5.000 de lei e stop joc”. În 2020, fårå vreun kilogram de grâu sau de floare scoase din munca påmân36

tului, vânzarea oilor a fost o gurå de oxigen, chiar dacå pre¡ul (250 de lei oaia) nu a fost grozav, ca så folosesc un eufemism. ªi-a cumpårat doi ¡api de raså Saanen, cu 300 de euro bucata, ca så creascå subven¡ia de la 24 de lei/caprå la 90 de lei.

“

Când vezi cå tona de îngrå¿åmânt s-a fåcut 5.000 de lei e stop joc!

“ ºapii ¿i-au fåcut treaba, anul acesta efectivele de capre s-au dublat, iar 40 de capre aveau ¿i iezi. Dar socrul i s-a îmbolnåvit ¿i nu a avut cu cine så-l înlocuiascå pentru a avea grijå de capre. Iar el în câte så se împartå? A¿adar, duse au fost ¿i caprele cu iezi.

În ce prive¿te produc¡ia vegetalå, între anii 2016-2019 a fost mul¡umitor, chiar dacå nu a reu¿it så se iscuseascå de cei 50.000 de euro ca tânår fermier. “La Gala¡i mi s-a spus cå nu må încadram cu cultura mare. Ar fi trebuit så pun un ha ¿i jumåtate de pepeni, 50 de ari (o jumåtate de ha) de legume, solar. Bun, cu pepenele rezolvam. Dar

Teofil Dascålu: o treime dintre fermele din Vrancea sunt în pragul falimentului Pre¿edintele ACCPT Vrancea, Teofil Dascålu, „a sårit”, fårå voia sa (dupå propriile-i spuse), la 4.300 de ha lucrate, prin preluarea unor ferme mai mici, din vecinåtate, care au capotat.„În Vrancea, dupå seceta record din 2020, 2021 nu a fost un an grozav, iar 2022 alt an dezastruos, cu 800 de kg/ha la grâu ¿i zero la porumb ¿i floare. Prin urmare, situa¡ia este efectiv disperatå. Numai în jurul fermei mele au intrat în faliment sau lichideazå afacerea cel pu¡in ¿apte fermieri care lucrau suprafe¡e mici, de pânå la 300 ha. Pe patru dintre ei i-am preluat eu, la rugåmintea lor. Colegii mei fermieri din ACCPT Vrancea îmi spun cå au datorii mari. Jumåtate din cheltuiala de anul trecut e cu scaden¡a anul acesta, care nici el nu e grozav, cu produc¡ii a¿teptate de 4 t de grâu/ha, în condi¡iile în care pre¡urile de valorificare sunt la jumåtate, dupå ce costurile de produc¡ie au fost duble”. Profitul Agricol 26/2023

CULTURI VEGETALE

legume, ce så pun? Råspunsul: usturoi, fasole, mazåre... Bun, am zis, pun 50 de ari de fasole ¿i o treier. Nu, trebuia så fie påståi! Vå da¡i seama, ia påstaie cu påstaie... E nevoie de mânå de lucru. Iar aici, la Nåmoloasa, nu gåse¿ti oameni. Cred cå astea sunt piedici ca noi, å¿tia mici, cu 40-50 ha, så dispårem. ªi chiar asta se întâmplå, dispare clasa mijlocie. Råmân doar cei mari, sus, ¿i påduchio¿ii, jos”. Dacå i-ar fi fost acceptat proiectul, ¿i-ar fi luat un tractor mai acåtårii ¿i ceva complemente - un plug, un disc... “Am douå tractoare U650. Dar aici e teren de baltå, o cliså în care trebuie så intri bine cu plugul ¿i apoi så o discui. Toamna e a¿a de uscat cå tractorul meu nu poate trage plugul”. Cu toate astea, pânå la Marea Secetå (2020), s-a descurcat: subven¡ia era profitul, când trågea linie. Înså cât de rezilient så fii cu 42 de ha? “Începând din 2020, lucratul påmântului mi-a produs gaurå în buzunare”. În 2021 s-a redresat, fiindcå a fåcut Profitul Agricol 26/2023

produc¡ii, cu investi¡ii reduse: 5,5 t/ha la grâu, cu 200 de kg/ha de îngrå¿åmânt, ¿i 3 t/ha de floare. Pentru floare a primit ¿i un pre¡ bun, 2.850 de lei/t, de la grupul Frizon, al lui Teofil Dascålu, pre¿edintele ACCPT Vrancea. Dar în 2022 iar a fost dezastru. “Anul trecut am dat 1.100 de lei arendå ¿i am luat 1.000 de lei subven¡ia. Afacere! Noroc cå mai aveam ceva pus deoparte din 2021”. Înså nici sezonul 2022/2023 nu a debutat mai bine: fårå zåpadå iarna ¿i fårå ploi primåvara. În plus, mo¿tenitorii proprietarilor terenurilor arendate l-au anun¡at cå vor så vândå. În doi-trei ani tot ar fi råmas fårå o parte semnificativå din suprafa¡å. A¿a cå a cedat de pe acum 29 ha fermei Frizon. Una din solele cedate fiind compactå, de 18 ha, nu a fost o afacere rea pentru Dascålu. În schimb, ªerban l-a rugat så-i semene 4 ha de lucernå pe una din solele pe care ¿i le-a påstrat. Så aibå furaj pentru caprele nevândute. Al¡i fermieri din zonå care lucrau

suprafe¡e comparabile au renun¡at anul åsta cu totul la agricultura pe cont propriu ¿i s-au angajat la Frizon sau alte ferme mari. Tânårul nostru ar fi tentat så urmeze aceastå cale (“E bine så câ¿tigi 4-5 mii de lei pe lunå, fårå alte båtåi de cap”), dar s-a obi¿nuit så fie pe cont propriu. A¿a cå, fårå mari nådejdi de redresare, mai are råbdare un an-doi, så vadå cum se a¿azå lucrurile. “Ani mai buni nu cred cå o så vedem. Pre¡urile la motorinå, semin¡e ¿i altele continuå så creascå, iar pre¡urile cerealelor råmân tot jos. Acum, pentru tona de grâu în zonå se oferå doar 800 de lei. 80 de bani kilogramul, iar o pâine e 2 lei. În plus, ca så faci ceva produc¡ie, chiar ¿i grâul trebuie så-l irigi. De unde så scot douå miliarde (200.000 de lei “noi”) pentru un tambur? Dar am ideea de a må axa pe cre¿terea porcilor. Så vedem dacå vine legea...”.

