Profitul Agricol nr. 10, din 2023

nr. 10 din 15 martie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol

Cum råmâne cu primatul legii?

Zilele trecute, un demnitar cåftånit chiar din rândul fermierilor îmi spunea cå nu se va da în låturi de la încålcarea legii pentru protejarea interesului na¡ional. Discutam despre neonicotinoide ¿i despre decizia Cur¡ii Europene de Justi¡ie prin care acestea sunt scoase în afara legii.

Calea, sus¡inea interlocutorul meu, este så ignoråm decizia Cur¡ii. ªi îmi repro¿a cå nu fac acela¿i lucru. Decizia trebuie ignoratå ¿i de preså. Ca ¿i când, dacå nu se vorbe¿te despre subiect, el nu existå.

Judecând dupå modul în care se pune problema printre asocia¡iile de fermieri, demnitarul are sus¡inere. Cine nu face “front comun” împotrivå privind neonicotinoidele saboteazå interesul na¡ional. Po¡i vorbi despre ea fårå så fii apostrofat doar dacå spui cå nu se aplicå României.

Ca atare, îmi asum blamul dupå articolul din acest numår, în care demonstrez cå decizia se aplicå României, cå ar trebui aplicatå chiar de anul acesta, la toate culturile, nu doar la sfecla de zahår.

Vå mai aduce¡i aminte de aforismul “Unde-i lege, nu-i tocmealå”? Este desuet, nu-i a¿a? Fiindcå, în zilele noastre, legea, ¿i mai ales aplicarea legii, se “negociazå”. ¥mi vine acum altå întrebare: ce råmâne dintr-un stat când legile nu sunt respectate?

Pe tåcute, o altå dezbatere se poartå zilele acestea: ar fi bine så råmânå România în Uniunea Europeanå sau în afara ei? Nu e o întrebare u¿oarå.

Pe de o parte, beneficiile intrårii în UE, în 2007, sunt evidente, cu precådere pentru fermieri. Pe de altå parte, înverzirea cu orice pre¡ comandatå de la Bruxelles e ca în¿elarea partenerului, într-o cåsnicie.

Prin urmare, mul¡i “ar da divor¡” acum, pe loc, dacå ar putea (domnul Dimitrie Muscå cu siguran¡å va da din cap, aprobator, citind aceste rânduri).

Dacå ne dorim så facem parte, în continuare, din Uniune, trebuie så o acceptåm ¿i cu relele ei, nu doar cu cele bune. Prin urmare, ne convin sau nu, legile europene trebuie respectate, odatå votate. Mai ales cå ¿i noi am participat la scrierea lor.

România poate ¿i trebuie så încerce o nouå reglementare a utilizårii neonicotinoidelor prin modificarea legisla¡iei europene. Înså, pânå atunci, fermierii trebuie pregåti¡i cu ce au de fåcut dupå ce au fost låsa¡i fårå acest vital instrument de combatere a Tanymecus. Orice altå abordare este populistå ¿i antieuropeanå.

este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 10/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 10/2023

3

SUMAR Brazilia testeazå mai multe varietå¡i 10 de grâu modificat genetic

Evenimentele s\pt\m=nii A început campania de irigat

6

BASF: Pove¿ti cu vinuri

6

10 milioane euro pentru extinderea fermei

7

Un program profesional pentru doamnele din spa¡iul rural

7

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Bazå de date UE pentru combaterea integratå a dåunåtorilor 8 Comisia insistå pentru reducerea consumului de biomaså 8 Noi reguli pentru eticheta “made in SUA” 10 Nufarm lanseazå “nava amiral”, insecticidul Carnadine

34

14

Cre[terea animalelor

Brazilia: ploile întârzie semånatul porumbului

16

Observatorul laptelui, o formå fårå fond

35

Cre¿te produc¡ia de grâu

18

Bunåstarea gåinilor ouåtoare

38

Va fi mai pu¡in porumb

Sprijin pentru vaca de lapte

39

20

Sprijinul cuplat zootehnic pentru vaca de carne

40

Culturi vegetale

AGCTR vinde material seminal Comisia Europeanå nu poate interpreta la pre¡uri modice decizia Cur¡ii de Justi¡ie referitoare la neonicotinoide 22 Ma[ini & utilaje Utilizarea durabilå a pesticidelor 24 Remorcile Western pentru transport Marian Popa arå cel pu¡in doi ani din cinci 26 Importan¡a culturii de soia în România ¿i în Europa

40

30

Picador 1,6 MG - o aplicare, trei efecte pozitive la porumb

32

Australia a¿teaptå o recoltå-record 12 SUA ¿i Canada pun presiune pe Mexic

12

ABC-ul prelucrårii minime: unde, când, cum?

44

Dicor Land deschide încå un parc de ma¿ini agricole

46

Tendin¡e pe pia¡a tractoarelor: cu hidrogen ¿i electrice

46

Opinii 42

Consultan¡a pentru agriculturå, o necesitate, nu un moft!

48

China, mai mult decât råzboiul, amenin¡å securitatea alimentarå

50

Hobby

26

Cum reducem efectele stresului la floarea-soarelui ¿i rapi¡å

România poate pierde pânå la jumåtate din produc¡ie dacå e obligatå så renun¡e la pesticidele cu risc 11

Påstrarea apei în sol cu hederul?

Se poate!

43

Iepuri în alai de nuntå

53

NASA avertizeazå cå fenomenele meteo extreme se vor agrava

54

EVENIMENTELE Cristina Cionga, vicepre¿edinte al grupului de lucru Cereale din cadrul Copa-Cogeca Cristina Cionga, directorul adjunct al Forumului APPR, a fost aleaså, chiar de 8 martie, în func¡ia de vicepre¿edinte al grupului de lucru Cereale din cadrul Copa-Cogeca. Cionga a primit un numår impresionant de 79 de voturi, fapt ce reprezintå o recunoa¿tere a activitå¡ii prodigioase în beneficiul fermierilor europeni. Ea a fost secondatå de reprezentantul Germaniei, Guido Sedler, care va fi ¿i el vicepre¿edinte al Grupului de Lucru.

Exporturile ruse¿ti de cereale continuå så creascå De¿i oficialii ru¿i sus¡in cå restric¡iile impuse de comunitatea interna¡ionalå împiedicå exporturile de cereale, datele oficiale aratå cå în luna martie livrårile ar putea stabili un nou record. În ciuda vremii nefavorabile care a afectat traficul din porturile Mårii Negre în luna februarie, Rusia a reu¿it så exporte 2,8 milioane de tone de cereale, cu 48% mai mult fa¡å de anul trecut. Anali¿tii cred cå ru¿ii ar putea exporta 4,35 milioane de tone în aceastå lunå, semnificativ mai mult fa¡å de recordul stabilit în martie 2018, atunci când exporturile au ajuns la 3,58 milioane de tone.

Egiptul iese dintr-un tratat ONU al cerealelor Egiptul a notificat ONU cå se va retrage în aceastå varå dintr-un tratat pe care îl ratificase în anul 1995, o decizie care a luat prin surprindere celelalte state semnatare. Conven¡ia Comer¡ului cu Cereale impune reguli de transparen¡å financiarå membrilor, pentru a împiedica tranzac¡iile nonconcuren¡iale. Egiptul, cel mai mare importator de cereale din lume, a anulat în ultimele luni mai multe licita¡ii publice, încercând så ob¡inå pre¡uri mai mici prin negocieri directe cu marii exportatori de grâu.

6

S|PT|MÂNII A început campania de irigat ANIF a început, pe 9 martie, campania de irigat. Deocamdatå, doar în jude¡ul Olt. Astfel, campania a început la solicitarea OUAI-urilor din cadrul amenajårilor Dåbuleni Potelu, ce administreazå o suprafa¡å de 10.928 ha, ¿i Sadova Corabia, cu o suprafa¡å administratå de 19.050 ha.

Introducerea apei pe canalele de aduc¡iune ce asigurå necesarul de apå pentru iriga¡ii se realizeazå pe måsura solicitårilor, concretizate pe bazå de comenzi ferme, în urma încheierii contractelor multianuale sau sezoniere.

Pe måsurå ce se vor primi noi solicitåri de apå de la beneficiarii cu care ANIF are încheiate contracte de iriga¡ii sau se vor încheia noi contracte, agen¡ia va continua så punå în func¡iune noi aduc¡iuni. Pânå la finalul lunii martie, campania de iriga¡ii va fi extinså în alte cinci jude¡e.

“Sistemul de iriga¡ii este într-o continuå refacere ¿i avem lucråri la nivelul întregii ¡åri în desfå¿urare, tocmai pentru a pune la punct acest sector fårå de care nu se va mai putea face performan¡å”, a declarat ministrul Daea.

BASF continu\ seria Pove[tilor cu vinuri Prima edi¡ie a competi¡iei Pove¿ti cu vinuri române¿ti, organizatå de BASF, a avut loc în 2016. De atunci, anual, tot mai mul¡i viticultori mici ¿i mijlocii se alåturå concursului. ¥n fiecare an, numårul cramelor înscrise în concurs, dar ¿i al vinurilor, a crescut. Dacå în 2016 au fost 240 de vinuri participante, pentru 2023 organizatorii se a¿teaptå så aibå peste 350 de vinuri provenind de la 100 de crame.

România se numårå printre cei mai mari producåtori de vin din lume, având o produc¡ie anualå de 4,62 milioane de hectolitri în 2022. Din volumul total, cca 60% este produs de viticultorii mari, cu suprafe¡e de peste 100 de hectare. Înså viticultorii mici ¿i mijlocii câ¿tigå tot mai mult teren ¿i, de la an la an, produc vinuri cu o calitate tot mai ridicatå.

Tocmai din acest motiv, chiar de la lansare, competi¡ia Pove¿ti cu vinuri române¿ti a fost gânditå så sprijine aceastå categorie de crame în demersul lor de a crea vinuri de calitate, a declarat Mario Tomsic (foto), Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Profitul Agricol 10/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

10 milioane euro pentru extinderea fermei Grupul JD Agro Cocora, de¡inut de investitori danezi, anun¡å achizi¡ionarea unei ferme de 1.370 de hectare în jude¡ul Constan¡a. Noua proprietate va fi integratå în cadrul fermei JD Agro Amzacea.

Achizi¡ia a costat 10 milioane de euro, a declarat Hans Poulsen (foto), care conduce grupul. Pânå în 2025, JD Agro Cocora ¡inte¿te administrarea unei suprafe¡e totale de peste 20.000 de hectare.

Ferma cumpåratå a apar¡inut unui fermier francez. Din cele 1.370 de hectare, 760 sunt în proprietate, iar 610 în arendå. JD Agro Amzacea va ajunge la un total de 5.400 de hectare, distribuite în localitå¡ile Amzacea, Chirnogeni ¿i Topraisar.

Dincolo de ferma din jude¡ul Constan¡a, JD Agro Cocora de¡ine o alta în jude¡ul Ialomi¡a, de 11.600 de hectare.

Cocora folose¿te tehnologia no till - fårå

aråturå - pe întreaga suprafa¡å lucratå, reducând astfel posibilele distrugeri ale solului, protejând microfauna ¿i sporind, astfel, umiditatea solului.

