CULTURI
VEGETALE Accidente la porumb dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti
Mi-a atras aten¡ia siguran¡a cu care un tânår fermier din jude¡ul Olt, Costi Stan, a conchis, într-o postare pe FB, cå diferen¡a de produc¡ie, de 5.000 kg/ha (8.000 kg/ha vs. 3000 kg/ha), dintre hibrizi din grupa FAO 340, produ¿i de firme diferite, care au fost semåna¡i în aceea¿i solå, cu aceea¿i tehnologie, s-ar datora exclusiv geneticii: “restul comentariilor sunt de prisos!” Prima impresie a fost aceea cå aceastå concluzie a fermierului este un exemplu clar de conformism naiv, destul de råspândit de altfel printre fermierii cu mai pu¡inå experien¡å. Acceptând ierarhia stabilitå de pia¡å ¿i de publicitate, i s-a pårut normal cå hibrizii de la compania aflatå pe locul 2 la vânzårile de semin¡e de porumb sunt mai productivi, negåsind vreo influen¡å tehnologicå pentru diferen¡ele de produc¡ie, foarte mari, de 5.000 kg/ha.
Costi Stan are dreptate par¡ial. Cât de frecvente sunt diferen¡ele de produc¡ie atât de mari între hibrizi? Trebuie så ¡inem seama de faptul cå rezultatele au fost ob¡inute pe aceea¿i parcelå, cu aceea¿i tehnologie. Seamånå foarte mult cu condi¡iile în care au fost realizate testårile APPR. Observåm, în rezultatele anului 2019, cå în toate loca¡iile existå diferen¡e destul de mari între cea mai mare ¿i cea mai micå produc¡ie. Dacå analizåm diferen¡ele din cele mai apropiate loca¡ii de testare de jude¡ul Olt, de unde este fermierul, aflåm cå la Mo¡å¡ei Garå, Profitul Agricol 34/2020
jude¡ul Dolj, diferen¡a a fost de 4.461 kg/ha, între P9415 de la Corteva (FAO 340), cu 10.654 kg/ha, ¿i Livorno (FAO 330), cu 6.193 kg/ha.
trerupå colaborarea cu firma respectivå, mai ales cå Syngenta, Bayer ¿i Corteva au avut rezultate bune în zonå. Concluzia 2. Costi Stan a ales singur hibridul bucluca¿, ceea ce nu a fost o idee foarte bunå. Bazându-se pe rezultate anterioare mul¡umitoare ob¡inute cu hibrizii firmei respective, a ales un hibrid pe care nu-l cuno¿tea suficient. Anul trecut, produc¡ia medie ob¡inutå în testårile din zonå a fost în jur de 11 t/ha, doar cu câ¡iva saci mai micå decât cea a celor mai productivi hibrizi testa¡i din grupa FAO 340, P9415 de la Corteva ¿i Orpheus de la Syngenta.
La Caracal, jude¡ul Olt, diferen¡a a fost de 3.502 kg/ha, între P8834 (FAO 310) de la Corteva, cu 12.901 kg/ha, ¿i Manacor (FAO 300), cu 9.399 kg/ha. La Furcule¿ti, jude¡ul Teleorman, diferen¡a a fost de 4.289 kg/ha (11.966 kg/ha vs. 7.677 kg/ha), între 2 hibrizi martor APPR din grupa FAO 340. Concluzia 1. Pot exista diferen¡e mari de produc¡ie, indiferent de condi¡iile pedoclimatice ¿i tehnologice. Dar Costi Stan e supårat. Trei hibrizi Dekalb au realizat, pe 25 ha, o medie în jur de 8 t/ha, iar pe cealaltå jumåtate a solei, a recoltat 3 t/ha, folosind un hibrid de la o altå companie. Supårat cå echipa tehnicå a companiei de semin¡e nu i-a råspuns la apelul fåcut pentru a afla cauza pentru care formarea boabelor a fost afectatå numai la hibridul lor, s-a hotårât så în-
De ce nu se pot evita situa¡iile asemånåtoare? Så recapitulåm: pentru a asigura polenizarea, Costi Stan a semånat 4 hibrizi din grupa FAO 340 pe o parcelå de 50 ha. Cei 3 hibrizi Dekalb cultiva¡i pe 25 ha au avut o dezvoltare normalå, cu o produc¡ie medie de 8 t/ha. Produc¡ia celui de al patrulea hibrid a fost de doar 3 t/ha, din cauza faptului cå s-au format boabele numai la baza rahisului. Fermierul a observat faptul cå måtasea apårutå este foarte scurtå. De fapt, majoritatea stigmatelor nu au ie¿it dintre pånu¿i ¿i n-au putut fi fecundate. Cauzele pot fi multiple: temperaturi prea mari sau prea mici în perioada de înflorire, secetå, nutri¡ie mineralå defectuoaså cu fosfor ¿i potasiu ¿i probabil anumite sensibilitå¡i genetice. Pe care nu le recunoa¿te nimeni ¿i pe care fermierii nu le pot demonstra. Din acest motiv nu am men¡ionat niciun nume, al companiei sau al hibridului. 17
