OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România
2023, un an sub semnul hazardului Dacå, în general anii, agricoli erau caracteriza¡i de o cursivitate generatå de predictibilitate în ceea ce prive¿te volumul recoltei, nivelul stabil al costurilor logistice ¿i condi¡iile meteorologice la nivel local, anul agricol 2022/2023 stå sub semnul hazardului. Factorii de care depinde agricultura autohtonå în perioada urmåtoare sunt cererea ¿i oferta, vremea, mediul politic ¿i logistica.
În anul agricol 2022 - 2023, cererea ¿i oferta vor balansa negativ în dreptul ofertei. Nevoia de materie primå din zonele cu risc ridicat în asigurarea hranei va cre¿te din motive demografice ¿i, într-un context în care poten¡ialul de produc¡ie internå nu se va corela cu necesarul de consum, efectele infla¡iei se vor resim¡i accentuat. Tendin¡a infla¡ionistå a costurilor de înfiin¡are a unei culturi råmâne în actualitate, ceea ce înseamnå cå volatilitatea guverneazå ¿i acest capitol. Costul tot mai ridicat al îngrå¿åmintelor va face ca pre¡urile alimentelor så continue så creascå ¿i în 2023. Uniunea Europeanå produce mai multe produse agricole decât consumå, înså acest lucru nu a izolat regiunea de impactul scumpirii alimentelor la nivel mondial. Pre¡urile alimentelor din zona euro au urcat cu 7,5% în 2022, un maxim istoric, iar strategii nu mai dispun de luxul de a nu lua în considerare infla¡ia alimentarå, din moment ce pre¡urile alimentelor influen¡eazå foarte mult psihologia oamenilor. 46
La noi, în timp ce investi¡iile în sisteme de iriga¡ii ¿i implementarea unei strategii coerente la nivel na¡ional se laså a¿teptate, consumatorul de rând plåte¿te pre¡ul. Mai exact, pre¡urile la alimente continuå så creascå dincolo de un nivel considerat deja foarte ridicat. Situa¡ia este foarte delicatå la nivelul zonei euro, unde Eurostat estimeazå cå infla¡ia anualå va fi în cre¿tere. În România, deficitul comercial cre¿te, pe fondul unor importuri tot mai mari, înså 2023 poate fi anul în care vom începe så facem pa¿i decisivi în direc¡ia bunå odatå cu implementarea noului Plan Na¡ional Strategic.
Nu ¿tiu cum vom råspunde, la nivel na¡ional ¿i nu numai, la propunerile Comisiei Europene legate de reducerea consumului de pesticide, rela¡ia cu marea distribu¡ie (lan¡urile de mari magazine), emisiile industriale ¿i renaturarea zonelor agricole de interes ecologic. Este o legisla¡ie complicatå care love¿te din ce în ce mai mult în fermier. Anul trecut, agricultura a fost puternic afectatå de cre¿terea pre¡ului îngrå¿åmintelor pe bazå de azot, care s-a majorat de la 900 lei/tonå în 2020 la peste 4.000 lei/tonå în 2021, iar la toate acestea se adaugå ¿i o cre¿tere a pre¡ului la gazele naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% ¿i a motorinei cu 21%. Mul¡i fermieri au decis ca, în acest context al scumpirilor necontrolate la îngrå¿åminte, så reducå cantitatea pe care o utilizau. Înså aceasta nu este deloc o solu¡ie, mai ales dacå-¡i dore¿ti o evolu¡ie ascendentå ¿i constantå a
businessului. Simpla reducere a utilizårii îngrå¿åmintelor nu este un parametru de urmat: påmântul vrea så producå, iar ca så produci, trebuie så cheltuie¿ti. În acest fel, cheia problemelor actuale poate fi rezumatå într-o singurå frazå: produc¡ie mai mare înseamnå cheltuieli mai mari.
În România existå câteva bazine unde legumicultura este la loc de cinste, din påcate nu prea existå posibilitå¡i pentru prelucrarea produc¡iei la fa¡a locului, de¿i investi¡ia nu este împovåråtoare ¿i s-ar recupera rapid, dar nici måcar nu existå depozite pentru legume în vecinåtate. Nu suntem în stare så adunåm de multe ori cantitå¡ile pe care le cere un magazin sau altul, pentru cå asocierea este încå un concept considerat comunist. De¿i al¡ii câ¿tigå enorm de pe urma coopera¡iei în zona legumicolå, la noi este un alt concept. Mai bine fiecare cu såråcia lui, cu toate cå ¿i în acest caz am dubii pentru cå, indiferent de ce spun unii, zonele unde se cultivå legume nu sunt deloc sårace. ªi nici oamenii de acolo.
Asigurarea consumului intern de alimente nu este o problemå aståzi, chiar dacå anul acesta au fost pierderi însemnate de produc¡ie din cauza secetei, deoarece deficitul de marfå româneascå este acoperit din pia¡a comunå sau state ter¡e, înså cu costuri mult mai mari. România are capacitå¡i de produc¡ie care ar putea asigura, în întregime, Profitul Agricol 2/2023