Mediul se salveazå cu bani mul¡i Comisia Europeanå a anun¡at såptåmâna trecutå o investi¡ie de 116 milioane de euro pentru programe de mediu. Banii vor finan¡a proiecte din 7 state europene, proiecte care fac parte din strategia europeanå de a deveni continent neutru climatic. Banii ¿i proiectele vor fi derulate prin Life, instrumentul european de finan¡are pentru politici climatice, gestionat de Agen¡ia Europeanå pentru Climå ¿i Mediu.

Un program profesional pentru doamnele din spa]iul rural

Guvernul a actualizat legisla¡ia fondurilor UE Guvernul a aprobat, såptåmâna trecutå, pe 9 martie, o Ordonan¡å de Urgen¡å prin care a fost actualizat cadrul legal pentru absorb¡ia fondurilor europene pentru agriculturå ¿i dezvoltare ruralå. Prin actul normativ se creeazå cadrul prin care MADR, în calitate de Autoritate de Management pentru PNDR, adoptå toate dispozi¡iile legale, de reglementare ¿i administrative în conformitate cu legisla¡ia din Regulamentele UE. Totodatå, se stabile¿te cå AFIR va face parte dintre structurile care asigura buna guvernan¡å a Planului strategic PAC 2023-2027, cum i se spune oficial PNS-ului.

Alte modificåri vizeazå clarificåri sau completåri ale unor norme în materia efectuårii plå¡ilor, avansuri, garan¡ii ¿i debite, respectiv completarea fluxurilor financiare cu reglementåri specifice situa¡iilor apårute în derularea fondurilor provenite din FEADER, FEGA ¿i FEPAM.

suri ¿i modulul de agribusiness ce va cuprinde 4 cursuri.

Cele 3 premii acordate la final de Corteva sunt în valoare de 15.000 de dolari. Astfel, locul I va primi 6.000 $, locul II 5.000 $, iar locul III - 4.000 $.

“Femeile antreprenor din agriculturå au nevoie de vizibilitate, recunoa¿tere ¿i sprijin pentru a-¿i dezvolta proiectele”, spunea Maria Cîrjå, marketing manager Corteva Agriscience.

Comisia a rambursat României 264 milioane de euro Transferul sumei de 264.043.355 de euro, la începutul lunii martie, reprezintå cheltuieli efectuate prin AFIR ¿i solicitate pentru decontare de România pentru perioada 16 octombrie 31 decembrie 2022. Pânå în prezent, Comisia a rambursat României aproximativ 7,8 miliarde de euro pentru investi¡iile în agriculturå ¿i dezvoltarea mediului rural.

¥n martie, luna femeilor, Corteva a lansat cea de-a 4 edi¡ie a programului TalentA, pentru dezvoltarea competen¡elor profesionale ale femeilor din mediul rural. La finalul programului, compania va alege cele mai inovatoare trei proiecte ale femeilor care activeazå în agriculturå.

Programul se va desfå¿ura pe o perioadå de cinci luni ¿i va include douå module online de studiu: modulul de business ce va cuprinde 10 curProfitul Agricol 10/2023

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Baz\ de date UE pentru combaterea integrat\ a d\un\torilor Comisia Europeanå a publicat o bazå de date a metodelor de combatere integratå a dåunåtorilor (IPM) disponibile în prezent.

Baza de date include aproximativ 1.300 de exemple de practici, tehnici ¿i tehnologii grupate în opt categorii IPM, cum ar fi utilizarea rota¡iei culturilor ¿i fertilizarea echilibratå, monitorizarea organismelor dåunåtoare, aplicarea direc¡ionatå ¿i reduså, ¿i preferin¡a pentru metode nechimice de combatere a dåunåtorilor.

Baza de date include, de asemenea, 273 de recomandåri specifice pentru fiecare culturå, elaborate de autoritå¡ile na¡ionale ¿i organismele publice ale statelor membre, pentru a

implementa cerin¡ele IPM din Directiva privind utilizarea durabilå a pesticidelor (SUD).

Toate exemplele sunt prezentate în limbile na¡ionale, cu o scurtå introducere în limba englezå. Baza de date, gåzduitå în platforma JRC de modelare a datelor pentru economia resurselor (DATAm), va fi actualizatå cu exemple suplimentare în mod regulat. În paralel cu aceastå prezentare generalå, s-a realizat un studiu mai amplu referitor la practicile actuale IPM, poten¡ialul lor de a contribui la reducerea dependen¡ei de pesticidele chimice, costul de implementare ¿i eficacitatea generalå.

Comisia insist\ pentru reducerea consumului de biomas\ O nouå evaluare a bioeconomiei UE, realizatå de JRC (centrul de cercetare al Comisiei Europene), aratå cå existå o presiune tot mai mare asupra ecosistemelor din silviculturå ¿i agriculturå. Evaluarea confirmå Raportul de progres al bioeconomiei al UE, conform cåruia este necesarå reducerea consumului de biomaså, eficientizarea produc¡iei ¿i cre¿terea capacitå¡ii de recuperare ¿i reutilizare a biomasei.

Potrivit JRC, existå o tendin¡å de cre¿tere a ofertei ¿i a utilizårilor de biomaså pentru materiale ¿i energie în UE. Oferta totalå de biomaså, inclusiv produc¡ia internå ¿i importurile nete, este estimatå la aproximativ 1 miliard de tone de substan¡å uscatå (tdm), în timp ce biomasa utilizatå se ridicå la 1,2 miliarde tdm. Surplusul de biomaså utilizatå se datoreazå valorificårii 8

de¿eurilor din industrie ¿i gospodårii.

Jumåtate din biomasa utilizatå este reprezentatå de furaje ¿i a¿ternuturile pentru animale (40%) ¿i alimentele pe bazå de plante (10%). Cealaltå jumåtate este împår¡itå de produc¡ia de materiale (28%) ¿i energie (22%).

Cele mai mari cre¿teri ale consumului de biomaså sunt pentru pro-

duc¡ia de bioenergie, folosind atât surse primare, cât ¿i surse secundare.

Cantitatea de biomaså utilizatå pentru animale ¿i produc¡ia de hranå vegetalå råmâne în mare parte constantå.

UE este din ce în ce mai dependentå de biomaså pentru materiale ¿i energie, iar biomasa este de a¿teptat så devinå ¿i mai importantå ca resurså.

Ca atare, cre¿te presiunea asupra utilizårii terenurilor în scopul producerii de biomaså. Aceasta se traduce în defri¿åri ¿i degradåri de terenuri.

UE a devenit un contributor major al defri¿årilor din zona ecuatorialå (25,5% din suprafa¡å), prin importul de carne de vitå, cacao, cafea, ulei de palmier, ¿roturi ¿i ulei de soia etc.

Robert VERESS Profitul Agricol 10/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Iranul cumpårå mai mult grâu rusesc Iranul a semnat noi contracte pentru achizi¡ia unor cantitå¡i importante de grâu rusesc, de¿i problemele legate de procesarea plå¡ilor împiedicå descårcarea navelor care au ajuns deja în porturile locale. Mai multe vase care au la bord peste 650.000 de tone de grâu din Rusia sunt blocate în porturi, pentru cå guvernul nu dispune de suficiente rezerve valutare. Iranul a promis în ianuarie achitarea tuturor sumelor restante, dupå negocieri cu o delega¡ie comercialå trimiså de Rusia la Teheran, dar nu a reu¿it de atunci så efectueze nicio platå.

Toblerone trebuie så modifice ambalajele dupå mutarea produc¡iei Producåtorul de ciocolatå Toblerone va fi nevoit så-¿i modifice ambalajele dupå ce o parte a produc¡iei se va muta din Elve¡ia la o fabricå din Slovacia. Conform legisla¡iei extrem de stricte din Elve¡ia, compania nu mai are voie så foloseascå imaginea vârfului Matterhorn, care a inspirat ¿i celebra formå triunghiularå a ambalajelor Toblerone. Legea elve¡ianå permite utilizarea simbolurilor na¡ionale doar pe produsele care sunt fabricate complet în ¡arå. Compania a încercat så renun¡e la ambalajul triunghiular în anul 2016 pentru a reduce costurile, dar a revenit la el doi ani mai târziu.

Cazul de boala vacii nebune din Brazilia a fost unul atipic Cazul de infec¡ie cu encefalopatie spongiformå bovinå (boala vacii nebune) descoperit luna trecutå în Brazilia a fost unul atipic, a anun¡at ministrul Agriculturii, Carlos Favaro.

Rezultatul testelor efectuate la un laborator din Canada este foarte important pentru producåtorii brazilieni de carne, pentru cå infec¡iile atipice sunt spontane ¿i apar în cazuri foarte rare la animalele båtrâne. Favaro a luat deja legåtura cu guvernul chinez ¿i negociazå reluarea exporturilor de carne, care au fost suspendate dupå descoperirea cazului.

10

Brazilia testeaz\ mai multe variet\]i de grâu modificat genetic Dupå ce a aprobat såptåmâna trecutå cultivarea pentru consum uman a unei varietå¡i de grâu modificat genetic dezvoltat de compania argentinianå Bioceres, Brazilia testeazå ¿i alte tipuri de grâu modificat pentru a rezista întrun climat arid, care ar putea fi autorizate în curând.

Jorge Lemainski, director al agen¡iei de stat pentru cercetare agricolå Embrapa, a declarat într-un interviu cå Brazilia vrea så creascå produc¡ia de cereale pentru a nu mai depinde de importuri, iar culturile de test vor fi plantate în provinciile tropicale Cerrado ¿i Minas Gerais.

Conform datelor Embrapa, varietå¡ile de grâu rezistent la secetå ar putea fi cultivate pe o suprafa¡å totalå de trei milioane de hectare, la altitudini de peste 800 de metri. În regiunea Cerrado, grâul poate intra într-un sistem de rota¡ie a culturilor, alåturi de soia ¿i porumb.

Lemainski a recunoscut înså cå Brazilia nu are încå suficiente semin¡e pentru a efectua teste pe scarå largå, a¿a cå procesul de autorizare va fi unul de duratå. Embrapa estimeazå cå va avea nevoie de cel pu¡in patru ani pentru a evalua dacå grâul modificat genetic este adaptat condi¡iilor tropicale din statul sud-american.

Noi reguli pentru eticheta “made in SUA” Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) vrea så modifice condi¡iile de folosire a etichetelor alimentare “Produs în SUA”, pentru a reflecta mai bine a¿teptårile consumatorilor.

Conform propunerii, eticheta va putea fi folositå pentru ouå sau produse din carne doar în cazul în care animalele se nasc, cresc ¿i sunt procesate pe teritoriul american.

“Consumatorii no¿tri se a¿teaptå atunci când cumpårå produse din carne de la magazin ca informa¡iile de pe etichete så însemne exact ce sus¡in.

Prin modificarea regulilor ne propunem så-i informåm corect, pentru ca ei så decidå ce produse vor så cumpere”, a declarat secretarul USDA, Tom Vilsack.

Momentan, carnea de import poate fi etichetatå ca “Produs în SUA” dacå este procesatå ulterior în orice fel, inclusiv prin por¡ionare sau reambalare.

Mai multe organiza¡ii ale producåtorilor de carne americani au trimis o peti¡ie prin care cer USDA så interzicå astfel de practici, iar departamentul a pornit o investiga¡ie în vara anului trecut.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 10/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

România poate pierde pân\ la jum\tate din produc]ie dac\ e obligat\ s\ renun]e la pesticidele cu risc Apari¡ia, în Parlamentul European, a unei propuneri de Regulament privind utilizarea durabilå a pesticidelor (SUR), care prevede reducerea cu cel pu¡in 50% pentru toate produsele de protec¡ie a plantelor chimice ¿i cu 80% pentru utilizarea pesticidelor considerate cu risc, pânå în 2030, agitå apele la Bucure¿ti ¿i nu numai.

