CRE{TEREA ANIMALELOR
Nici s\ faci afaceri cu vita de Alexandru Baciu de¡ine la Grådi¿tea, jude¡ul Cålåra¿i, 4.500 de hectare, 1.300 de taurine, cu tot cu tineret, din care mulge 410, are un abator, mai multe magazine, un restaurant. Cu acest brand, Ferma Baciu, pe care l-a ¿lefuit îndelung ¿i-a transformat numele în renume: vine la evenimente importante ¿i cu “restaurantul” lui mobil, unde po¡i gåsi o excelentå fripturå de vitå la gråtar. Cu pove¿ti ¿i cu umor cu tot.
“
Fusesem la un dentist ¿i l-am rugat pe taximetrist så må ducå pe Erou Iancu Nicolae, la Ferma Baciu. “A, vå duce¡i la retaurant...” “Da, am auzit cå au o carne bunå”. “Da, dar e cam neinspirat numele Ferma Baciu”, îmi spune taximetristul. “E, a¿a a vrut proprietarul, probabil cå-l cheamå Baciu...” I-am spus så a¿tepte pu¡in ¿i i-am pus într-o pungå o casoletå cu mici, una de hamburgeri, carne... “Uite, din partea proprietarului Fermei Baciu...”, poveste¿te Alexandru Baciu. A înregistrat denumirea la OSIM. Când a aflat, s-a supårat Ion Baciu de la Fundu Moldovei din jude¡ul Suceava, cå e numele lui. Fåcuse ¿i el pensiunea “Casa Baciu”, unde mai adastå uneori Petre Daea. “Probabil cå mamele noastre au fost rude, i-am spus lui Ion. Brandul meu este “Ferma Baciu - Noble¡ea cårnii de vitå”, iar la tine scrie simplu “La Baciu”. ªi nu ai înregistrat numele.” Popor vechi, cu mul¡i “Baci”... ¿i apoi, dacå unii politicieni î¿i boteazå partidele cu numele proprii, de ce n-ar face-o fermierii care chiar construiesc ceva? 36
Gândirea strategiei În 2009, a început så investeascå în zootehnie. “Uneori balan¡a afacerii cobora prea mult. Porumbul nu-l mai vând cu 1,50 lei, îl dau cu 2 lei dacå fac zootehnie. Grâul, soia ¿i toate celelalte la fel. Valoarea cerealelor cre¿te prin trecerea prin rumenul vacilor. Am fåcut abator, din abator le-am dus în magazine, în restaurante. Folosim dejec¡iile în fabrica de biogaz. Când o rostogole¿ti ¿i se love¿te de zid, råmâne acolo un 3% profit. Ce ar trebuie så facå România? Ducem vaca de carne la deal ¿i la munte. Umplem toate dealurile. ªi laså vaca de lapte în câmpie. Aici nu pot så scot taurii vara afarå pentru cå le¿inå de cåldurå. Eu, dacå a¿ avea vaci de carne ¿i dacå nu a¿ de¡ine abator, nu a¿ îngrå¿a vi¡eii. Îi în¡arc ¿i îi vând altuia care face finisare, iar dincolo, alt fermier are abator. Ca så facem o suveicå. Economie circularå, cum spun cei de¿tep¡i, nu este ideea mea. Eu nu vreau så le fac pe toate, dar am fost determinat så le fac. ªi a venit prima serie de tåura¿i. Imediat au apårut samsarii. Pre¡ de nimic! Au venit al¡i samsari. Un pre¡ aproape la fel de penibil. Am fåcut socoteala ¿i nu ie¿ea. Eu îi îngrå¿asem, îi fåcusem dolofani, frumo¿i... 500-600 de kilograme. Îmi dådeau un pre¡ ridicol, 5-6 lei pe kilogram. Må întreabå unul la un restaurant dacå nu cumpår o societate care are carmangerie în pia¡å la Orizont. Fiul meu George a zis så cumpåråm ¿i am luat o societate care avea carmangerie în pia¡a mare din Cålåra¿i. Vindea mai mult porc ¿i avea utilaje empirice. Aveam un coleg cu abator la Slobozia. Cu chiu, cu vai, a acceptat så taie primul taur. Fåceam reclamå: Vindem carne de tåura¿! Venea câte o cucoanå: «Porc ave¡i?» Vine alta: «Ave¡i carne de vitå, nu?» «De tåura¿, doamnå, de tåura¿!» «A, nu. Nu...»
ªase luni a durat chinul ¿i nu am vândut 20 de animale. Du animalul viu la Slobozia, adu carnea cu altå ma¿inå cu frig. Am luat decizia så facem altceva. ªi am decis så construim abator în fermå. Aveam ni¿te ¡eavå de la I¿alni¡a så construim o magazie. Am schimbat destina¡ia. L-am ridicat cu for¡e proprii. ªi am dat un milion ¿i jumåtate de euro pe utilaje.” De regulå, Baciu sacrificå numai animale crescute în fermå. “Tai 15-20 de animale pe såptåmânå. În func¡ie de cât vând. Eu produc tot ce înseamnå carne pentru restaurant, mici, hamburgeri, cârna¡i. Totul numai de vitå. Deviza mea: peste o sutå de ani, så vând tot carne de vitå...” Nu cumpårå taurine pentru sacrificat fiindcå nu au fost furajate corespunzåtor. Preferå så ia vi¡ei în¡årca¡i la 6 luni, pe care îi sacrificå între 18 ¿i 22 de luni. Dupå în¡årcare, vi¡eii primesc concentrate, lucernå ¿i porumb de siloz. Nici carnea de vitå nu se face dupå ureche... Extinde abatorul pentru preparate din carne de vitå când va gåsi un bene-
Profitul Agricol 2/2023
