OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România
Seceta [i “hidrogenul verde”! S
ecetele din ultima perioadå devin din ce în ce mai frecvente din cauza schimbårilor climatice, iar aceastå tendin¡å este posibil så se înråutå¡eascå, potrivit studiilor. O echipå de cercetåtori de la Universitatea din Southampton, Marea Britanie, a aråtat cå secetele rapide care se dezvoltå sunt “noul normal”, ceea ce face pregåtirea pivind impactul lor mult mai dificilå. Secetele clasice au nevoie de luni de zile pentru a se dezvolta, dar secetele rapide din ultimii ani se pot dezvolta în câteva såptåmâni. Aceste secete sunt cauzate de un nivel extrem de scåzut de precipita¡ii combinat cu o evaporare ridicatå, ceea ce duce la eliminarea rapidå a apei din sol.
C
ercetåtorii de la Universitatea din Southampton au vrut så evalueze modul în care se dezvoltå aceste secete rapide în diferite scenarii de emisie de carbon. Schimbårile climatice au gråbit efectiv debutul secetei, de¿i variazå între diferitele regiuni, iar în ultimii 64 de ani a existat o schimbare globalå cåtre secete rapide mult mai frecvente. Tranzi¡ia de la secetå lentå la secetå rapidå este mai vizibilå în Asia de Est ¿i de Nord, Europa, Sahara ¿i coasta de vest a Americii de Sud. În zone precum estul Americii de Nord, Asia de Sud-Est ¿i Australia de Nord, aceste secete nu au fost atât de comune, dar, cu toate acestea, viteza de apari¡ie a lor a crescut. Autorii nu au gåsit nicio dovadå de Profitul Agricol 18/2023
secetå rapidå în Amazon ¿i Africa de Vest. De fapt, în Amazon, secetele lente au devenit mai frecvente în ultimii ani. Pe måsurå ce ne îndreptåm cåtre un viitor mai cald, secetele fulgeråtoare devin “noul normal”. Cantitå¡ile de emisii mai mari ar duce la un risc mai mare de secetå rapidå cu debut mai rapid, care reprezintå o provocare majorå pentru adaptarea la climå, spun cercetatorii.
A
ceste secete rapide pot afecta ecosistemele mai mult decât secetele lente, deoarece animalele ¿i plantele nu au suficient timp pentru a se adapta la o lipså bruscå de apå ¿i resurse. În plus, prognoza acestor secete este mai dificil de realizat, deoarece modelele actuale folosesc scale de timp îndelungate. Avem nevoie de noi abordåri pentru a detecta aceste secete rapide cât mai curând posibil, precum ¿i de o mai bunå în¡elegere a modului în care mediul va fi afectat.
Î
n urmå cu exact un secol, a fost propuså ideea producerii hidrogenului verde. Miliardele de euro “turnate” de Uniunea Europeanå nu pot schimba ¿tiin¡a, care timp de 100 de ani a împiedicat producerea acesteia. În 1865, britanicul William Stanley Jevons din “The Coal Question” era îngrijorat pentru cå succesul motorului cu abur perfec¡ionat de James Watt, care consuma mai pu¡inå energie, avea så favorizeze înmul¡irea acestuia ¿i så
provoace astfel o cerere tot mai mare de cårbune, ceea ce ar duce la epuizarea rezervelor britanice de cårbune (a¿anumitul paradox al lui Jevons). Cincizeci ¿i opt de ani mai târziu, John Haldane, un genetician ¿i biolog britanic, a ¡inut un discurs în care a refuzat så accepte cå anun¡ul epuizårii minelor de cårbune din Marea Britanie ar putea duce la pråbu¿irea civiliza¡iei industriale. De¿i biolog, a vrut så propunå idei care vor fi denumite aståzi politicå energeticå pentru a contracara catastrofa anun¡atå la care se pare cå to¡i au cedat. Vå aminte¿te asta de ceva? El ¿i-a imaginat crearea unei re¡ele de turbine eoliene pentru a produce energie electricå prin care så se genereze hidrogen prin electroliza apei. A fost prima propunere concretå pentru un proces bazat pe combina¡ia de energii regenerabile ¿i hidrogen. Un secol mai târziu, este fascinant så observåm cå problemele fuseserå deja bine identificate de Haldane, deoarece dificultå¡ile intrinseci ale sectorului hidrogenului sunt bine cunoscute ¿i preced de mult atât crizele petroliere din anii 1970, cât ¿i cadrul luptei împotriva schimbårilor climatice.
H
aldane credea cå energia hidroelectricå nu este un înlocuitor valid pentru cårbune din cauza poten¡ialului såu scåzut în Marea Britanie, a fluctua¡iilor sezoniere ¿i a distribu¡iei spoF radice. El a avut în vedere mai 51