Comisia Europeanå întârzie publicarea rezultatelor studiului de impact al propunerii sale de Regulament SUR, iar între timp, verzii ¿i sociali¿tii din Parlamentul European supraliciteazå, modificând în sus ¡intele.

Sunt efectiv ignorate studiile de impact realizate de pår¡ile interesate asocia¡ii de fermieri, producåtori de pesticide, de îngrå¿åminte etc. Fire¿te, se poate considera cå acestea sunt subiective. Se poate accepta cå se exagereazå impactul. Dar toate au o constantå, iar aceasta nu poate fi gre¿itå: aplicând Regulamentul SUR, chiar ¿i în forma “îmblânzitå” propuså de Comisie, se va ajunge la pierderi considerabile de productivitate în Uniunea Europeanå, mul¡i fermieri fiind împin¿i spre faliment. În 2020, CropLife Europe a coordonat un studiu paneuropean, care ¿i-a propus så cuantifice efectele aplicårii SUR. E vorba de Low Yield II (Randa-

Cultura Porumb Grâu Rapi¡å Mere Struguri Cartofi Tomate

Suprafa¡a cultivatå (mii ha) 2,576 2,050 565 56 176 216 27

Profitul Agricol 10/2023

Produc¡ia (mii t) 9,699 7,067 831 565 807 3,135 475

ment Scåzut II), care a comparat situa¡ia curentå din statele europene, din punctul de vedere al randamentelor de produc¡ie la principalele culturi vegetale, cu cea care s-ar consemna în cazul

eliminårii imediate din pia¡å a 75 de ppp considerate cu risc. În cele ce urmeazå, prezentåm rezultatele studiului realizat, în 2020, în România, în coordonarea AIPROM, de cercetåtori de la Institutul Cartofului Bra¿ov, Institutul pentru Pomiculturå Måråcineni, exper¡i APPR ¿i independen¡i.

dau produc¡ii cumulate de 22,5 milioane de tone. Dacå s-ar interzice, de “mâine”, cele 75 de ppp cu risc, România ar pierde, a¿adar, 8,9 din cele 22,5 milioane de tone, respectiv peste 1,5 miliarde de euro anual ¿i peste 287 de mii locuri de muncå (agricultura româneascå asigurå aproximativ 1.886.000 de locuri de muncå directe, dintre care 736.700 depind de culturile vizate de studiu).

Fermierii români aveau în anul studiului acces la 55 din cele 75 de substan¡e cu risc. Cultivatorii de porumb beneficiazå de cele mai multe dintre acestea.

Interzicerea unor substan¡e ar urma så majoreze costul protejårii culturii, aplicându-se mai multe tratamente, dar mai pu¡in eficiente. Un alt efect nedorit ar fi apari¡ia unor rezisten¡e suplimentare la boli, dåunåtori, buruieni. Pe termen lung, efectele acestor rezisten¡e asupra randamentelor culturilor pot varia între o pierdere de 10% la struguri ¿i ro¿ii, pânå la 73% în cazul porumbului.

Impactul cel mai devastator va fi asupra fermelor mari. Fermele de subzisten¡å folosesc oricum un numår restrâns de ppp ¿i deci ar fi mai pu¡in afectate.

Cum se poate observa în tabel, s-au luat în considerare ¿apte culturi care

Robert VERESS

Randament mediu t/ha

Costuri de produc¡ie (euro/ha)

“

“Produc¡iile s-ar reduce între 20-50%, cu o pierdere medie a randamentului de 37%.

Costurile de produc¡ie ar cre¿te cu pânå la 13%, profitabilitatea s-ar înjumåtå¡i ¿i s-ar pierde aproximativ 39% dintre locurile de muncå”, Boulaem Saidi director general Bayer

“

Valoare produc¡ie (mil. euro) 1,406 1,175 277 111 236 799 178

Cu pesticide

Fårå pesticide

Pierdere

Cu pesticide

Fårå pesticide

Diferen¡å

3.9 3.4 2.3 9 4.6 14.5 17.5

1.9 2.3 1.6 3.7 2.5 11.9 14

-51% -33% -30% -59% -46% -18% -20%

365 388 450 5,544 1200 2100 2500

395 467 462 5,750 1,500 2,350 2,900

30 79 12 206 300 250 400

11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Argentina introduce dolarul-vin Guvernul argentinian a anun¡at crearea unui nou curs valutar special, care se va aplica de luna viitoare pentru a facilita exporturile de vin. Måsura imitå o ini¡iativå similarå care s-a bucurat de succes anul trecut, prin stabilirea unui curs valutar dedicat pentru exporturile de soia. Statul sudamerican se confruntå cu o crizå economicå profundå ¿i a impus reguli severe pentru controlul resurselor valutare. Cursul oficial de schimb între peso ¿i dolar a ajuns så fie mult mai mic fa¡å de cel de pe pia¡a neagrå, for¡ând exportatorii så apeleze la metode ilegale de finan¡are.

Fran¡a raporteazå cazuri de gripå aviarå la vulpi Autoritå¡ile franceze au raportat descoperirea a trei cazuri de infec¡ie cu gripå aviarå la vulpi, într-o rezerva¡ie din regiunea Meaux. Animalele au fost gåsite în apropierea unor pescåru¿i care au fost uci¿i ¿i ei de gripå ¿i au transmis probabil virusul.

Spre deosebire de al¡i viru¿i letali pentru animale, cum este pesta porcinå, gripa aviarå se poate transmite ¿i la mamifere, inclusiv la oameni. Pânå acum nu erau cunoscute cazuri de infec¡ie la vulpi, dar au existat focare la alte animale, mai ales vidre, foci sau nurci.

Areståri în Japonia dupå un val de glume cu sushi Poli¡ia japonezå a arestat trei persoane dupå un trend de clipuri apårute pe re¡elele de socializare care aratå persoane care î¿i bat joc de celebrele restaurante de sushi în care mâncarea circulå pe un sistem de benzi rulante. În primul clip, apårut luna trecutå, un bårbat linge o sticlå de sos de soia apoi o pune la loc pe bandå ¿i este folositå de al¡i clien¡i.

Zeci de alte filmåri postate ulterior o imitå pe cea ini¡ialå, iar lan¡ul de restaurante Kura Sushi a ajuns så instaleze un sistem de senzori pentru a împiedica astfel de incidente. Senzorii trimit o alertå atunci când un client pune un produs înapoi pe banda rulantå.

12

Australia a[teapt\ o recolt\-record Ploile toren¡iale care au afectat unele culturi din Australia s-au dovedit foarte benefice pentru altele, iar fermierii locali sperå cå vor ob¡ine în acest sezon cele mai mari venituri din istorie din exporturile agricole.

Biroul Australian de Economie Agricolå estimeazå cå valoarea totalå a exporturilor de alimente va ajunge în acest an pânå la suma-record de 75 miliarde de dolari, pe fondul recoltei foarte bune ¿i a scumpirii cerealelor din cauza råzboiului din Ucraina. În ultimii ani, fenomenul meteorologic La Niña a provocat scåderea temperaturii în unele zone ale globului, dar

¿i ploi toren¡iale în Australia. Exper¡ii cred înså cå situa¡ia nu se va repeta ¿i în urmåtorul sezon.

“Sunt ¿anse mari ca situa¡ia så se schimbe la anul, iar estimårile noastre prevåd o perioadå mai uscatå. Din acest motiv, credem cå exporturile australiene de alimente se vor reduce semnificativ”, spune Sonia Akter, profesor la Universitatea Na¡ionalå din Australia.

Precipita¡iile abundente nu au avut doar efecte pozitive, iar statul de la Antipozi s-a confruntat anul trecut cu o crizå de aprovizionare cu fructe ¿i legume, din cauza inunda¡iilor.

SUA [i Canada pun presiune pe Mexic Statele Unite au solicitat negocieri formale cu Mexicul în disputa privind inten¡ia pre¿edintelui Obrador de a interzice importul de alimente modificate genetic, care îi afecteazå în primul rând pe exportatorii americani de porumb.

Consultårile sunt primul pas necesar pentru deschiderea unei proceduri de arbitraj în cadrul tratatului de liberschimb nord-american (USMCA), care ar putea permite SUA så impunå taxe vamale pentru unele produse mexicane, în cazul în care nu se va ajunge la o în¡elegere.

“Politicile Mexicului ar putea împiedica un comer¡ agricol bilateral în valoare de miliarde de dolari, cu un efect negativ asupra modernizårii agriculturii, care este atât de necesarå din cauza schimbårilor climatice ¿i a securitå¡ii alimentare tot mai precare”, a de-

clarat negociatoarea americanå Katherine Tai. În replicå, Ministerul Economiei din Mexic sus¡ine cå va folosi consultårile pentru a demonstra cå nu vor exista efecte asupra comer¡ului ¿i în acest mod s-ar putea ajunge la o solu¡ie de compromis în acest litigiu.

Presiunea asupra Mexicului este înså tot mai mare pentru cå ¿i Canada s-a implicat oficial pentru prima datå în disputå ¿i a cerut consultåri formale.

Conform unor surse neoficiale, guvernul Canadei este îngrijorat cå Mexicul nu respectå prevederile USMCA ¿i ar putea impune în viitor restric¡ii similare de import ¿i pentru alte industrii. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 10/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 10 martie, a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei).

A scåzut cu 4 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 6 martie.

România FOB Constan¡a 269 euro/t (- 6) 1.318 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023. ¥n perioada 6 - 10 martie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

Principalele destina¡ii: Taiwan 85.770 tone, China 77.700

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

tone, Peru 77.700 tone, Mexic 57.070 tone, Japonia 57.070 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 333 dolari/tonå (1.532 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 240 euro/tonå (1.176 lei). A scåzut cu 9 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 6 martie.

$/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 249 247 245 243 245 Mai 251 250 249 247 250 Iunie 257 255 253 251 253 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 300 299 297 295 297 Mai 297 295 293 291 293 Iunie 293 291 289 287 289

de 257 dolari/tonå (1.182 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie 2023, este de 193 euro/tonå (946 lei).

A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 197 euro/t (- 13) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 10 martie 2023, a fost Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 249 247 245 243 245 Mai 247 245 243 241 243 Iunie 243 239 237 235 237 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

14

$/t

06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 277 273 271 270 273 279 277 275 273 277

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei).

A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 10 martie 2023, a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 259 euro/t (1.269 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2023 este de 251 euro/t (1.230 lei).

A înregistrat o scådere de 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 247 dolari/t (1.136 lei).

A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 345 343 341 339 333 Mai 347 345 343 340 337 Iunie 349 347 345 343 339 euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Rouen 269 265 263 261 259 Dunquerque 269 265 263 261 259 Pallice 275 273 271 269 267 Creil FOB 269 265 263 261 259 Moselle FOB 249 247 245 243 240 Rouen FOB 293 291 289 287 285

6 martie.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 273 dolari/tonå (1.256 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Bordeaux 267 265 263 261 263 Pallice 271 269 267 265 267 Rhin FOB 281 279 277 275 277 Bordeaux FOB 273 271 269 267 269 Pontivy 257 255 254 251 253

Profitul Agricol 10/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 6 - 10 martie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 567 dolari/tonå (2.608 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

1.177.770 tone, Germania 97.770 tone, Olanda 77.970 tone, Japonia 17.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 541 dolari/tonå (2.470 lei).