Robert VERESS 37

CRE{TEREA

ANIMALELOR Petru Bordean>

Plafonarea pre]urilor este o inep]ie Pe 29 iunie, Guvernul a adoptat o ordonan¡å de urgen¡å prin care 14 produse se vor ieftini pe rafturi. Ordonan¡a va intra în vigoare de la 1 august ¿i se va aplica pentru o perioadå de 3 luni. Ea stabile¿te un plafon maxim de 20% la retaileri ¿i la procesatori. Asta înseamnå cå ace¿tia nu vor avea voie så vinå cu un adaos mai mare de 20% pentru produsele de bazå. Documentul prevede amenzi între 100.000 de lei ¿i 2.000.000 de lei pentru nerespectarea OG.

lozincå plåcutå politicienilor PSD, care au ini¡iat måsura, este cå fermierii nu vor fi afecta¡i de aceastå scådere de pre¡uri, de¿i consumatorul se va bucura din plin. În acela¿i timp, se discutå ca TVA-ul så fie mai mic de 9% pentru alimentele de bazå, dar så creascå pânå la 19% pentru alimentele care nu sunt de bazå. Guvernul ieftine¿te urmåtoarele 14 produse: pâine albå simplå, de 300-500 grame, fårå specialitå¡i; lapte de vacå proaspåt; brânzå telemea; iaurt; fåinå; målai; ouå, doar calibrul M; ulei de floarea-soarelui; carne proaspåtå pui ¿i porc; legume proaspete; fructe proaspete; cartofi ¿i zahår. “Este inutil ce fac autoritå¡ile cu plafonarea pre¡urilor la produsele alimentare vitale”, crede Petru Bordean, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România. “Pia¡a re38

Într-o ¡arå normalå, ar trebui så mi-l dea, fårå så-l cer eu. Ei vor så plafoneze pre¡ul la anumite produse. Au spus cå e «telemea din lapte vrac» ¿i trebuia invers: «telemea vrac din lapte crud», adicå nu este împachetatå. Ve¡i vedea cå laptele de 1,5% gråsime ¿i iaurtul de 3,5% se vor gåsi din ce în ce mai greu în magazine sau dispar. Procesatorii vor scrie pe etichetå 1,7%, în loc de 1,5%, ¿i îl vor vinde la ce pre¡ vor.” To¡i se pricep la agriculturå, ca la fotbal. Parcå våd cå o så plângem dupå Daea...”

Petru Bordean, pre[edintele Federa]iei Cresc\torilor de Bovine din România

gleazå pre¡urile ¿i nu ¿tiu de ce intervin ei în pia¡å. Este cea mai mare gre¿ealå. I-am spus lui Nicolae Ciucå så abandoneze proiectul cu reducerea pre¡urilor la raft fiindcå nu va fi mul¡umit nici procesatorul, iar consumatorul nici atât ¿i cå totul se va råsfrânge asupra fermierului. ªi a¿a a fost. Le-a luat 10% ¿i nouå ne-a scåzut cu 30-40 de bani pre¡ul pe litrul de lapte. Reducerea TVA este altå inep¡ie. Noi nu vom putea recupera TVA în veci. Chiar crede¡i cå statul ne va da nouå TVA? Va gåsi orice chichi¡å ca nu ni-l dea. Fermierul nu mai poate så-l mai compenseze. Em am de luat TVA în valoare de vreo 200.000 de lei. Nu-l voi primi niciodatå.

În diminea¡a zilei de Sfântul Petru ¿i Pavel, Petru Bordean era pe câmp: muta gardul electric pentru på¿unarea bål¡atelor lui. “Eu nu vreau ca ferma mea så fie mare. Så fie micå, dar så fie performantå, så producå mult. Vacile mele dau peste 20 de litri de lapte la o mulsoare. Ce så le cer mai mult? Eu am lapte suficient ¿i de calitate. Rasa Bål¡atå Româneascå nu are nici probleme cu taurii A1A1 / A2A2, ca la Holstein, care a ajuns probabil la consangvinizare. Liniile prea înguste de tauri se pot intersecta. A¿a cå profitul prea mare poate crea uneori ¿i probleme pentru fermier. Am fost la BVN la Nurenberg, în Germania, ¿i am våzut linii genealogice de 100 de ani, pe care le respectå ¿i acum. De aceea, foarte mul¡i fermieri se axeazå pe Bål¡atå Româneascå”, spune Petru Bordean.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 26/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bani pentru registrele genealogice Ministerul Agriculturii a autorizat plata cåtre organiza¡iile profesionale a sumei de 1.346.686,59 lei. Banii s-au alocat pentru serviciile prestate în luna aprilie 2023, în conformitate cu prevederile HG 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul cre¿terii animalelor. Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii ¿i men¡inerii registrului genealogic, precum ¿i costurile aferente testelor pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului. Ajutoarele sunt furnizate sub formå de servicii subven¡ionate întreprinde-

rilor individuale ¿i familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care de¡in certificat de producåtor/atestat de producåtor, dupå caz, precum ¿i persoanelor juridice care î¿i desfå¿oarå activitatea în domeniul cre¿terii animalelor. Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor men¡ionate anterior este: a) de pânå la 100% din costurile administrative aferente întocmirii ¿i men¡inerii registrelor genealogice; b) de pânå la 70% din costurile aferente testelor efectuate de ter¡i sau în numele unor ter¡i pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului

genetic al ¿eptelului. Ca så primeascå banii pentru controlul oficial al performan¡elor ¿i pentru men¡inerea registrelor genealogice, asocia¡iile crescåtorilor trebuie så aibå aprobarea ANZ pentru întocmirea ¿i men¡inerea registrelor genealogice ale raselor de animale ¿i/sau pentru determinarea calitå¡ii genetice a raselor de animale. Aceste asocia¡ii trebuie så aibå contracte încheiate cu fermierii pentru aceste presta¡ii.

Viorel PATRICHI

Energia verde cre[te interesul americanilor pentru oi Bloomberg scrie cå în Statele Unite ale Americii se sacrificå anual cam douå milioane de miei ¿i oi, mult sub nivelul anilor ‘70, când se tåiau peste nouå milioane. Consumul sezonier cre¿te numai datoritå credincio¿ilor de religie musulmanå sau iudaicå. În vârstå de 27 de ani, Josie Trople are o fermå de oi. Ea spune cå aproximativ o cincime din veniturile fermei vin acum de pe urma vânzårii ciorapilor ¿i a cåciulilor confec¡ionate din lâna oilor. A apårut înså un stimul nou pentru cre¿terea oilor în SUA. Aceste animale au devenit adevårate cositori vii pentru parcurile fotovoltaice. Iar proprietarii parcurilor le plåtesc oierilor ca så le på¿uneze parcul de fotovoltaice. Datoritå oilor, buruienile nu mai au timp så creascå, så se usuce ¿i nu mai alimenteazå incendiile. Iar cositul mecanic nu este o solu¡ie, mai ales pe 40

terenurile accidentate. Vacile au talia prea mare ¿i nu pot pa¿te pe sub panourile fotovoltaice, iar caprele manifestå prea multå curiozitate, se ca¡årå pe panouri ¿i au ¿i obiceiul så roadå cablurile. A¿a cå oile au învins la aceastå licita¡ie.

Industria energiei fotovoltaice din SUA cunoa¿te o cre¿tere rapidå. Deja se aud voci îngrijorate cå nu va exista suficient teren agricol pentru a hråni o popula¡ie în cre¿tere, în special dacå terenul arabil este acoperit de clådiri, drumuri sau instala¡ii fotovoltaice. Pânå în 2040, SUA vor pierde aproximativ 7,5 milioane de hectare de teren agricol, dacå tendin¡ele vor continua. American Solar Grazing Association estimeazå cå în prezent sunt aproximativ 5.000 de oi care se ocupå cu între¡inerea parcurilor fotovoltaice din SUA. Practica på¿unatului în parcurile de fotovoltaice este utilizatå de asemenea în unele pår¡i din Canada, Marea Britanie, Fran¡a, Japonia, Australia ¿i America de Sud.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 26/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Constantin Anghel>

Autorit\]ile îngroap\ societ\]ile agricole Ceva se întâmplå cu memoria legiuitorilor no¿tri, mai ales când e vorba de agriculturå. Ei ne creeazå certitudinea cå “uitå” etapele dezvoltårii fermelor, de unde ¿i confuzia creatå prin actele normative, dar nu uitå “så legifereze” continuu. În aceastå situa¡ie se aflå ¿i societå¡ile agricole, înfiin¡ate conform Legii 36.

