CRE{TEREA ANIMALELOR
Sura de Step\ Valoarea Surei de Stepå constå în structura ei de gene, spune Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS. Aståzi, Sta¡iunea Dancu mai are 48 de exemplare, din care 3 tauri. Sura de Stepå a stat la baza încruci¿årilor de absorb¡ie pentru formarea ¿i ameliorarea raselor române¿ti: Bål¡ata cu Negru Româneascå, Bål¡ata cu Ro¿u Româneascå ¿i Brunå. Existå carte de raså pentru Sura de Stepå româneascå, pe care o conduce Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci din cadrul Sta¡iunii Dancu. Cum este banca de gene de la Suceava, nu ai voie så umbli la ele. ªi acest nucleu de Surå de Stepå trebuie påstrat a¿a cum este el. Genele sunt aur. Cine de¡ine genetica mondialå are un fel de armå atomicå. “În 1995, la adunarea generalå FAO de la Roma, s-a pus problema ca unele ¡åri så preia zestrea geneticå a lumii pe motivul cå ¡årile sårace nu le pot valorifica. Trebuiau så ajungå la marile companii. Nu au fost de acord. Materialul genetic la porc ¿i la pasåre îl cumpåråm tot. Am avut trirasialul de Comtim ¿i terarasialul de Peri¿, iar acum nu mai avem nimic. De asta e important så facem aceste nuclee”, explicå Tabårå.
S
ura de Stepå prime¿te bani conform pachetului 8, Måsura 10 pe agro-mediu: 200 de euro pe Unitate Vitå Mare. La Holstein, sprijinul cuplat a fost anul trecut de 360 de euro pe vacå pânå la 250 de capete, se adaugå ANT cu 67,25 de euro, sprijinul pentru covid, pentru råzboiul din Ucraina, sprijinul pe lapte. “Sprijinul pentru Sura de Stepå este foarte pu¡in. Nu acoperå nici necesarul de fân. Autoritå¡ile nu se preocupå de aceastå raså. Nu mai existå nuclee române¿ti în ¡arå. Au fost importate mai multe exemplare din Ungaria, dar e altceva, aceea provine din Sura de Transilvania, încruci¿atå cu Piemonteza”,
Profitul Agricol 18/2023
Ion Nistor, inspector la Agen]ia Na]ional\ de Zootehnie
spune Vasile Vintilå, ¿eful fermei zootehnice Dancu. El î¿i propune så punå Sura de Stepå în condi¡ii naturale, unde s-a format ea, într-o tabårå de varå. Registrul Genealogic se aflå înså în impas la Dancu din motive administrative.
I
on Nistor crede cå este inutil så folosim paiete de la taurii de Surå de Stepå, conservate la ANZ în azot lichid, fiindcå taurii nu au fost testa¡i. “La Dancu avem tauri de Surå testa¡i. Tåura¿ii ob¡inu¡i din însåmân¡åri pot fi promova¡i ¿i testa¡i în continuare. De ce så testezi tauri de 100 de ani? Alexoiu a recoltat materialul seminal ¿i, când s-a construit semtestul de la Ia¿i, a luat paietele ¿i le-a dus la ANZ. Deci rezerva de spermå de la ANZ este de la taurii din Mårgineni. Exemplarele adunate de doctorul Vasile Pachi¡anu la ferma lui Culi¡å Tårâ¡å de la Zåne¿ti au ajuns la abator. Am salvat trei vaci de la Zåne¿ti. Am luat trei genera¡ii de-acolo, fiica, bunica ¿i stråbunica, ¿i le-am adus la Dancu. Am gåsit în¡elegere la conducere, am tåiat to¡i taurii de Surå pentru cå nu aveau origine atestatå ¿i acum se fac
numai însåmân¡åri cu material seminal de la taur ameliorator de Surå, acreditat de ANZ. Avem acum 2 tåura¿i proveni¡i din acel taur testat. Am fost la TCE 3Brazi ¿i am luat toate dozele de Surå de-acolo, altfel le aruncau. To¡i taurii au fost tåia¡i ¿i importå material seminal din Germania. E påcat, må doare sufletul... Statul român ¿ia luat mâna de pe zootehnie. Vå dau zubven¡ie, v-ajunge! ¿i cu asta ce-am fåcut?” se plânge Ion Nistor. A lucrat 44 de ani în cercetarea taurinelor. “Am bonitat peste 50.000 de vaci Holstein la via¡a mea. Bål¡ata Româneascå cu Ro¿u nu mai existå din 1996. Eram la ANZ ¿i aveam material seminal din vechii no¿tri tauri. În România nu mai existå nici picior de Bål¡atå Româneascå. Totul este numai Bål¡atå germanå, austriacå, ungureascå... A venit BVN ¿i a preluat toatå activitatea. Nu este pic de genå nici în Bål¡ata cu Negru Româneascå. Dacå scåpåm din mânå ¿i Sura, atunci e vai de noi. Putem duce la semtest tåura¿ii, dar cineva trebuie så se ocupe.”
Viorel PATRICHI 39