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 06.03 07.03 Aprilie 1.277 1.271 Mai 1.259 1.257 Iunie 1.263 1.259

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 510 euro/tonå (2.499 lei).

A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 martie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 499 euro/tonå (2.445 lei).

6 - 10.03.2023

$/t

08.03 09.03 10.03 1.269 1.257 1.237 1.253 1.251 1.249 1.257 1.253 1.251

euro/t

06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Rouen 259 257 255 253 251 Dunquerque 259 257 255 253 251 Pontivy 277 273 271 269 267 Orz bere: Creil** 269 267 263 261 259 Moselle** 297 293 291 287 285

FOB Constan¡a 195 euro/t (- 16) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 10 martie 2023, a fost de 617 dolari/tonå (2.838 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.

06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 567 565 561 565 557 Mai 569 567 557 559 554 Iunie 561 559 555 557 549

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 285 euro/tonå (1.396 lei).

A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în aprilie 2023, pre¡ul orzului furajer este 197 dolari/t (955 lei), mai mic cu 30 dolari/t fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 621 619 617 615 617 Mai 619 613 609 607 609

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 10 martie 2023, a fost de 517 dolari/tonå (2.378 lei).

A înregistrat o scådere de 20 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 6 martie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2023, este 507 euro/t (2.484 lei).

A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n såptåmâna 6 - 10 martie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 527 euro/t (2.582 lei).

A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 6 martie.

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Dieppe 543 541 537 535 527 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 537 533 529 527 517

A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.455 lei). A înregistrat o scådere de 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 499 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Rouen 519 517 511 509 499 Dunquerque 519 517 511 509 499 Moselle 517 515 513 511 510

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 287 285 283 281 285 Mai 297 295 289 287 289

06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 599 597 595 593 589 585 579 577 575 573 585 579 577 573 570

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 6 - 10 martie, a fost de 285 dolari/tonå (1.311 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

$/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Aprilie Mai Iunie

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2023, este 557 dolari/t (2.506 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

269 dolari/t

Profitul Agricol 10/2023

-4

257 dolari/t

-4

$/t

06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 545 543 541 539 537 Mai 535 533 531 529 527

567 dolari/t

-8

285 dolari/t

-2 15

Pre]uri [i pie]e Argentina: Produc¡ie de porumb mai micå din cauza secetei Produc¡ia de porumb din Argentina pentru 2022/23 scade la 40 milioane tone, cu 19% mai micå fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 5,97 tone/ha, în scådere cu 14% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 6,7 milioane hectare, mai micå cu 6% fa¡å de anul trecut.

Aproximativ douå treimi din suprafa¡a cultivatå este afectatå de cåldura de peste 35oC ¿i de secetå. Este vorba de provincia Cordoba (33% din produc¡ie) ¿i Santa Fe (13% din produc¡ie). Recoltarea va începe la sfâr¿itul lunii martie.

India: produc¡ie-record de porumb USDA estimeazå produc¡ia de porumb din India în 2022/2023 la un record de 35 milioane tone, în cre¿tere cu 8% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 3% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 10 milioane de hectare, mai mare cu 1% fa¡å de anul trecut.

Randamentul atinge un record de 3,43 tone/hectar. Porumbul este cultivat atât în sezonul kharif (iunie - debutul musonului), ¿i reprezintå 70% din produc¡ia totalå, cât ¿i în sezonul rabi (luna noiembrie). Porumbul rabi este cultivat predominant pe câmpurile irigate, iar recoltarea ar trebui så înceapå la sfâr¿itul lunii martie.

Kazahstan: vreme favorabilå pentru grâu Produc¡ia de grâu din Kazahstan pentru anul 2022/23 atinge 16,4 milioane tone, mai mare cu 39% fa¡å de anul trecut. Randamentul este de 1,28 tone/hectar, cu 38% mai mare. S-au cultivat aproximativ 12,8 milioane hectare, mai mult cu 1% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de grâu din acest an este a doua ca mårime dupå recordul din 2011, de 22,7 milioane tone. Potrivit FASAstana vremea favorabilå i-a încurajat pe fermieri så estimeze recolte mai bune pentru acest sezon.

16

Brazilia> ploile întârzie sem\natul porumbului

Recoltarea porumbului din primul sezon, care reprezintå aproximativ 20% din produc¡ia totalå de porumb a Braziliei, se aflå cam la 17% din total, fa¡å de 23% în aceea¿i perioadå a anului trecut. Datele au fost publicate de Compania Na¡ionalå de Aprovizionare din Brazilia (CONAB).

Suprafa¡a cultivatå cu porumb în primul sezon este estimatå de CONAB la 4,4 milioane de hectare, cu aproximativ 152.000 de hectare mai micå fa¡å de anul trecut. Produc¡ia pentru aceastå culturå ajunge la 26,5 milioane tone.

Precipita¡iile suficiente au favorizat dezvoltarea culturilor în majoritatea zonelor, cu excep¡ia statului Rio Grande do Sul, care s-a confruntat cu secetå prelungitå în timpul etapelor critice de polenizare ¿i de umplere a boabelor, reducând astfel randamentele.

La cultura a doua de porumb (safrinha), semånatul s-a fåcut într-un ritm mai lent, din cauza umiditå¡ii excesive provocate de precipita¡iile cu mult peste medie. Aceastå situa¡ie limiteazå mun-

ca de teren ¿i întârzie recoltarea soiei în Mato Grosso ¿i Paraná.

Conform rapoartelor CONAB, aproximativ 70-75% din suprafa¡å alocatå safrinha va fi semånatå mai târziu, iar cultura ar putea fi expuså un risc major dacå precipita¡iile se vor reduce spre sfâr¿itul sezonului. În Mato Grosso do Sul înghe¡urile pot reprezenta, de asemenea, un risc pentru cultura semånatå târziu.

Cu toate acestea, suprafa¡a cultivatå cu porumb în al doilea sezon atinge recordul de 16,9 milioane hectare (cu aproximativ 4% mai mare decât anul trecut), ¿i o produc¡ie de 95 milioane tone.

Cea mai mare cre¿tere a suprafe¡ei, de peste 400.000 de hectare, este în statul Mato Grosso, cu o produc¡ie prognozatå la 44 milioane tone (aproximativ 46% din produc¡ia totalå de safrinha, 77% din produc¡ia totalå de porumb a Braziliei). Recoltarea începe în luna iunie ¿i dureazå pânå în septembrie.

Marilena R|DUCU

Pentru anul de comercializare 2022/23, Departamentul Agriculturii al SUA anun¡å o produc¡ie totalå de porumb în Brazilia de 125 milioane tone, mai mare decât recolta de anul trecut cu 9 milioane tone (8%).

Suprafa¡a totalå cultivatå este prognozatå la un record de 22,7 milioane de hectare, în cre¿tere cu 1 milion de hectare (4%) fa¡å de anul trecut.

Randamentul este estimat la 5,51 tone/hectar, cu 3% mai mare fa¡å de recolta de anul trecut ¿i cu 6% peste media pe 5 ani.

Profitul Agricol 10/2023

Pre]uri [i pie]e

Cre[te produc]ia de grâu Principalii produc\tori de gr=u. Total> 788,9 milioane tone

Prognozele privind pia¡a grâului pentru 2022/23, publicate de USDA în raportul pe luna martie, anun¡å o cre¿tere a produc¡iei mondiale cu 5,1 milioane tone, atingând 788,9 milioane tone. Aceastå cre¿tere se bazeazå în principal pe produc¡iile mari anun¡ate în Kazahstan, Australia ¿i India. ¥n Kazahstan, de exemplu, se anun¡å o produc¡ie de 16,4 milioane tone, cu 2,4 milioane tone mai mult decât luna trecutå, fiind cea mai mare recoltå din sezonul 2011/12.

Consumul mondial va cre¿te cu 2 milioane tone, la 793,2 milioane tone, datoritå cererii mari din India ¿i Kazahstan.

ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (43,5 mil. tone, mai mult cu 0,5 mil. de tone), UE (37 mil. tone, mai mult cu 0,5 mil. tone), Australia (30 milioane tone, mai mult cu 4 mil. de tone), Canada (25 milioane tone), SUA (21,5 milioane tone), Ucraina (13,5 mil. tone,

ºåri cu stocuri mari de grâu China

139,5 mil. t

Varia¡ie fa¡å de 2021/22 - 5 mil. t

SUA

15,4 mil. t

- 4,6 mil. t

Rusia

14,4 mil. tone

+ 3,4 mil. t

India

13 mil. t

- 3,5 mil. t

UE

11 mil. t

- 2,3 mil. t

2022/23

mai mult cu 0,5 mil. tone), Kazahstan (10,5 mil. tone, mai mult cu 2 mil. tone), Brazilia (4,5 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone). În topul importatorilor sunt Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (10 mil. tone), UE ( 9 mil. tone), Algeria (8,2 mil. tone).

Stocurile mondiale de grâu vor scådea cu 2,1 milioane tone ¿i ajung la 267,2 milioane, deoarece China ¿i-a revizuit stocurile în scådere cu 5 milioane tone.

¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 10 dolari/tonå, atingând 295 dolari/tonå.

Cota¡iile din Argentina au scåzut cu 16 dolari/tonå ¿i au ajuns la 357 dolari/tonå.

ªi cota¡iile din Australia au înregistrat o scådere de 22 dolari/tonå ¿i au închis la 339 dolari/tonå.

Cota¡iile UE au scåzut cu 21 dolari/tonå, la 300 dolari/tonå, din cauza concuren¡ei crescute la Marea Neagrå.

¥n Canada, pre¡urile au scåzut cu 25 dolari/tonå ¿i au ajuns la 348 dolari/tonå.

Pre¡urile din SUA au avut cea mai mare scådere, de 27 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 364 dolari/tonå.

18

Profitul Agricol 10/2023

Pre]uri [i pie]e

Va fi mai pu]in porumb Principalii produc\tori. Total 1,147 miliarde tone

La fel ca ¿i în raportul de luna trecutå, USDA î¿i men¡ine prognoza de scådere a produc¡iei de porumb.

Pentru anul de pia¡å 2022/23, se anun¡å o produc¡ie mondialå de porumb de 1,147 miliarde tone, mai micå cu 68,5 milioane tone fa¡å de anul trecut.

Argentina înregistreazå o reducere semnificativå a produc¡iei, de 7 milioane tone, din cauza cåldurii ¿i a secetei.

Brazilia va trece în topul exportatorilor, cu 52 milioane tone de porumb, fiind urmatå de: SUA (49 milioane tone, mai pu¡in cu 2,5 mil. tone) Argentina (29 milioane tone, mai pu¡in cu 4 mil. tone) Ucraina (23,5 milioane tone, mai mult cu 1 mil. tone) Fed. Ruså (3,3 milioane tone) UE (2,2 milioane tone).

La importatori, pe primul loc este UE (23,5 milioane tone), urmatå de: China (18 milioane tone) 20

Mexic (17,2 milioane tone) Japonia (15 milioane tone) Coreea de Sud (11 milioane tone) Vietnam (9,2 milioane tone).

Marii consumatori de porumb sunt: SUA (304 milioane tone) China (297 milioane tone) Brazilia (73 milioane tone) UE (78 milioane tone) Mexic (44 milioane tone).