36, nu se poate diviza în alte societå¡i. Nu este ca o societate comercialå, fondatå pe Legea 15/131. Po¡i så faci ¿i 20 de societå¡i comerciale. Vrei så eludezi TVA? Faci suveicå ¿i treci pe-acolo. ªi atunci, modalitatea corectå este asta: avizul de expedi¡ie.

exemplu, Dimitrie Muscå transferå laptele de la vacile fermei la fabrica proprie de procesare pe baza unui aviz de expedi¡ie. Laptele vine direct prin conductå, nu simte aerul. Societatea lui din Curtici este constituitå prin Legea 36, de care legiuitorii no¿tri “au uitat” cå au dat-o. A¿a se face cå Petre Daea a zis cå fermierul nu are dreptul la subven¡ia pentru lapte, la fel ca to¡i crescåtorii de vaci. Sigur cå nu este o chestiune gravå pentru Dimitrie Muscå, nu stå omul în acei bani, dar este o problemå de principiu: dacå mul¡i fermieri primesc acel sprijin, de ce så nu-l primeascå ¿i el? L-am întrebat ¿i pe Constantin Anghel de la Agrozootehnica Independen¡a - Cålåra¿i cum se rezolvå o asemenea încurcåturå. “Noi avem fermå de vaci cu lapte, dar nu avem procesare. Se ¿tie cå societatea agricolå, constituitå prin Legea Profitul Agricol 26/2023

Constantin Anghel, Agrozootehnica Independen]a, C\l\ra[i

Procedura lui Dimitrie Muscå este absolut corectå. Când legiuitorii au fåcut actul normativ, au trecut acolo “facturå”. Trebuiau så scrie “Aviz de expedi¡ie ¿i/sau facturå”. Orice aviz de expedi¡ie este urmat ¿i de facturå. Este legea contabilitå¡ii. Func¡ionarul care a întocmit actul normativ nu a fost atent. Este regretabil cå se întâmplå a¿a, de¿i e prima formå de organizare a fermelor în societå¡i agricole dupå ce s-a dat Legea 18. Când s-a dat Legea arendei, au apårut ¿i societå¡ile comerciale ¿i legiuitorii au uitat de societå¡ile agricole. Au råmas foarte multe societå¡i agricole, care au ¿i ferme de animale. Interesele acestor fermieri sunt afectate grav, mai ales dacå proceseazå lapte. A¿a cum ia lapte o firmå multina¡ionalå de la fermieri ¿i îl proceseazå, tot a¿a are dreptul ¿i societatea agricolå. Dimpotrivå, societatea agricolå ar trebui plåtitå în plus fiindcå a trecut la etapa urmåtoare, adicå a fåcut ¿i procesare ca så închidå circuitul. Asta înseamnå o investi¡ie mai mult, o grijå mai mare”, explicå Constantin Anghel. El crede cå func¡ionarii trebuie adu¿i la cursuri de perfec¡ionare ca så le spunå fermierii ce trebuie så facå la Ministerul Agriculturii. “Noi pierdem foarte mult. Nu putem accesa fonduri europene. Ne-am chinuit îngrozitor ca så ob¡inem fondurile pentru IMM-Invest. De douå ori am fåcut documenta¡ia. Ne sunau din toatå ¡ara så ne întrebe cum am reu¿it så F plåtim la Fondul de Garantare.

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR ªi tot ne-au gåsit o chichi¡å. Dintr-o gre¿ealå a noastrå, am trecut pe termen nelimitat, iar societatea agricolå nu e pe termen nelimitat. În lege scria cå avem dreptul la credit pe trei ani ¿i ni l-a dat pe doi. Iar asta este o pierdere, mai ales cå nu ¿tii cum va fi anul.” Pre¡ul laptelui a scåzut ¿i în Cålåra¿i, de la 3 lei la 1,75 lei. Constantin Anghel vinde laptele la Danone. Pe când era ¿eful Guvernului, Ciucå a convenit cu procesatorii ¿i cu retailerii så reducå pre¡ul laptelui la raft cu 20%, în speran¡a cå va ajunge ceva ¿i la fermieri. Nimic nu s-a întâmplat din ce au convenit ei ¿i pre¡ul laptelui la poarta fermei scade mereu. “Am cerut så ne dea måcar 2,20 lei pe litru, nu am cerut 2,50. Dacå primesc 2,20 lei, plus bonusul pe care mi-l då, ajung la 2,40 lei ¿i tot ar fi bine. Dar nu se poate... De la noi au redus pre¡ul cu 40-50%, nu cu 20%. Nu ar fi normal så câ¿tigåm to¡i în mod egal? Adicå noi så luåm 33% din pre¡ul final, procesatorii 33%, magazinele - 33% ¿i toatå lumea ar fi mul¡umitå. De ce nu vor a¿a? Ca så distrugå fermele de vaci cu lapte?” Este firesc ca un crescåtor så-¿i punå întrebåri din cauza låcomiei procesatorilor ¿i a retailerilor. Dar dacå ni-

meni nu-i apårå deschis pe crescåtori, ne distrugem zootehnia. Dacå Guvernul nu intervine cu fermitate, se va întâmpla ca în industria porcului. Nu Ministerul Agriculturii poate rezolva singur aceastå nedreptate craså. “Cele mai grele munci au fost seceri¿ul, treieratul ¿i vaca de lapte. Am råmas numai cu vaca de lapte.” Constantin Anghel are acum 250 de vaci la muls, 441 cu totul. Då vi¡eii la o lunå unor israelieni de la Sibiu sau unor olandezi care ¿tiu ce så facå: îi îngra¿å, dupå care îi exportå, inclusiv pentru scopuri medicale. Are deja juninci care dau 35-40 de litri de lapte pe zi de la prima fåtare. Au venit cåldurile ¿i parametrii laptelui au råmas foarte buni: 4,4% gråsime, 3,5% proteinå. “Ce så facem mai mult? Pierdem douå miliarde de lei pe lunå din cauza scåderii pre¡ului. Urmårim tot zi de zi”, spune Ion Radu, directorul economic al fermei de la Independen¡a. Fermierul Constantin Anghel se gânde¿te serios la ni¿te robo¡i de muls. Lucreazå 2.050 de hectare comasate. A cumpårat un tractor de 420 CP, o semånåtoare de la Kuhn pentru påioase, un Tiger. “Pierdem eco-schemele dacå mai

aråm... Vom compara consumul de motorinå ¿i produc¡ia la hectar. Americanii au revenit la aråturå... Am fost la Maryland. Ei erau ferici¡i dacå ob¡ineau 5 tone de cereale la hectar, iar mie mi se pårea pu¡in. ªi au o climå identicå cu a noastrå.” Nu mai are ¿anse så mai facå iriga¡ii. “Am avut iriga¡ii pe canale deschise. Dacå nu venea revolu¡ia, treceam la iriga¡ii pe conducte. Fondurile s-au dat pentru conducte îngropate. Avem trei organiza¡ii de udåtori, plåtim cotiza¡ii ¿i degeaba. Va trebui så construim lagune pentru acumularea apei de iriga¡ii încå din primåvarå.” Vacile de la Agrozootehnica Independen¡a au fost înscrise la Asocia¡ia Generalå a Crescåtorilor de Taurine din România, conduså de Toader Nea¡åÎmpåratu. “Eu am luat material seminal de la taurii testa¡i de AGCTR la Semtest Craiova ¿i så ¿ti¡i cå este un material de calitate. Am vaci foarte bune din acei tauri, vaci care au performan¡e la media fermei. ªi atunci de ce så dai de trei ori mai mult pe o dozå din import? Am fåcut compara¡ia cu materialul seminal din afarå ¿i taurii no¿tri chiar sunt buni”, recunoa¿te Constantin Anghel.

