CULTURI VEGETALE
la firul ierbii de asocia¡ii jude¡ene s-a încheiat, din cauza lipsei precipita¡iilor. Culturile în general nu au råsårit. “Mul¡i fermieri întorc rapi¡a ca så semene grâu. În pu¡inele situa¡ii unde culturile au råsårit, råsårirea nu e uniformå ¿i se vede cå plantele suferå. Orzul e deja uscat”, spune Teofil Dascålu, pre¿edinte ACCPT Vrancea. În ferma pe care o administreazå situa¡ia e mai bunå, fiindcå are iriga¡ii. Dar iriga¡iile sunt o raritate în jude¡, deci nu se considerå reprezentativ. “Situa¡ia este una fårå precedent. Începutul de an agricol este compromis. Pentru culturile de toamnå semånate nu existå speran¡e cå vor atinge ciclul de produc¡ie”. Majoritatea au eliminat porumbul neirigat din asolament, dar acum constatå cå nici culturile de toamnå nu mai par a fi o alegere câ¿tigåtoare. Fermierii din ACCPT Vrancea mai sunt nemul¡umi¡i de neconcordan¡a dintre pre¡urile inputurilor ¿i cele ale produc¡iilor, de condi¡iile din PNS pentru accesarea subven¡iilor APIA, de imposibilitatea accesårii creditului “De cinci ori APIA”, de promisiunile neonorate de reabilitare a canalelor de iriga¡ii.
Dumitru Manole: “Fårå 100 de litri, în urmåtoarele zile cultura grâului e compromiså” În zona costierå a jude¡ului Constan¡a, precipita¡iile cumulate din 2023 sunt 236 de litri/mp. Ultima ploaie, de 15,8 mm, a fost pe 28 iulie, spune DuProfitul Agricol 40/2023
mitru Manole, pre¿edintele Asocia¡iei pentru Cultura de Floarea-Soarelui. Iar temperaturile sunt de varå: 33 de grade au fost pe 20 octombrie. “Este cel mai secetos început de an agricol dintre to¡i cei 63 de ani de când sunt în bran¿å”, remarcå Manole. Nu e de mirare cå în jude¡ele Constan¡a ¿i Tulcea nu a råsårit nimic. În Constan¡a se cultivå aproximativ 180.000 ha de grâu, 70.000 ha orz ¿i orzoaicå, 50.000 ha rapi¡å. Asta, dupå ce produc¡iile anului 2022-2023 au fost ¿i ele decimate. Manole, care într-un an obi¿nuit scoate o medie de peste 8 t/ha la grâu, a trebuit så se mul¡umeascå cu doar 3,4 t/ha, la secetå adåugându-se înghe¡urile târzii. La floarea-soarelui, gra¡ie semånatului timpuriu, a realizat 1.836 de kg/ha, în condi¡iile în care produc¡iile au fost calamitate total în ferme învecinate. La porumb doar 2 t/ha, în schimb sorgul a dat 6 t/ha. Considerând pre¡urile de valorificare, aceste produc¡ii s-au tradus în pierderi. A terminat de semånat 460 de ha cu grâu, cu mari cheltuieli. De¿i folose¿te echipamente de ultimå genera¡ie pentru prelucrarea minimå a solului, consumul de motorinå depå¿e¿te cu mult norma de 78 de litri pentru care se acordå subven¡ia, fiind necesare treceri repetate înainte de a introduce såmân¡a în sol. “Avem nevoie de minim 100 mm de precipita¡ii înainte de iernare. Cu 20 de litri/mp grâul råsare, dar apoi se va usca”. ªi Manole a constatat cå niciun fermier nu acceseazå creditul “De cinci ori APIA”. Problemele pe care le mai semnaleazå sunt cå nu au început plå¡ile unice pe suprafa¡å, nici måcar sprijinul pentru motorinå pe trimestrul al treilea, nici rambursårile de TVA.
Bogdan Furfuricå, pre¿edinte APA Bråila: “Anul agricol începe cu spaimå” În Bråila, nu s-a semånat nici pe jumåtate din suprafa¡å. Nu a plouat de la începutul lui august. Seceta este foarte puternicå ¿i nu sunt condi¡ii nici de însåmân¡are, nici de råsårire, la neirigat. Culturile de toamnå s-au dovedit, în anii anteriori, mai productive. În aceste condi¡ii, viitorul e sub semnul incertitudinii. “Anul agricol începe cu multe temeri, chiar cu spaimå. Cashflow-ul este mult diminuat fa¡å de cel prognozat, veniturile fiind la jumåtate. Am auzit cå distribuitorii bagå bilete la ordin fårå avertisment. Nu mi se pare corect, chiar dacå, pe undeva, e de în¡eles, fiindcå fiecare cautå så-¿i securizeze afacerea. Fermierii nu sunt ¡epari, ci efectiv nu au avut din ce så achite facturile. Trebuie så se împrumute, dacå îi mai împrumutå cineva. În orice caz, nu se va mai putea rezista încå unui an ca acesta”, afirmå Bogdan Furfuricå. Acum to¡i cautå så-¿i eficientizeze costurile, prin reducerea inputurilor (în special la îngrå¿åminte) ¿i a lucrårilor - prin adoptarea lucrårilor minime sau chiar a semånatului direct. Înså, cel pu¡in pentru no tillage, investi¡ia ini¡ialå e imposibilå, dupå patru ani fårå profit sau cu profit modest. Ar fi fost o variantå creditul “De cinci ori APIA”, înså nu-l pot accesa decât fermierii cu un istoric bancar impecabil. “Sunt foarte pu¡ini cei care au reu¿it performan¡a de a nu avea nici un fel de întârzieri la plå¡i în ultimii patru ani”. “E adevårat, apar ¿i multe inep¡ii, legi date aiurea... În nume personal spun cå nu e normal så cerem într-una bani de la Guvern. Noi avem nevoie de furculi¡å ¿i de cu¡it, nu så ni se bage mâncarea în gurå”.
Robert VERESS 23