Stocurile mondiale de porumb au crescut cu 1,2 milioane tone, la 296,5 milioane tone.

Cererea mondialå scåzutå, în afarå de China, duce la pre¡uri mai mici pentru to¡i marii exportatori.

Este posibil, de asemenea, ca unii factori specifici de ¡arå (condi¡ii meteo, deprecierea monedei etc.) så reducå pre¡urile.

Pre¡ul porumbului din SUA a scåzut cu 17 dolari/tonå ¿i a ajuns la 286 dolari/tonå. Cererea slabå pentru porumbul din SUA men¡ine pre¡uri mai scåzute fa¡å de concuren¡i.

Perspectivele pentru porumbul din SUA pentru 2022/23 din aceastå lunå anun¡å exporturi mai scåzute ¿i stocuri mai mari.

Exporturile sunt reduse cu 75 de milioane busheli, reflectând ritmul slab al vânzårilor, în ciuda pre¡urilor relativ competitive.

Stocurile de porumb din SUA au crescut cu 75 milioane de busheli fa¡å de luna trecutå. pagini structurate de

Marilena RÅDUCU ¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a scåzut cu 18 dolari/tonå, pânå la 292 dolari/tonå.

Pre¡urile din Argentina au înregistrat o scådere de 16 dolari/tonå, la 300 dolari/tonå.

Ofertele din Ucraina continuå så fie publicate. Pre¡urile au scåzut cu 12 dolari/tonå, la 256 dolari/tonå.

Profitul Agricol 10/2023

CULTURI

VEGETALE Comisia European\ nu poate interpreta decizia Cur]ii de Justi]ie referitoare la neonicotinoide Decizia Cur¡ii Europene de Justi¡ie (CEJ) cu privire la interpretarea articolului 53 (autoriza¡ii de urgen¡å) al Regulamentului European nr. 1107/2009 referitor la plasarea pe pia¡å a produselor de protec¡ie a plantelor, se referå la situa¡ia din toate statele membre ¿i la toate culturile.

Iar Comisia Europeanå nu poate interpreta în alt sens decizia CEJ. Clarificårile apar¡in chiar CEJ.

1.

Decizia CEJ nu se aplicå retroactiv. Astfel, dacå autoriza¡iile de urgen¡å au fost emise înainte de pronun¡area Cur¡ii, råmân în vigoare, chiar dacå se referå la opera¡iuni care urmeazå så se efectueze ¿i care sunt trecute în ilegalitate de Decizia CEJ.

2. belgian, la a cårui solicitare s-a Decizia CEJ ar privi doar statul

judecat interpretarea articolului 53.

3.

Decizia ar avea aplicabilitate doar pentru cultura sfeclei de zahår, fiindcå procesul din Belgia care a condus la interpretarea articolului 53 se referå strict la aceastå culturå.

4. preta Decizia CEJ ¿i poate deComisia Europeanå poate inter-

C

onform Deciziei din data de 19 ianuarie 2023, articolul 53 al regulamentului 1107/2009 “trebuie interpretat ca nepermi¡ând unui stat membru så autorizeze introducerea pe pia¡å a produselor fitosanitare pentru tratarea semin¡elor sau introducerea pe pia¡å ¿i utilizarea semin¡elor tratate cu aceste produse, în cazul în care introducerea pe pia¡å ¿i utilizarea semin¡elor tratate cu acele produse au fost interzise în mod expres printr-un regulament de aplicare”.

Comisia Europeanå întârzie aplicarea Deciziei CEJ, foarte probabil la presiunile statelor membre. Aceastå întârziere a permis interpretåri precum: 22

cide, la rândul såu, cå doar Belgia trebuie så interzicå definitiv tratamentul cu produse neonicotinoide ¿i doar la cultura sfeclei de zahår.

Aceste interpretåri au fost emise, inclusiv în spa¡iul public, inclusiv de persoane avizate (sau care ar trebui så fie avizate): oficiali ai Ministerului Agriculturii, parlamentari ¿i europarlamentari, al¡i reprezentan¡i ai României la Bruxelles.

Interpretårile aratå o necunoa¿tere sau o ignorare a Tratatului Uniunii Europene ¿i Regulamentului de procedurå al CEJ. Pentru a a¿eza lucrurile în normalitate, am solicitat clarificåri chiar de la CEJ.

ªi iatå-le: “Curtea de Justi¡ie, prin deciziile sale, nu solu¡ioneazå litigiul na¡ional.

Råmâne de competen¡a instan¡ei na¡ionale så solu¡ioneze cauza conform deciziei Cur¡ii. Aceastå decizie este obligatorie, în egalå måsurå, pentru celelalte instan¡e na¡ionale care sunt sesizate cu o problemå similarå.

Curtea nu se pronun¡å doar cu privire la culturile de sfeclå ¿i doar cu privire la situa¡ia Belgiei, ci oferå o interpretare generalå a obliga¡iei ce rezultå pentru statele Membre din articolul 53 al regulamentului 1107/2009.

Comisia Europeanå nu poate interpreta deciziile Cur¡ii de Justi¡ie”.

Rezultå cå men¡inerea derogårilor se face prin for¡area situa¡iei juridice, în cuno¿tin¡å de cauzå. Exact ca atunci când existå o decizie definitivå a unei instan¡e na¡ionale, dar se a¿teaptå publicarea motiva¡iei pentru a fi puså în aplicare. Comisia, care, în acest caz, are rolul executorului judecåtoresc, se face cå “plouå”, låsând deocamdatå aplicarea deciziei CEJ în seama instan¡elor na¡ionale.

Robert VERESS Profitul Agricol 10/2023

CULTURI VEGETALE

Utilizarea durabil\ a Pe 2 martie, în cadrul Comitetului pentru Mediu, Sånåtate Publicå ¿i Siguran¡å Alimentarå a Parlamentului European a fost prezentat proiectul de Raport asupra Regulamentului privind utilizarea durabilå a pesticidelor (prescurtat SUR), elaborat de europarlamentar Sarah Wiener.

P

ublicarea proiectului a fost o surprizå, inclusiv pentru raportorii alternativi ai PE implica¡i în acest dosar legislativ special. Nu existå încå un calendar convenit cu privire la momentul în care raportul va fi votat în cadrul Comisiei ENVI, iar Comisia AGRI refuzå så discute pânå când Comisia nu publicå rezultatele unui studiu de evaluare a impactului implementårii Regulamentului în cauzå.

În continuare, pute¡i vedea câteva puncte care sintetizeazå unele dintre propunerile-cheie ale doamnei Wiener.

- ¡inte de reducere obligatorii din punct de vedere juridic de cel pu¡in 50% pentru ¡inta de reducere 1 (risc ¿i utilizare) ¿i 80% pentru ¡inta de reducere 2 (utilizarea pesticidelor mai periculoase pânå în 2030); - Excluderea zonelor sensibile la nitra¡i în defini¡ia “Zone sensibile” ¿i permiterea utilizårii PPP-urilor autorizate în agricultura ecologicå, mårind în acela¿i timp zonele-tampon de la 3 la 10 m ¿i stabilirea unor zone-tampon de 50 m pentru "Zonele sensibile" utilizate de grupurile vulnerabile, precum ¿i pentru utilizarea pesticidelor mai periculoase; - Revizuirea indicatorului de risc 1 (hazard risk indicator) HRI 1 astfel încât så se bazeze pe ratele medii de apli24

care ponderate în func¡ie de pericol, în loc de datele de vânzåri, modificând în acela¿i timp perioada de referin¡å din 2015-2017 în 2018-2020; - Stabilirea de fonduri de stat printr-un sistem fiscal bazat pe riscuri similar cu cel din Danemarca pentru a ajuta la acoperirea costurilor de implementare a regulamentului; - Modificarea defini¡iei IPM (ierarhie) pentru a se baza în primul rând pe control non-chimic; - Interzicerea utilizårii pesticidelor chimice pentru utilizatorii neprofesioni¿ti.

În

acest context, Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România (AIPROM) se alåturå industriei europene de protec¡ia plantelor ¿i apreciazå cå promovarea inovårii va accelera tranzi¡ia cåtre sustenabilitate a agriculturii, contribuind la realizarea obiectivelor SUR. Sectorul agricol european are nevoie de un cadru politic care så contureze un plan clar pentru a furniza tehnologii inovatoare pentru toate solu¡iile disponibile ¿i pentru a cre¿te gradul de utilizare a instrumentelor digitale ¿i de precizie.

Metodologia privind obiectivele de reducere a pesticidelor ar trebui så se bazeze în continuare pe gradul de utilizare ¿i pe risc ¿i så ¡inå seama de mediile agricole specifice fiecårei ¡åri, de realizårile istorice ¿i de diferitele puncte de plecare pentru fiecare Stat Membru.

Integrarea tehnologiilor digitale ¿i de precizie în strategiile de combatere integratå a dåunåtorilor (Integrated Pest Management - IPM) va determina o optimizare a utilizårii pesticidelor, påstrând în acela¿i timp principiile IPM pentru a sprijini flexibilitatea fermierilor în identificare celor mai bune strategii de protec¡ie a plantelor.

Credem cå viitorul în agriculturå trebuie så se bazeze pe promovarea

solu¡iilor digitale ¿i de precizie.

Apreciem cå Regulamentul privind utilizarea durabilå a pesticidelor (SUR) sprijinå adoptarea de instrumente noi ¿i inovatoare. Tehnologiile agricole digitale ¿i de precizie pot contribui la atenuarea efectelor schimbårilor climatice ¿i la reducerea utilizårii generale ¿i a riscului asociat utilizårii pesticidelor în Europa. Aståzi, sunt tehnologii digitale care îi pot ajuta pe fermieri så anticipeze ¿i så gestioneze eficient presiunea exercitatå de dåunåtori ¿i boli.

Comisia Europeanå recunoa¿te faptul cå fermierii din Uniunea Europeanå vor avea nevoie de investi¡ii financiare semnificative. Prin urmare, SUR, ca ¿i alte propuneri ale Comisiei Europene care decurg din strategia De la fermå la consumator, ar trebui så fie finan¡ate în mod corespunzåtor. Nu ar trebui så se a¿tepte nimeni ca agricultorii europeni ¿i statele membre så suporte singuri povara administrativå ¿i financiarå rezultatå din costurile de punere în aplicare a Regulamentului SUR. Ca parte a tranzi¡iei digitale, sectorul agricol continuå så facå parte din proiecte care implicå toate pår¡ile interesate, pentru a oferi autoritå¡ilor na¡ionale de reglementare ¿i de aplicare a legii o mai mare transparen¡å ¿i încredere în ceea ce prive¿te utilizarea pesticidelor ¿i riscurile acestora.

Utilizarea pe scarå largå a instrumentelor digitale ¿i de precizie în agriculturå poate duce la optimizarea aplicårii pesticidelor ¿i a biopesticidelor.

Prin urmare, este necesar så existe un cadru legislativ care så stimuleze pe deplin fermierii så includå aceste tehnologii în setul lor de instrumente ¿i så includå aceste elemente în sistemul IPM. Pentru a realiza acest lucru, instrumentele de agriculturå digitalå ¿i de precizie ar trebui integrate în principiile IPM, iar adoptarea acestora ar trebui promovatå în mod activ prin intermediul SUR ¿i al politicilor agricole comune.