Profitul Agricol 26/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Limousinele [i Brunele, vedetele

Sommet de l'Élevage 2023 ¥ntre 3 ¿i 6 octombrie, în Fran¡a va avea loc Sommet de l’élevage, cea mai mare expozi¡ie zootehnicå din lume. Vor fi expuse peste 2.000 de animale. Rasele Limousine ¿i Brunå se vor bucura de cea mai mare aten¡ie la concursurile na¡ionale de lângå Clermont-Ferrand (Puy-de-Dôme). Pe ansamblu, vor fi prezentate 24 de rase. Se vor organiza licita¡ii pentru cele mai dorite exemplare.

Sommet de l'Élevage va dura ¿i în acest an patru zile. Anul trecut, a fost un succes ¿i a depå¿it 100.000 de vizitatori. Peste 1.500 de expozan¡i s-au înscris deja, este deci “un record” ¿i acolo.

Organizatorii au în vedere “lårgirea pere¡ilor” pentru extinderea spa¡iilor pentru standuri. Se va construi o nouå halå în anii urmåtori pentru a cuprinde mai multe vaci de lapte sau pentru carne. Printre evenimentele ce nu pot fi ratate la târg vor fi cele peste o sutå de

conferin¡e, vizitele la ferme, concursul “Sommets d'Or” (Târgul de aur), o Agora a tranzi¡iei energetice, un sat pentru startup, un nou univers digital... Dar ¿i câteva evenimente conviviale, precum seara crescåtorilor sau seara tinerilor fermieri. S-au anun¡at vizitatori din peste 90 de ¡åri. Agreatå de Uniunea Europeanå ¿i de NATO, Georgia este ¡ara invitatå de onoare la edi¡ia 32. “Dupå Mongolia anul trecut, Georgia este invitata specialå din acest an. Aceastå ¡arå de 3,7 milioane de locuitori, situatå la råscrucea dintre Euro-

Limousine - o raså în ascensiune

ap de afi¿ pentru Sommet de l'Élevage este în acest an un crescåtor din Cantal, înso¡it de taurul såu din rasa Limousine. Organizatorii ridicå vålul de pe programul spectacolului. “Sommet de l'Élevage se dezvoltå. Trebuie så ne mai extindem, este un semn de vitalitate pentru zootehnie”, salutå în cadrul conferin¡ei crescåtorul Jacques Chazalet, pre¿edintele companiei Sommet de l'Élevage, care este practic o afacere a fermierilor. “Este un hub din ce în ce mai interna¡ional. Suntem încrezåtori în viitorul zootehniei. Contrar a tot ceea ce auzim ¿i a tot ceea ce oamenii ne-ar dori så credem: existå loc pentru zootehnie ¿i, în special, pentru zootehnia francezå.” Sustenabilitatea va fi, de asemenea, una din temele centrale în acest an. Masivul Central este cea mai mare zonå de på¿uni din Fran¡a, are multe avantaje ¿i î¿i are locul în viitorul model de cre¿tere durabilå a animalelor, afirmå organizatorii. 44

În toatå lumea, tråiesc peste 1.100.000 vaci Limousine, spune directorul general al asocia¡iei crescåtorilor de vaci Limousine din Fran¡a, ¡arå ce de¡ine peste 30.000 de ferme cu asemenea vite care au o carne deosebitå. Este o raså care a prins pentru cå s-au dovedit mame excelente, au un instinct matern special ¿i un temperament inconfundabil, o carne deosebitå ¿i o fecunditate de 98%, cu o productivitate de 93%. Este rusticå ¿i longe-

vivå, iar trasabilitatea rasei este garantatå, cu o precocitate ie¿itå din comun. Asocia¡ia crescåtorilor de vaci Limousine din Fran¡a a creat în 2010 pro-gramul IngenomiX, care este ¿i o com-panie de biotehnologie pentru selec¡ia genomicå a vitelor. Programul este uti-lizat de 23 de ¡åri. Au fost ge notipate deja 30.000 de vaci Limou sine. Rasa are ¿i un parc propriu din 2015, care este vizitat de peste 10.000 de curio¿i pe an.

Profitul Agricol 26/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR pa ¿i Asia, avanseazå pe calea integrårii europene”. Nu alegem întâmplåtor ¡årile onorate, recunosc organizatorii. Existå o strategie generalå de rela¡ie între cele douå state. Agricultura este un sector strategic pentru Georgia, care dore¿te så se inspire din know-how-ul producåtorilor no¿tri ¿i din excelen¡a geneticii franceze pentru a progresa.

Sustenabilitatea va fi firul ro¿u al evenimentului. Cre¿terea animalelor este una din singurele activitå¡i care compenseazå par¡ial emisiile de gaze cu efect de serå. Sistemul de cultivare a paji¿tilor face posibilå în special stocarea unei pår¡i din aceste gaze cu efect de serå, datoritå paji¿tilor. De aceea, la expozi¡ia de anul acesta se va încerca ¿i o nouå abordare pentru a face cre¿terea animalelor ¿i mai sustenabilå. Nu este o simplå problemå de produc¡ie, ci o problemå realå pentru teritorii. ¥n tot timpul acesta, pe deasupra tuturor crescåtorilor francezi planeazå implacabil un raport al Cur¡ii de Conturi, care recomandå o reducere a efectivului de bovine pentru a lupta împotriva încålzirii globale.

Viorel PATRICHI

Bruna Swiss - o raså cu longevitate productivå În ultimii ani, tot mai mul¡i crescåtori acordå o aten¡ie specialå duratei de exploatare a vacilor de lapte în ferme. Tonul lau dat fermierii americani, iar crescåtorii francezi nu puteau råmâne mai prejos. Rasa Brunå Swiss se bucurå de 9 programe de cercetare, în care este obiectiv central, considerå Olivier Bulot, directorul Serviciului Genetic pentru Brunå din Fran¡a. Peste 6 milioane de vaci brune tråiesc în lume. Este deci o raså interna¡ionalå. În Fran¡a, existå 18.373 vaci de raså purå, în Registrul Genealogic. Francezii nu introProfitul Agricol 26/2023

duc toate haramurile în Registrul Genealogic, cum se întâmplå în România, pentru sprijinul cuplat zootehnic. Fran¡a acordå un bonus de 50 de euro la o tonå de lapte de Brunå. Acest lapte con¡ine 80,1% Kappa Caseinå B. Randamentul la brânzå depå¿e¿te 13% - 10 kg de brânzå la 1.000 de litri de lapte. Este o vacå rezistentå la mamite ¿i are picioare puternice. Este rezistentå la cåldurå ¿i la orice fel de cre¿tere. Se ata¿eazå u¿or de crescåtori. Concureazå la concursul na¡ional din acest an 130 de vaci Brune. 45

MA{INI & UTILAJE Cât de aproape suntem de tractorul pe hidrogen? Expozi¡ia Agritechnica, ce are loc în perioada 12-18 noiembrie, în Germania, promite câteva solu¡ii practice pentru motoarele cu combustie pe hidrogen ¿i cu celule de combustibil care pot fi utilizate alåturi de motoarele electrice, în diferite configura¡ii.