Profitul Agricol 10/2023

CULTURI VEGETALE

pesticidelor

T

ehnologiile digitale nu reprezintå singura solu¡ie care trebuie adåugatå la setul de instrumente. De exemplu, noile tehnici genomice au poten¡ialul de a contribui la tranzi¡ia cåtre un sistem agroalimentar mai durabil ¿i mai rezistent. ¥n ceea ce prive¿te obiectivele de reducere a pesticidelor sus¡inem cå acestea trebuie bine fundamentate ¿i responsabil aplicate.

Industria produselor de protec¡ie a plantelor considerå cå obiectivele propuse atât la nivelul Uniunii Europene, cât ¿i la nivelul Statelor Membre ar trebui så ¡inå seama de realizårile istorice, asigurând în acela¿i timp securitatea alimentarå ¿i viabilitatea sectorului agricol.

Metodologia pentru calcularea obiectivelor ar trebui så se bazeze în continuare pe utilizare ¿i pe risc ¿i så includå o perioadå de referin¡å care så ia în considerare eforturile depuse în acest sens. În cele din urmå, obiectivele de reducere trebuie så ¡inå seama de al¡i factori, precum: condi¡iile agronomice ¿i de climå, presiunea exercitatå de dåunåtori, nivelul de pesticide utilizate, de securitatea alimentarå ¿i de nevoile de siguran¡å alimentarå.

Cele mai recente tendin¡e ale Comisiei Europene demonstreazå cå actuala Directivå privind utilizarea durabilå î¿i atinge obiectivul principal de a reduce utilizarea ¿i riscurile asociate cu

Profitul Agricol 10/2023

utilizarea pesticidelor în Europa. Industria sus¡ine obiectivul CE de a colecta date suplimentare privind utilizarea pesticidelor, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor indicatori suplimentari care så permitå o reflectare mai exactå a progreselor înregistrate în vederea reducerii riscurilor asociate utilizårii pesticidelor în UE. Este esen¡ial så asiguråm disponibilitatea ¿i accesul fermierilor la solu¡ii alternative eficiente ¿i disponibile pe plan comercial, precum ¿i la inova¡ii de ultimå orå în domeniul protec¡iei plantelor, cum ar fi instrumentele digitale ¿i de precizie, biopesticidele.

Dacå ne propunem ca fermierii din Uniunea Europeanå så atingå obiectivele de reducere a pesticidelor SUR în cinci ani, este necesar ca termenele actuale de autorizare pentru aprobarea pesticidelor conven¡ionale ¿i a biopesticidelor så fie îmbunåtå¡ite în mod semnificativ.

SUR nu ar trebui så restric¡ioneze capacitatea fermierilor de a utiliza solu¡ii vitale de protec¡ie a culturilor, în timp ce un alt regulament (1107/2009) blocheazå introducerea de tehnologii noi ¿i îmbunåtå¡ite care sunt necesare pentru înlocuirea celor existente.

Industria de protec¡ie a plantelor considerå cå IPM trebuie så råmânå piatra de temelie a viitorului regulament.

CE subliniazå, pe bunå dreptate, faptul

cå o cre¿tere a implementårii ¿i adoptårii strategiilor IPM va fi vitalå pentru atingerea obiectivelor SUR. Disponibilitatea unor instrumente adecvate de prognozå ¿i monitorizare pentru fermieri, pentru a evalua ¿i a ajuta la gestionarea bolilor ¿i a dåunåtorilor, ar trebui så fie integratå în continuare în IPM. Sistemele digitale de sprijinire a luårii deciziilor pot ajuta fermierii în ceea ce prive¿te previziunile, permi¡ând astfel utilizarea produselor de protec¡ie a plantelor la momentul ¿i locul potrivit.

Pornind de la aceastå abordare din cadrul directivei existente, noul cadru ar trebui så promoveze abordåri pragmatice ¿i så evite sarcinile administrative sau luarea de decizii inutile ¿i complicate pentru fermieri ¿i SM. Industria de protec¡ie a plantelor salutå recenta publicare a unei baze de date centralizate a UE care cuprinde aproximativ 1.300 de bune practici IPM existente, inclusiv aproape 300 de orientåri specifice fiecårei culturi.

IPM nu este o solu¡ie unicå, potrivitå tuturor fermierilor. Aceste strategii trebuie så fie flexibile ¿i capabile så se adapteze la evolu¡ia rapidå a condi¡iilor agronomice ¿i de climå locale cu care se confruntå fermierii din întreaga Europå.

AIPROM 25

CULTURI VEGETALE

Importan]a cel pu]in doi ani din cinci în România Marian Popa ar\

Marian Popa lucreazå påmântul din Sili¿tea, în nordul jude¡ului Teleorman, de 42 de ani. “Este un sol greu, preluvosol ro¿cat, care se taseazå ¿i când îl prive¿ti. Nu e nevoie så-l calci cu tractorul”. În cei 42 de ani nu s-a båtut de la asolamentul de cinci ani: douå sole cu grâu, una cu porumb, una cu floarea-oarelui ¿i una cu rapi¡å.

“Cei din zona mea, care au practicat rota¡ia scurtå, rapi¡å cu grâu, au acum mari probleme cu buruienile graminee în cultura grâului”.

Doi ani din cinci sigur intrå cu plugul. Întotdeauna floarea-soarelui urmeazå dupå porumb ¿i pentru înfiin¡area acestor culturi arå toamna, iar primåvara pregåte¿te terenul cu utilaje destinate prelucrårii superficiale. În acest scop de¡ine de 10 ani utilaje Horsch, inclusiv semånåtori Pronto. În func¡ie de umiditatea din sol, înainte de rapi¡å ¿i grâu se mai întâmplå så nu are. Acum patru ani, în loc så are, cum proceda de obicei, a încercat cu o scarificare înainte de rapi¡å.

Påmântul s-a fåcut “asfalt”, a venit o ploaie de 200 de l ¿i rapi¡a a fost acoperitå de un lac. A trebuit så întoarcå rapi¡a, iar apa, în loc så se infiltreze în sol, s-a scurs, încet, la vale. “Am douå scarificatoare pe care, de atunci, nu leam mai mi¿cat din curte”. În urmå cu doi ani a testat lucrårile minime la grâu, pe o parte din suprafa¡å. “Sunt adeptul noului ¿i am încercat noile tehnologii de prelucrare. Acolo unde am arat, am fåcut 7 t/ha, fiindcå apa din iarnå s-a infiltrat în sol. Unde nu am folosit plugul, produc¡ia a fost la jumåtate”.

Utilajul såu favorit e o grapå cu discuri Kuhn Rubin, pe care a achizi¡ionat-o, mai mult în disperare de cauzå, acum doi ani, când nu a putut så lucreze påmântul cu Tiger sau Terrano.

“Acest disc lucreazå la 30 cm ¿i niveleazå.

Dupå o singurå trecere cu discul, dacå ai umiditate relativå, po¡i semåna grâu. Sporul de produc¡ie la grâu, anul trecut, în urma folosirii acestui utilaj, a fost semnificativ”.

De ce sunt culturile de soia importante pentru noi, dar ¿i pentru Uniunea Europeanå?

Urmeazå finan¡åri substan¡iale pentru fermierii care vor cultiva soia în anii urmåtori.

Planul Na¡ional Strategic (PNS) sus¡ine interven¡ii care så promoveze cre¿terea suprafe¡elor cultivate cu soia prin acordarea de plå¡i compensatorii. Soia participå, alåturi de alte plante, în majoritatea schemelor de eco-condi¡ionalitate. Doar prin faptul cå este cultivatå în suprafe¡e minime, cerute de reglementåri, soia aduce sprijin financiar întregii suprafe¡e din fermå.

Semnificativ este înså sprijinul direct, sume alocate direct pe suprafe¡ele de soia prin interven¡ia PNS sprijin cuplat PD-09.

Astfel, pentru anul 2023, alocarea financiarå orientativå este de 26 milioane de euro cu un cuantum planificat de 150 euro/ha, acordatå unei suprafe¡e minime de 176.000 hectare.

Pentru a primi aceste sume, fermierul trebuie så valorifice o produc¡ie minimå anualå prevåzutå în legisla¡ia na¡ionalå (propunerea în proiectul de Norme de aplicare fiind de 1,9 to/ha) ¿i trebuie så utilizeze såmân¡å certificatå.

Robert VERESS 26

Profitul Agricol 10/2023

CULTURI VEGETALE

culturii de soia [i în Europa Pentru producåtori este foarte important så fie luate o serie de måsuri preventive pentru a asigura securitatea economicå ¿i ecologicå a produc¡iei.

Pentru ca måsurile împotriva contaminårii cu OMG-uri så fie relevante, în “Så luåm exemplu de la Italia, Aus- cazul culturilor de soia, trebuie ca setria, producåtorii importan¡i de soia din min¡ele certificate så fie produse sub Uniunea Europeanå. Ei au reu¿it så supravegherea exper¡ilor agricoli ¿i a identifice aceastå nevoie a Uniunii, acest autoritå¡ilor prin inspec¡ii ¿i controale deficit ¿i så o transforme în oportunitate. pe durata producerii lor.

Suntem siguri cå prin subven¡ionarea fermierilor români, dar ¿i prin multå råbdare ¿i deschidere la acest tip Asigurarea independen¡ei de culturå, vom putea profita ¿i noi de proteice a Europei fa¡å de America aceastå oportunitate în anii care vor urma”, a declarat Bogdan Radu, CEO De¿i au o mul¡ime de avantaje din RWA Raiffaisen România. punct de vedere economic ¿i nutri¡ional, ¡årile europene produc doar câteva procente din totalul global de soia.

Numårul mic de hectare cultivate cu O Europå fårå surse de proteine soia este o consecin¡å a scenei ecocontaminate de Organisme nomice din secolul trecut. La începutul anilor '60, Europa a permis importul de Modificate Genetic soia din SUA fårå taxe, dupå care, prin În România nu se cultivå în mod ofi- subven¡ionåri agricole, continentul noscial plante modificate genetic. Înså tru s-a specializat pe parcurs în proprezen¡a produselor modificate genetic duc¡ia de cereale. Asta a dus la cre¿sau contaminate cu organisme modifi- terea importurilor de plante proteice, printre care ¿i soia. Prin acordul de la cate genetic este inevitabilå.

Interven¡ia PD-09 are ca scop så contribuie la asigurarea sustenabilitå¡ii fermierilor ¿i la men¡inerea unei suprafe¡e constante cultivate cu soia în România de circa 176.000 hectare.

Blair House din 1992, suprafa¡a dedicatå culturilor de rapi¡å, floarea-soarelui ¿i soia a fost limitatå la 5,1 milioane de hectare. Dupå care, opt ani mai târziu, Uniunea Europeanå a început importurile de fåinå de soia, deoarece fåina cu origine animalå fusese interziså în componen¡a furajelor.

“Doar bunele practici din agriculturå, finan¡area constantå din partea autoritå¡ilor ¿i munca ne pot aduce la acela¿i nivel de produc¡ie precum Austria. Culturile de soia, pe lângå faptul cå sunt o surså importantå de proteine în hrana oamenilor ¿i a animalelor, aduc beneficii terenurilor pe care sunt cultivate ¿i creeazå premise pentru agricultura regenerativå.

Pe scurt, culturile de soia au o mul¡ime de beneficii de care putem profita din plin începând de acum”, a continuat Bogdan Radu, CEO RWA. Conform rapoartelor oficiale, produc¡ia de soia este în cre¿tere fa¡å de anii anteriori. În 2022 principalii cultivatori au fost: Brazilia (152 de milioane de tone), Statele Unite (118,2 milioane de tone) ¿i Argentina (49,5 milioane de tone). În ultimii ani, Uniunea Europeanå ¡inte¿te cre¿terea suprafe¡elor cultivate cu soia, datoritå beneficiilor care vor veni cu mårirea numårului de hectare. În 2021 s-au observat primele cre¿teri, fiind cu 6,4% în plus fa¡å de anul precedent (totalul produc¡iei a fost de 9,5 milioane de tone).

Aflå mai multe:

Profitul Agricol 10/2023

27

CULTURI VEGETALE

Cum reducem efectele stresului la floarea-soarelui [i rapi]\ Chiar dacå nu întotdeauna vremea este de partea culturilor de floareasoarelui ¿i rapi¡å, efectele perioadelor stresante pot fi contracarate prin aplicarea unor produse ce con¡in bor ¿i compu¿i bioactivi, din surse naturale.

gan, zinc), Wuxal Ascofol ajutå plantele så se regenereze rapid, în urma rånilor provocate de zåpezi inopinate primåvara, grindinå sau stres termic.

Preven¡ia deficien¡elor nutri¡ionale ¿i fertilitate mai bunå Wuxal Ascofol oferå culturilor nutrien¡i ce sus¡in dezvoltarea ¿i fertilitatea, prevenind ¿i corectând deficien¡ele de microelemente din culturile de floareasoarelui ¿i rapi¡å, printr-un aport echilibrat de bor, mangan, zinc, care råspund cerin¡elor specifice ale culturilor de floarea-soarelui ¿i de rapi¡å.

Borul influen¡eazå dezvoltarea organelor de reproducere ale plantelor de culturå, în special a tubului polenic, ¿i men¡ine buna desfå¿urare a fecundårii ¿i a legårii, chiar ¿i în condi¡ii climatice mai pu¡in favorabile (geruri târzii sau secetå). La floarea-soarelui, borul stimuleazå diviziunea celularå ¿i ajutå la formarea ¿i umplerea semin¡elor, determinând, în acela¿i timp, scåderea numårului de achene sterile. La rapi¡å, borul sus¡ine dezvoltarea radicularå, dar ¿i rezisten¡a tulpinilor, evitând apari¡ia cråpåturilor în timpul elonga¡iei.

Înghe] târziu prim\vara la rapi]\

R\ni provocate de grindin\ la floarea-soarelui

 floarea-soarelui: 2 - 2,5 l/ha, la apari¡ia calatidiului ¿i la începutul înfloritului.  rapi¡å: 2 - 2,5 l/ha, primåvara devreme ¿i la începutul apari¡iei inflorescen¡ei.

Extractul de foarte bunå calitate din Ascophyllum nodosum este recunoscut la nivel global pentru performan¡ele dovedite asupra culturilor de oleaginoase: plante mai viguroase, cu un sistem radicular mai puternic, sinteza intensificatå a clorofilei, înflorire mai timpurie, men¡inerea integritå¡ii påståilor, rezisten¡a måritå la atacul patogenilor ¿i întârzierea senescen¡ei.

Expertiza cu produsul pe sole din diferite zone pedoclimatice au demonstrat cå, prin utilizarea Wuxal Ascofol, s-au ob¡inut produc¡ii mai mari, de calitate mai bunå, deoarece biostimulatorul are ¿i rolul de a regla regimul hidric din plantå.

Cre¿terea eficacitå¡ii pesticidelor în culturå

Toleran¡å crescutå la stres Sursa biostimulatorului Wuxal Ascofol este extractul neconservat, din algele brune Ascophyllum nodosum, recoltate manual prin “metode blânde”, astfel încât î¿i påstreazå nealterate proprietå¡ile elementelor componente.

Datoritå substan¡elor provenite din alge (citochinine, auxine, gibereline, betaine) ¿i microlementelor (bor, man30

Dozele recomandate

Deficien]\ de bor la rapi]\

Produsul are efect stimulator asupra sistemului imunitar, limitând efectele perioadelor solicitante asupra culturii, chiar ¿i în primele fenofaze.

Conform rapoartelor din literatura ¿tiin¡ificå, dar ¿i a rezultatelor din teren, extractul de alge marine, cum este cel din Wuxal Ascofol, îmbunåtå¡e¿te eficien¡a pesticidelor, prin reglarea amestecului la un nivel optim al pH-ului. În acest fel, eficacitatea tratamentelor este optimizatå, iar absorb¡ia foliarå a substan¡elor se realizeazå la un nivel superior. Elementele din compozi¡ia produsului sunt 100% solubile în apå, iar micronutrien¡ii cationici sunt complexa¡i cu acid citric.

Profitul Agricol 10/2023

CULTURI VEGETALE

Picador 1,6 MG - o aplicare, trei efecte pozitive la porumb În edi¡ia anterioarå a revistei, am explicat modul de ac¡iune complet diferit al insecticidului microgranulat de sol Picador 1,6 MG fa¡å de cel al tratamentului såmân¡å asupra dåunåtorilor de sol cu impact negativ la porumb: viermii sârmå (Agriotes spp.), larvele de buha semånåturilor (Agrotis spp.) ¿i viermele vestic al rådåcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera).

Efectul repelent al Picador 1,6 MG nu permite dåunåtorilor de sol så se apropie de semin¡e sau de plantele care au germinat din såmân¡å. Cu alte cuvinte, chiar dacå în sola respectivå existå o rezervå biologicå, atacul larvelor nu se produce, deoarece bariera protectivå func¡ioneazå foarte eficient.

Tratamentul ac¡ioneazå pe o perioadå îndelungatå, de peste 90 de zile de la aplicare, mai ales cå produsul, fiind insolubil în apå, rezitå la spålarea generatå de iriga¡ii sau precipita¡ii abun-

dente. Datoritå densitå¡ii mari a suportului de carbonat de calciu, granulele nu se deplaseazå, astfel încât ac¡iunea råmâne localizatå pe toatå perioada de ac¡iune.

Picador con¡ine o cantitate ridicatå de cipermetrin (16 g/kg) ¿i este recomandat în dozå de 12 kg/ha pentru porumb, cartof ¿i sorg. Un ambalaj con¡ine 12 kg de produs, adicå echivalentul necesarului pentru un hectar de culturå.

Prin compara¡ie, în cazul insecticidului aplicat pe såmân¡å, dåunåtorul este neutralizat doar atunci când ajunge så consume såmân¡a sau tânåra plåntu¡å, generând astfel anumite daune asupra culturii nou înfiin¡ate.

Modalitatea de aplicare aduce un plus în beneficiul eficacitå¡ii produsului, deoarece granulele sunt dispersate omogen ¿i ultra-localizat între såmân¡å ¿i suprafa¡a solului, pe întregul profil al brazdei, acolo unde dåunåtorii de sol produc cele mai mari pagube.

Eficacitatea Picador 1,6 MG - rezultate din teren

32

Profitul Agricol 10/2023

CULTURI VEGETALE

Echipa Nufarm Rom=nia

Nufarm lanseaz\ “nava amiral”, insecticidul Carnadine În cadrul fastuos al Cazinoului din Sinaia, în prezen¡a a circa 200 de fermieri ¿i reprezentan¡i ai companiilor din agribusiness, Nufarm a lansat noul insecticid Carnadine.

Este produsul cel mai important din portofoliu la acest moment, chiar “nava amiral” a companiei.

Carnadine este un insecticid sistemic, absorbit pe cale foliarå ¿i transportat acropetal, de la bazå spre vârf.

Ac¡ioneazå rapid prin ingerare ¿i prin

contact. Având activitate translaminarå, creeazå un rezervor în ¡esuturile plantelor, ceea ce asigurå un efect rezidual prelungit.

Spectrul såu de combatere este foarte larg, de la afide la lepidoptere, ¡ân¡ari, purici, viermi, mu¿te etc. Totodatå, va fi omologat pentru o gamå vastå de culturi. Astfel, pentru început vor putea beneficia de serviciile sale cultivatorii de rapi¡å, cartof, mår, pe viitor fiind în lucru extinderea omologårilor ¿i în cultura mare ¿i pentru horticulturå.

Carnadine ac¡ioneazå asupra sistemului nervos al insectelor prin ingestie, fiind ideal pentru programele de combatere integratå a dåunåtorilor (IPM).

Formularea sa unicå e cu un solvent de ultimå genera¡ie încorporat, ce am-

Nufarm ¡inte¿te dublarea cifrei de afaceri în urmåtorii trei ani Nufarm este, în prezent, o companie cu o cifrå globalå de afaceri de aproximativ douå miliarde de euro. Hildo Brilleman, director general Nufarm Europa, Africa ¿i Orientul Mijlociu, spune cå are un plan prin care aceastå cifrå se va dubla în urmåtorii trei ani, ajungând la 4,4-4,6 miliarde de dolari (4,13 - 4,32 miliarde de euro), pânå în 2026. Pe lângå cre¿terea vânzårii de produc¡ie de protec¡ie a plantelor, vânzarea de semin¡e va da venituri de circa 600-700 de milioane de dolari, fiind impulsionatå în special de segmentul hibrizilor de rapi¡å pentru biokerosen.

34

plificå eficacitatea ¿i viteza de ac¡iune.

Con¡ine 200 g/l ingredient activ acetamiprid, formulat ca un concentrat solubil (SL) - lichid limpede, galben-portocaliu, cu miros caracteristic.

Acetamiprid este un antagonist nicotinic care interac¡ioneazå cu receptorii nicotinici de acetilcolinå (nACh-R), a cåror activare cauzeazå hiperactivitate, spasme musculare ¿i în cele din urmå moartea insectei.

Foarte toxic pentru insectele ¡intå, Carnadine este selectiv fa¡å de mamifere, gra¡ie formei diferite a receptorilor nicotinici la vertebrate. În plus, nivelul sau de sistemicitate acropetalå este mai scåzut comparativ cu al altor insecticide sistemice. Acest lucru permite produsului så protejeze toate pår¡ile plantei, fårå så se concentreze prea rapid în pår¡ile apicale.

Prin urmare, prezintå o toxicitate reduså fa¡å de polenizatori. Dupå aplicare, este necesarå doar o zi de pauzå în care trebuie ¡inute insectele închise.

De aceea, autoriza¡ia substan¡ei active a fost reînnoitå pe plan european, fiind valabilå pânå în 28.02.2033.

Robert VERESS Profitul Agricol 10/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Observatorul laptelui, o form\ f\r\ fond Låcomia marilor procesatori ¿i retaileri amenin¡å så distrugå pia¡a laptelui din România, a¿a cum s-a întâmplat cu industria cårnii de porc, avertizeazå tot mai mul¡i crescåtori de vaci.

Simulând grija fa¡å de zootehnia noastrå precarå, autoritå¡ile au creat Observatorul Laptelui, prima structurå care va monitoriza pia¡a.

În

¿edin¡a Guvernului din 8 februarie 2023, a fost adoptatå Hotårârea privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 307/2022 a laptelui ¿i a produselor lactate ¿i a Ghidului de defini¡ii ¿i termeni folosi¡i în industria laptelui.