prima vedere, avantajele sunt clare: un motor cu hidrogen poate fi instalat în aceea¿i ma¿inå ca un motor diesel folosind aceea¿i cutie de viteze, sistem de råcire ¿i sistem hidraulic. Motorul poate func¡iona în medii cu praf, este capabil så reziste la vibra¡ii severe ¿i este disponibil în toate dimensiunile ¿i configura¡iile. În plus, motoarele clasice, pe motorinå sau benzinå, pot fi puse în func¡iune inclusiv cu hidrogen. Spre deosebire de celula de combustie, motorul cu hidrogen este o alternativå ieftinå ce poate fi implementatå rapid folosind infrastructura de fabrica¡ie actualå. Eficien¡a sa este mai micå decât cea a pilelor de combustibil la sarcini mici ¿i medii, dar este mai mare la sarcinå completå. Un exemplu este TCG 7.8 H2 de la Deutz, un motor cu ¿ase cilindri, bazat pe un motor modular existent, care nu emite carbon ¿i oferå o putere de 220 kilowa¡i (300 CP). Deutz inten¡ioneazå lansarea în fabrica¡ia de serie a acestui motor în 2024. Mai sunt probleme de rezolvat pânå la realizarea pe scarå largå a acestor

motoare, care ar urma så echipeze tractoare, combine, buldoexcavatoare ¿i alte utilaje. Încå se lucreazå la evitarea aprinderii premature, men¡inând în acela¿i timp raportul de compresie, eficien¡a motorului ¿i randamentul final. Pentru o operare stabilå, motoarele cu hidrogen trebuie så func¡ioneze cu exces de aer, astfel cå o bujie conven¡ionalå nu poate aprinde amestecul.

Tehnologia pre-camerå pentru combustie stabilå Aprinderea Mahle Jet rezolvå aceastå problemå prin aprinderea unei cantitå¡i mici dintr-un amestec inflamabil într-o pre-camerå cilindricå. Plasma (flacåra) rezultatå este dirijatå cåtre

camera principalå de ardere, unde aprinde rapid ¿i uniform amestecul principal de gaz. O altå problemå încå nerezolvatå este capacitatea rezervorului. Hidrogenul ocupå un volum semnificativ mai mare decât motorina pentru acela¿i echivalent de energie - de aproximativ cinci pânå la opt ori mai mare decât volumul rezervorului clasic de motorinå. Totu¿i, existå deja solu¡ii, precum cea a producåtorul britanic de construc¡ii ¿i utilaje agricole JCB. Acesta a investit peste 100 de milioane de lire sterline în dezvoltarea motoarelor cu hidrogen ¿i a prezentat deja prototipuri func¡ionale ale unui excavator ¿i ale unui încårcåtor telescopic, plus o sta¡ie de alimentare mobilå, care permite alimentarea rapidå ¿i u¿oarå a ma¿inilor de pe teren sau din câmp. Continuå ¿i cercetårile aplicate privind tehnologia cu celule (pile) de combustie, care transformå “chimia” dintre hidrogen ¿i oxigen în energie electricå, utilizatå apoi la ac¡ionarea motoarelor electrice sau pentru stocarea în baterii/acumulatori. Într-un proiect desfå¿urat în primåvara acestui an au fost folosite în premierå prototipuri de tractor, alimentate de celule cu combustie cu hidrogen, livrate cåtre fermele din Germania. Proiectul este în desfå¿urare ¿i sunt efectuate evaluåri pentru stabilirea eficien¡ei acestui sistem. În paralel, se efectueazå cercetåri privind cerin¡ele tehnice pentru o infrastructurå adecvatå de hidrogen pentru sectorul agricol.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 26/2023

MA{INI & UTILAJE

Productivitate maxim\ cu tractoarele T5.120 AgroConcept oferå un sprijin eficient ¿i productiv în fermele mixte, prin gama de tractoare New Holland T5 Electro Command, care pot fi utilizate la o gamå largå de activitå¡i. Pot efectua o serie de opera¡iuni în câmp, pe carosabil, în anexele agricole ¿i în timpul deplasårilor în fermå. De asemenea, sunt performante la lucrårile care necesitå priza de putere, la utilizarea încårcåtoarelor frontale sau a utilajelor purtate ori tractate. T5.120 este echipat cu transmisie Electro Com-

Profitul Agricol 26/2023

mand Semi-Powershift, care permite selectarea a opt trepte de vitezå, fårå a utiliza ambreiajul, prin intermediul butoanelor de mårire sau reducere a

vitezei de pe maneta principalå, iar un al treilea buton selecteazå schimbarea gamei. Suspensia pun¡ii fa¡å New Holland Terraglide, ca dotare op¡ionalå, protejeazå tractorul, echipamentele montate ¿i operatorul de ¿ocurile provocate în timpul transportului ¿i pe câmp, unde sistemul de suspensie men¡ine permanent contactul dintre anvelopå ¿i teren, pentru a îmbunåtå¡i trac¡iunea. Suspensia automatå Comfort Ride a cabinei, ca dotare op¡ionalå, reduce pânå la 25% din ¿ocuri. Încårcåtorul frontal are o înål¡ime maximå de ridicare de 4,07 metri ¿i o capacitate maximå de pânå la 2.304 kg. Sistemul de ridicare pe spate are o capacitate maximå de 5.420 kg.

Arpad DOBRE

Noua combin\ Deutz-Fahr C6305 pentru ferme mici [i mijlocii Noul model de combinå de cereale C6305, dezvåluit recent de NHR Agropartners, completeazå gama de combine Deutz-Fahr. Datoritå echipårilor ¿i func¡iilor pe care le oferå, C6305 poate fi utilizatå la capacitate maximå în ferme mici ¿i mijlocii.

¿i celelalte modele ale gamei C6000, acest model are un motor Deutz TDC, de 6 cilindri, care dezvoltå 250 CP ¿i respectå cerin¡ele normei de poluare Stage 5, datoritå dotårii cu sistemele de oxidare cataliticå diesel (DOC), filtru de particule diesel (DPF) ¿i reducere cataliticå selectivå SCR. Combina dispune de un rezervor de combustibil de 450 de litri ¿i unul de AdBlue de 53 de litri. Transmisia hidrostaticå, cu trei trepte, permite operatorului så men¡inå viteza optimå pentru toate condi¡iile de recoltare ¿i så o ajusteze continuu, prin maneta aflatå lângå scaun. Hederul de înaltå performan¡å, disponibil în lå¡imi de lucru de la 4,2 pânå 48

la 6,3 m, are un design monobloc, fårå îmbinåri cu ¿uruburi utilizate la construc¡ia cadrului. Construc¡ia monobloc asigurå o greutate optimå, distribu¡ie ¿i stabilitate, indiferent de lå¡imea de lucru. Totodatå, garanteazå o duratå lungå de via¡å ¿i performan¡e constante, atât la ¿es, cât ¿i la deal, chiar ¿i în condi¡ii dificile de recoltare. Pentru seria de combine C6000, Deutz-Fahr a dezvoltat un sistem avansat de treierat care oferå performan¡e de top. Gradul ridicat de separare atins în camera sitelor asigurå o sarcinå reduså asupra scuturåtorilor, spore¿te productivitatea ¿i efectueazå o manipulare delicatå a paielor. Datoritå vitezei mari de treierat, chiar ¿i culturile care sunt greu de treierat sunt tratate fårå probleme. Sistemul de treier are o suprafa¡å totalå de separare de 6,36 mp ¿i o zonå de curå¡are de 4,25 mp. Suprafa¡a mare a scuturåtorilor, combinatå cu lungimea ¿i cursa lungå de lucru, permite separarea de paie a tuturor boabelor. Pentru a reduce costurile de mentenan¡å ¿i timpul de nefunc¡ionare, toate piesele care necesitå între¡inere de rutinå sau între¡inere majorå sunt u¿or accesibile. Aceastå solu¡ie de proiectare reduce ¿i mai mult timpul de nefunc¡io-

nare a combinei pentru între¡inere ¿i repara¡ii. Toate ajustårile (de exemplu, reglarea turboseparatorului) sunt simplificate semnificativ de faptul cå accesul la componente este total nestingherit. Toate punctele de gresare sunt grupate pentru a u¿ura sarcinile zilnice de între¡inere. Cabina Commander V, cu care este echipat acest model, oferå standarde ridicate de confort ¿i tehnologie pentru a face munca mai pu¡in obositoare ¿i, mai presus de toate, pentru a garanta siguran¡a absolutå a operatorului. Comenzile activate electric ale func¡iilor de treierat sunt la îndemânå pe tabloul de bord din dreapta ¿oferului sau pe monitorul CCM (Control Combine Management). Cabina Commander V oferå confort de top. Vizibilitatea panoramicå de 180° a geamului termoizolant permite o vedere clarå a zonei de lucru ¿i a hederului. Patru suporturi tip “silent block” izoleazå cabina de vibra¡ii ¿i zgomot. Controlul transmisiei ¿i activarea func¡iilor principale (heder, pick-up, golire rezervor de cereale, oprire de urgen¡å) sunt integrate în consola de comandå de ultimå genera¡ie, fåcând opera¡iunile extrem de simple ¿i intuitive.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 26/2023

MA{INI & UTILAJE

Prese de balotat pe alese Recoltarea orzului e pe terminate ¿i s-a trecut deja la grâu, iar paiele care nu au fost tocate ¿i împrå¿tiate pe câmp, ci doar a¿ezate în “valuri” a¿teaptå balotarea, asta pânå nu-¿i fac ¿oarecii cuiburi sub ele. Fermierii pot alege dintr-o gamå largå de prese de balotat, iar companiile care distribuie astfel de echipamente performante au oferte pentru ferme mici, medii ¿i mari.

AgroConcept AgroConcept are în portofoliu mai multe modele de prese New Holland pentru balo¡i paralelipipedici ¿i rotunzi, printre care Bigbaler Plus, Bigbaler High Density, Roll-Belt ¿i presa BR pentru balo¡i rotunzi. Modelul BigBaler 1290 High Density, de exemplu, produce balo¡i paralelipipedici cu dimensiuni de 1,2 m lå¡ime pe 0,9 m înål¡ime ¿i lungimi de 1 - 3 m. Ace¿ti balo¡i sunt cu 22% mai den¿i decât alte echipamente similare de pe pia¡å, ceea ce permite eliberarea mai rapidå a terenului de paie. Bigbaler 1290 High Density economise¿te kilometri de sfoarå pe sezon, transmisia SmartShift eliminå riscul supraîncårcårii presei, iar sistemul IntelliCruise adapteazå viteza tractorului la capacitatea de alimentare cu paie a presei.

Claas Compania Claas comercializeazå în România prin distribuitorii såi (Agrocomer¡ Holding, Proinvest, Serv Class, Tehnoland) numeroase modele de prese de balotat performante: - gama Quadrant 4000-5300 pentru balo¡i paralelipipedici, cu dimensiuni de la 0,80 x 0,50 m la 1,2 x 0,9 m ¿i, de la caz la caz, cu sistem de cântårire sau sistem de înaltå presiune; - gama Variant 470/450 - 485/460, cu camerå variabilå pentru balo¡i cilindrici, cu lå¡ime de 1,20 ¿i diametre de 0,90 m - 1,80 m; - gama Rollant Uniwrap pentru balo¡i cilindrici cu înfoliere, cu dimensiuni de 1,2 m x 1,35 m, respectiv Rollant 520, 540, 620 cu camerå fixå pentru balo¡i cilindrici, cu dimensiuni de la 1,20 x 1,25 m la 1,22 x 1,5 m.

Dicor Land În oferta Dicor Land regåsim presele de balotat Maschio Gaspardo din gamele Entry, Extreme sau Mondiale. - Entry 120 ¿i 150, cu camerå fixå, pentru balo¡i cilindrici cu diametrul de 1,2 - 1,5 m ¿i lå¡ime de 1,2 m, eficiente în ferme mici ¿i mijlocii; - Extreme (2, 3, LT), cu sistem de geometrie variabilå, pentru balo¡i cilindrici, cu lå¡imi ale balo¡ilor de 1,2 m ¿i diametre de la 0,5 m la 1,8 m; - Mondiale (110, 120, 120 Combi), cu camerå fixå ¿i op¡iunea de înfoliere (Combi), pentru balo¡i cilindrici cu lå¡ime ¿i diametru de 1,2 m. - Trotter (125 ¿i 125 UltraCut), cu camerå fixå, pentru balo¡i cilindrici cu lå¡ime de 1,2 m ¿i diametru de 1,25 m. 50

Profitul Agricol 26/2023

MA{INI & UTILAJE

IPSO Agriculturå IPSO Agriculturå are în portofoliu prese de balotat John Deere cu camerå fixå, variabilå ¿i pentru balo¡i paralelipipedici. Modelele F440E, F450E ¿i F441M produc balo¡i cilindrici cu diametre de 1,2 m, 1,5 m, respectiv 1,25 - 1,35 m ¿i lå¡ime de 1,21 m, iar F441R ¿i C441R (cu sistem de înfoliere) produc balo¡i cu diametre de la 1,25 la 1,35 m ¿i lå¡ime de 1,21 m. Modelele V (451G, 451M, 461M, 451R, 461R, C451R ¿i C461R) produc balo¡i cu diametre de la 1 la 1,65 m - 1,85 m, cu lå¡ime de 1,21 m, respectiv de la 0,8 la 1,6 m, pânå la 0,8 - 1,85 m, cu lå¡imi de 1,21 m. Gama de prese pentru balo¡i paralelipipedici include modelele L624, L633 ¿i L634, care produc balo¡i cu înål¡ime/lå¡ime de 0,7 x 1,2 m, 0,9 x 0,8 m sau 0,9 x 1,2 m ¿i lungime de la 0,6 la 3 m.

NHR Agropartners NHR Agropartners are în portofoliu atât prese de balotat Deutz-Fahr, cât ¿i cele produse de Poettinger, din gama Impress. Acestea din urmå includ prese cu camera fixå, variabilå ¿i combina¡ii pentru balotat ¿i înfoliat balo¡i, produse în trei variante: Impress standard, Impress Master (destinate fermelor medii) ¿i Impress Pro, pentru ferme cu volum de lucru foarte mare. Acestea produc balo¡i cu lå¡imi de 1,2 m ¿i diametre de la 0,8 la 1,85 m. Modelele cu camerå variabilå Impress 155V ¿i 185V sunt fårå sistem de tocare, iar cele din gama Master ¿i Pro, atât la presele cu camerå fixå, cât ¿i la cele cu camerå variabilå, dispun de sistem de tocare cu 16, respectiv 32 de cu¡ite.

Sigma CVM România Sigma CVM România oferå fermierilor urmåtoarele game de prese de balotat: MF 1840 (balo¡i paralelipipedici mici de 457mm x 356 mm ), MF 2200 (cinci modele pentru balo¡i paralelipipedici, cu dimensiuni de la 800 x 900 mm la 1.200 x 1.300 mm), MF RB 4140V Protec (cu camerå variabilå pentru balo¡i rotunzi), MF RB F 3130 (douå modele cu o camerå de balotat de 1,5 mc pentru balo¡i rotunzi de pânå la 3.200 kg), MF RB 3130F Protec (pentru balo¡i rotunzi mari, de 5.900 kg) ¿i MF RB V (douå modele cu camerå variabilå, pentru balo¡i rotunzi de pânå la 3.870 kg), ce produc balo¡i de la 0,9 la 1,6 m, respectiv 1,8 m în diametru ¿i 1,23 m lå¡ime. La acestea se adaugå ¿i înArpad DOBRE foliatorul de balo¡i rotunzi MF TW. Profitul Agricol 26/2023

AgroConcept: Buldoexcavator B100 D pentru agriculturå Buldoexcavatoarele New Holland seria B100 D din oferta AgroConcept sunt performante în agriculturå, horticulturå, peisagisticå, drenaj ¿i irigare, având rezisten¡a unui încårcåtor frontal ¿i precizia unui excavator. Este echipat cu încårcåtor cu bra¡ drept (SLA) sau curbat (TC), sistem “Glide Ride” pentru reducerea oscila¡iilor, cupå multifunc¡ionalå de 1 mc ¿i capacitate maximå de ridicare de 3.553 kg. Excavatorul are cupå de excavare de 610 mm lå¡ime ¿i adâncime de såpare 4.665 mm /5.880 mm (bra¡ retras/extins). IPSO Agriculturå: Dezmiri¿tire cu Bednar Atlas AO Grapele universale cu discuri Bednar Atlas AO din portofoliul IPSO Agriculturå sunt construite så prelucreze cantitå¡i mari de reziduuri de culturå, concomitent cu spargerea miri¿tii dupå recoltarea cerealelor. Gama AO include 3 modele: AO 5000 Profi, AO 6000 Profi ¿i AO 7000 Profi, cu lå¡imi de lucru de 5, 6 sau 7 m, dotate cu 40, 48 sau 56 de discuri, care prelucreazå solul la adâncimi de la 6 la 16 cm. Distan¡a între discuri este de 25 cm, iar între douå rânduri de discuri, de 145 cm, cu o gardå la sol de 70 cm. Pöttinger anuleazå participarea la SIMA Paris 2024 Compania Pöttinger, recunoscutå la nivel interna¡ional, î¿i folose¿te resursele pentru a ob¡ine eficien¡å maximå ¿i apropierea de clien¡i. Târgurile joacå un rol major în îndeplinirea acestui obiectiv, dar multe dintre acestea au loc aproape în acela¿i timp ¿i creeazå provocåri atât pentru expozan¡i, cât ¿i pentru vizitatori. Drept urmare, Pöttinger a decis anularea participårii la SIMA 2024 din Paris. “Ne vom concentra resursele în comunicarea directå cu clien¡ii no¿tri”, a spus Gregor Dietachmayr, reprezentant Pöttinger. 51

PAGINA DE HOBBY Mo[neag prutean de aur Este bine cunoscut faptul cå, asemenea oricårei vie¡uitoare, cervidele prosperå în biotopurile în care hrana ¿i lini¿tea le sunt asigurate. Clima favorizantå se reflectå în aspectul mozaicat ¿i de lungå duratå al vegeta¡iei, iar lipsa marilor prådåtori, dublatå de interven¡ia reduså a omului în mediul de via¡å al sålbåticiunilor, garanteazå confortul minim necesar dezvoltårii oricårei specii-pradå, mai cu seamå a celor de talie micå sau medie. Dacå ne referim la cåprior, statutul acestuia nu este deloc de invidiat în zonele colinare ¿i de munte, unde iernile se întind, de regulå, pe aproape o jumåtate de an, iar lupul ¿i râsul îl prigonesc fårå încetare. Cât prive¿te lini¿tea, activitå¡ile silvo-pastorale, exploatarea fâne¡elor de primåvara pânå toamna, culesul ciupercilor ¿i al fructelor de pådure oferå un tablou sugestiv. Acceptând faptul cå trofeele ¡apilor reprezintå un barometru al bunåstårii popula¡iilor de cåprior, nu trebuie så mire modestia acestor caractere sexuale secundare ale speciei, în condi¡ii vitrege.

Elocvente ca termen de compara¡ie sunt trofeele cåpriorilor tråitori pe dealuri joase ori la câmpie, unde oferta troficå este generoaså începând cu sfâr¿itul iernilor scurte ¿i u¿oare, când noile coarne, în plinå dezvoltare, solicitå un aport nutritiv suplimentar. De aceea, aici, nu arareori po¡i avea surpriza extragerii din teren a unui ¡ap de selec¡ie evidentå (dupå alurå, la senectute) cu trofeu medaliabil, de¿i în declin. Acest aparent paradox nu func¡ioneazå decât prin compara¡ie cu exemplarele care vie¡uiesc la altitudini superioare. Luncile Prutului sunt caracterizate printr-o remarcabilå biodiversitate vegetalå, favorizatå de un climat blând, umed ¿i relativ constant. Nu întâmplå52

tor, fazanul, prin populåri ¿i repopulåri succesive, prosperå pe fondurile cinegetice din zonå, reproducându-se natural ca orice altå specie autohtonå. Prin cru¡area cu stricte¡e a femelelor în sezonul de vânåtoare, specia nu va mai avea în curând nevoie de adaosuri sezoniere din crescåtorii.

Recent, în plinå perioadå de selec¡ie la ¡api ro¿ii, doi confra¡i de pe Obcini, ambii ingineri silvici, au coborât cåtre Prut pentru a-¿i fructifica autoriza¡iile de vânåtoare la cåprior pe terenul asocia¡iei ai cårei membri sunt. De¿i din jude¡ul vecin, au pornit la drum îndatå dupå miezul nop¡ii, pentru a ajunge la locul de întâlnire cu paznicul fondului înainte så se crape de ziuå. Omul î¿i face con¿tiincios treaba ¿i ¿tie locurile ¿i orele de întâlnire cu sålbåticiunile pe care le are în grijå. În rest, e treaba vânåtorului, dupå måiestrie ¿i dupå cum îi surâde Fortuna: în breasla noastrå nu existå re¡ete ale succesului, nemaivorbind de faptul cå pânå ¿i utilizarea acestui cuvânt este restric¡ionatå… În fa¡a unei alegeri, Cristian a optat pentru un loc mai îndepårtat al terenu-

lui, cedându-i lui Ioji estuarul de på¿une din marginea pådurii, flancat de culturi agricole ¿i tufåri¿uri rare. De multe ori, pa¿ii ne mânå într-o anumitå direc¡ie, fårå motiv aparent, potrivit primului impuls. Lucrurile î¿i au înså tipicul lor…

Încå înainte de revårsatul zorilor, din locul såu de pândå cu vânt bun dinspre zåvoi, Ioji a deslu¿it fo¿net de pa¿i în¡epa¡i în frunzi¿ul din preajma lizierei. S-a concentrat într-acolo, scrutând cu binoclul zarea låptoaså a dimine¡ii. La un moment dat, a zårit ca pe o fantasmå cåpriorul båtrân, camuflat de ierburi înalte. O vreme, a a¿teptat så-l vadå ie¿ind la lårgime. Dar, precautå, sålbåticiunea pregeta. Se luminase de-a binelea. Când ¿i când, ¡apul î¿i i¡ea din vegeta¡ie capul sur, pentru ca apoi så disparå din nou. Dacå ar fi fost plin sezon de rut, vânåtorul l-ar fi scos din apatie cu chemåtoarea, imitând sunetul ademenitor al femelei dornice de înso¡ire. O inspira¡ie de moment i-a dat înså ideea unui alt truc, uneori de efect: a bråhnit scurt, ca un cåprior intrigat sau surprins de ceva neobi¿nuit. De îndatå, starostele feudei a ie¿it din expectativå, pentru a clarifica lucrurile; decizie fatalå, pentru cå, odatå intrat în crucea lunetei, carabina l-a fulgerat scurt, culcându-l în iarbå… Ulterior, s-a dovedit cå alegerea acestui exemplar de selec¡ie a fost cu totul justificatå, dantura uzatå ¿i înål¡imea cilindrilor frontali fiind elocvente. Caracteristicile trofeului îl a¿azå înså în categoria celor „de vârf”. Pentru gestionarul unui fond cinegetic de munte, un astfel de cåprior råmâne doar un ideal.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 26/2023

Profitul Agricol 26/2023

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 10 - 11 august Romchim Protect organizeazå la Bacåu simpozionul Solu¡ii inovatoare în agriculturå, în cadrul cåruia vor fi lansate noi tehnologii. 31 august - 3 septembrie La Slobozia va avea loc FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului, la un eveniment unde Profitul Agricol este partener. 7 - 10 septembrie La Arad are loc cea de-a 33-a edi¡ie a expozi¡iei Agromalim. 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule noutå¡i ¿i pentru cei din culturå mare.

Protejarea p\durilor scumpe[te ciocolata Marii producåtori de ciocolatå au salutat noile reglementåri de la Bruxelles pentru mai buna protejare a pådurilor. Uniunea Europeanå a introdus câteva legi ca materii prime precum cacao, cafea ¿i ulei de palmier så nu fie cultivate, de pildå, pe terenuri defri¿ate. Producåtori mari de ciocolatå ca Lindt, Ferrero ¿i Unilever sus¡in aceste måsuri în beneficiul meiului. Coasta de Filde¿ ¿i Ghana, care furnizeazå douå treimi din produc¡ia mondialå de cacao, trebuie så punå la punct sisteme speciale pentru a respecta cerin¡ele UE, precum geoetichetarea terenului de pe care produsele respective au fost recoltate. Ghana, al doilea mare cultivator de cacao din lume, a avertizat deja producåtorii cå trebuie så fie pregåti¡i så plå-

teascå mai mult pentru boabele de cacao din cauza investi¡iilor necesare în sisteme de urmårire a boabelor pânå la fermele de la care provin. Unilever, care utilizeazå ciocolatå pentru înghe¡atele sale ¿i cumpårå boabe de cacao din Ghana, spune cå “planeta are nevoie disperatå” de aceste måsuri ¿i cå acestea vor crea un mediu concuren¡ial egal în Europa. “Cred cå Ghana are dreptate så cearå tuturor så plåteascå mai mult, la fel cum facem noi”, a declarat directorul de nutri¡ie de la Unilever. În prezent, trasabilitatea boabelor de cacao se face prin programe de sustenabilitate voluntare. Fiecare program are diferite criterii, iar industria are nevoie de standarde.

ORIZONTAL: 1) Se scoate din fåinå – Prezente la carnaval; 2) Fåcu¡i plåcintå – Are sarcina lui; 3) Sector 9 10 central! – Aflat la capåtul mesei; 4) Vase de pre¡ – Mere... din Comrat! 5) Încadrat în câmpul muncii – Lipsi¡i de accent; 6) Servite cu regularitate – Un indian temut; 7) Angaja¡i în trecut; 8) Se pierde în zare – A-l trece toate apele; 9) Creeazå precedentul; 10) Ma¿ini de secerat.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1

3 - 6 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Élevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice.

25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå. 54

3 4 5 6

8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 25/2023 ORIZONTAL: ANIMALE - AM; VERI - UMBRA; AGITA - ALIN; RIT - MENISC; I - ABERANTA; INTONA - DOC; IACI - RACI; BN - INCOTRO; ASORTAT - AS; NEREALISTI.

VERTICAL: 1) Påmântul lucrat pentru båuturå – Cuvânt de apreciere; 2) Lame turce¿ti; 3) Centru auto! – Rezultat decis; 4) Manuale pentru zidari – Numår redus! 5) Lac de munte – A da o replicå; 6) O poartå arhiereii – Cercul bijutierilor; 7) Schimburi de priviri; 8) Forma¡ie indianå – Pårere personalå; 9) Nåscutå în luna a noua – Sentimentul depårtårii; 10) Înecarea coråbiilor. Profitul Agricol 26/2023

Profitul Agricol nr. 26, din 2023

Articles inside

Protejarea p\durilor scumpe[te ciocolata

Mo[neag prutean de aur

Prese de balotat pe alese

Noua combin\ Deutz-Fahr C6305 pentru ferme mici [i mijlocii

Productivitate maxim\ cu tractoarele T5.120

MA{INI & UTILAJE Cât de aproape suntem de tractorul pe hidrogen?

Limousinele [i Brunele, vedetele Sommet de l'Élevage 2023

Constantin Anghel> Autorit\]ile îngroap\ societ\]ile agricole

Bani pentru registrele genealogice Energia verde cre[te interesul americanilor pentru oi

Plafonarea pre]urilor este o inep]ie

“Iau de la gura copiilor, ca s\ bag în p\mânt”

Alexander Degianski ar vrea un pre] la grâu de m\car 1,3 lei/kg

Seceri[ul în Timi[ [i pre]urile prea mici primite

:n N\dlac, recoltatul a început cu emo]ii de pre]

Cum s\ primim pe Facebook informa]ii mai utile

Un câmp dedicat inova]iei

De ce ar trebui aplicat Omya Calciprill în fiecare an?

Agrii> un nou serviciu de evaluare a nivelului de fertilizare

Alcedo> între]inerea terenurilor dup\ recolt\

VEGETALE O eurodeputat\ le cere fermierilor români s\ produc\ mai pu]in!

România, al patrulea mare produc\tor de rapi]\ din UE

Argentina> scade dramatic produc]ia de soia

Pre]uri [i Pie]e

Agricultura este [tiin]\, marketingul o pune în valoare

Bayer Crop Science Inovation Summit 2023

Agrinvest> strategiile de succes

BASF> un supercomputer pentru imagina]ia cercet\torilor

Eurodeputa]ii din Comisia de Mediu sunt diviza]i în ceea ce prive[te restaurarea naturii

Ucraina se preg\te[te s\ exporte mai ales pe Dun\re

Bugetul pe termen lung al UE

Mecanism natural de protec]ie contra gripei aviare

50 de milioane de euro pentru un terminal de cereale în portul Varna

Discu]ii despre progresul PAC

S|PT|MÂNII Prioritate pentru români în portul Constan]a

De unde scoate ministrul Barbu 9 milioane de porci?