Astfel, la nivelul Ministerul Agriculturii, va func¡iona “Observatorul laptelui ¿i al produselor lactate”, structurå ce are ca obiective colectarea, prelucrarea ¿i centralizarea datelor ¿i a informa¡iilor referitoare la pia¡a laptelui ¿i a produselor lactate, inclusiv efectivele de animale, cantitå¡ile de lapte, pre¡ul laptelui crud - materie primå, al laptelui comercializat ¿i al produselor lactate,

Profitul Agricol 10/2023

dar ¿i al costurilor de produc¡ie.

"Prin acest mecanism deosebit de important, am transpus o serie de reglementåri cuprinse în legisla¡ia europeanå în domeniul produc¡iei, procesårii ¿i comercializårii laptelui ¿i a produselor lactate, în beneficiul consumatorilor, pentru protejarea sånåtå¡ii popula¡iei”, declara Petre Daea, ministrul Agriculturii.

Actul normativ aprobå ¿i Ghidul de defini¡ii ¿i termeni folosi¡i în industria laptelui. Acestea se realizeazå de cåtre reprezentan¡i ai ANSVSA ¿i MADR, prin Direc¡ia Generalå Control, Antifraudå ¿i Inspec¡ii ¿i prin inspectorii abilita¡i din cadrul compartimentelor de inspec¡ii ale direc¡iilor pentru agriculturå jude¡ene.

MADR asigurå confiden¡ialitatea datelor ¿i informa¡iilor individuale, prin adoptarea de måsuri administrative, organizatorice ¿i tehnice, de protejare, de prevenire a accesului, difuzårii, înstråinårii ¿i distrugerii neautorizate a acestora.

“Observatorul laptelui ¿i al produselor lactate” este organismul de legåturå cu Observatorul pie¡ei laptelui din Uniunea Europeanå, constituit de Comisia Europeanå încå de acum 10 ani.

Observatorul va primi informa¡ii de la ANSVSA, ANZ, APIA ¿i Autoritatea Vamalå Românå.

Dincolo de toate bunele inten¡ii afirmate de autoritå¡i, lipsa acutå a labora-

toarelor specializate îi determinå pe fermieri så råmânå sceptici cu privire la eficien¡a ¿i utilitatea acestei structuri.

Ioan Chiriac de la Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu, considerå cå “Obser vatorul laptelui” este o nouå formå fårå fond.

“Legiuitorul trebuie så corecteze Legea laptelui, pentru care s-au båtut mul¡i fermieri. Unii nici nu mai sunt printre noi, cum au fost Eugen Popa sau Dan ºandea, Mircea Ciurea...” spune Ioan Chiriac. ¥n primul rând, nu este bine cå informa¡iile se primesc unilateral. Hotårârea nu spune nimic despre cei care se ocupå de comercializarea produselor lactate. ªi procesatorii, ¿i marii retaileri au toatå informa¡ia privind cantitatea de lapte care se produce în România. Lor le parvine informa¡ia mult mai u¿or ¿i mult mai veridic, dar legea nu-i obligå så ofere informa¡ii despre stocurile pe care le au ¿i, mai ales, de unde provin.

Ei sunt beneficiarii acestei informa¡ii, dar nu spun nimic cât este lapte românesc în produsele lor.

“Nu vor så respecte normele metodologice conform Legii 307 a laptelui.

Produsele care au adaos trebuie comercializate în rafturi separate. Procesatorii nu respectå legea privind gråsimile vegetale hidrogenate, gråsimile trans, care nu trebuie så aibå F mai mult de 2% în produsele fi-

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR nite. Existå legisla¡ie europeanå ¿i na¡ionalå. A¡i auzit så fi fost amendat vreun procesator pentru cå are gråsimi vegetale hidrogenate de peste 2% din produs?”, întreabå retoric Ioan Chiriac.

“Nici nu vom primi fiindcå ANSVSA nu are nici cu cine ¿i nici cu ce. Nu are laboratoare. Noi nu avem måcar un laborator în ¡arå pentru determinarea dioxinei din lapte ¿i trebuie så mergem obligatoriu în Fran¡a, så facem analiza dioxinei pentru cå trebuie så aråtåm rezultatele procesatorului ¿i så-i demonstråm astfel cå laptele nostru nu are dioxinå.

La 20 de milioane de oameni, noi nu avem måcar un asemenea laborator?!

Marii retaileri ¿tiu aceste lucruri ¿i nu-¿i fac probleme.

Acum, la indica¡iile prietenului Dorin Cojocaru, se pot face aceste analize ¿i în Bulgaria. Noroc cå se fac o datå pe an ¿i costå 1.000 de euro. Precizez cå eu vorbesc ¿i prin prisma procesatorului.

Nu este u¿or pentru procesatorii mici, care proceseazå lapte de foarte bunå calitate, dar care nu au cuno¿tin¡e de chimie alimentarå avansate.

Când prelucrezi un lapte în mod tradi¡ional ¿i când vin ace¿ti colo¿i, cum e Lactalis care de¡ine peste 60% din volumul laptelui procesat în România, te strivesc. Sigur, este meritul lor cå au investit în procesare ¿i pot face produse cu anumite adaosuri, care, într-un timp determinat, datoritå reac¡iilor chimice care se produc, nu mai pot fi depistate la controalele ulterioare.

Substan¡ele chimice le dizolvå. Este ¿tiin¡a lor, iar noi, procesatorii obi¿nui¡i, nu avem acces la aceste informa¡ii.

Deci nu este numai o problemå a procesatorilor mici. Trebuie un control mai riguros al calitå¡ii produselor lactate de pe pia¡å”, crede fermierul din Radomire¿ti.

F

vatorul laptelui?

Observatorul laptelui nu se ocupå nici de calitatea ca¿cavalului din ulei de palmier.

“Legea 307 ¿i normele metodologice precizeazå cå retailerii trebuie så punå separat produsele din lapte de produsele cu adaosuri.” ªi iarå¿i ne izbim de aceea¿i problemå a laboratoarelor fiindcå trebuie fåcute analize ca så ¿tim cât lapte de vacå este în brânza de oaie, în ca¿cavalul cu ulei de palmier etc.

“Este teoria formelor fårå fond a lui Titu Maiorescu, aplicatå la zootehnia din 2023. Problema nu se rezolvå, dar e bine cå a început...” crede Chiriac.

To¡i fermierii cu care am vorbit au convingerea cå marii procesatori ¡in secrete stocurile fiindcå ele nu coincid cu volumele de lapte din ¡arå ¿i cu volumele enorme de produse lactate. Diferen¡a este fåcutå practic de înlocuitori interzi¿i pentru consum sau diverse falsuri.

Dacå s-ar depista fårå menajamente toate matrapazlâcurile marilor procesatori, sigur cå ar spori cererea de lapte natural prin fabrici ¿i ar mai cre¿te pu¡in ¿i pre¡ul laptelui la poarta fermei. Mai ales în contextul actual, când crizele multiple ¿i seceta pedologicå distrug lent zootehnia ¡årii, crede Chiriac.

Mul¡i crescåtori nu mai au ce så dea de mâncare animalelor, iar despågubirile nu salveazå genetica.

“Pentru fermierii cu necazuri, este foarte greu så gåseascå furaje acum, spune Ioan Chiriac. Pre¡ul laptelui a scåzut cu 25%. A fost 3 lei pe litru, a coborât la 2,6 ¿i acum este 2,2 lei. ¥n toatå Moldova continuå så taie vacile, unii chiar preferå lichidarea fermelor. Mai påstreazå câteva animale ca så ia subven¡ia pe cap de animal. O subven¡ie netransparentå ¿i, de aceea, oamenii nu vor så vorbeascå. Ei lichideazå fermele, dar råmân înregistra¡i în SNIIA ca så ia ANT. Un fermier de la One¿ti, cu 100 de vaci la muls, spunea cå renun¡å la vaci pentru cå e pre¡ bun la carne. Mi-a spus cå, dacå prime¿te 20 de lei pe kilogram, le då pe toate. La abator! Lucrurile råmân complicate în Moldova. Nu s-a reconstituit deficitul de apå în sol. Am fåcut aråturi foarte bune în toamnå, am avut înghe¡uri de -18 grade Celsius, urmate de ceva precipita¡ii, au cåzut 20 de centimetri de zåpadå. Culturile aratå foarte bine, dar dacå nu vin nici ploile de primåvarå, situa¡ia se agraveazå.”

Prin urmare, este posibil ca Observatorul laptelui så-¿i piardå în primul rând obiectul muncii...

Nu am våzut vreun control de acest gen la marii procesatori, care sunt companii trans-na¡ionale. ªi atunci cum putem måcar presupune cå ANSVSA transmite informa¡ii corecte la Obser36

Profitul Agricol 10/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bun\starea g\inilor ou\toare Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA) a publicat o cercetare amplå privind sånåtatea acestor påsåri.

Este un studiu ¿tiin¡ific, realizat de EFSA ¿i adoptat pe 14 decembrie 2022 de Comisia Europeanå.

Fermele de gåini ouåtoare din Uniunea Europeanå se ghideazå dupå acest document normativ.

Este vorba de un aviz ¿tiin¡ific pentru bunåstarea gåinilor ouåtoare, a puilor.

G

hidul descrie cele mai relevante sisteme de cre¿tere, utilizate în Europa. Normele trebuie så fie drastice pentru a evita apari¡ia unor leziuni osoase, pentru a combate stresul de grup, comportamentul sexual nedorit, stresul de izolare, stresul provocat de prådåtori, de odihnå insuficientå, restric¡ii de mi¿care, iritarea pielii, leziunile ¡esuturilor moi ¿i afectarea tegumentului.

Gåinile ouåtoare nu se mai ¡in în cu¿ti, dar ¿i acest mod de via¡å are factorii lui de stres. Studiul descrie ¿i para-

38

metrii noilor spa¡ii de via¡å pentru gåini.

Cu¿tile trebuie så disparå, iar adåpostul trebuie så aibå plafoane înalte, cu a¿ternut uscat ¿i friabil, cu acces la o verandå acoperitå. Speciali¿tii EFSA nu mai recomandå så se taie ciocurile (pliscurile) gåinilor pentru a combate canibalismul. Densitatea gåinilor poate så creascå ¿i fårå så se manifeste acest comportament anormal.

Pentru cå stârne¿te încå multe controverse printre speciali¿ti, m-am oprit la canibalismul manifestat printre gåinile ouåtoare, a¿a cum e descris în acest studiu referitor la bunåstarea påsårilor.

Gåinile se ciugulesc atunci când î¿i curå¡å penajul în timpul cre¿terii sau în perioada ouatului, dar se ¿i ciupesc agresiv uneori ¿i înghit penele celei lovite, provocându-i dureri.

Se întâmplå în perioada cre¿terii, dar ¿i în perioadele de cålduri. Studiul prezintå o vastå bibliografie la temå, dar face confuzie între ciugulire ¿i ciupirea care provoacå råni ¿i chiar moartea gåinii lovite repetat.

Gåinile agresive preferå spinarea sau creasta ¿i înghit bucå¡ile de ¡esut smulse cu ciocul. Uneori, gåina lovitå poate så råmânå fårå degete din cauza ciupirilor.

Cauzele canibalismului Unii sus¡in cå gåinile devin canibale din cauza frustrårilor cå nu ¿i-au gåsit confortul necesar. Al¡ii zic cå folosirea pele¡ilor în furajare determinå gåinile så confunde hrana (pele¡ii) cu tuleiele de pe spinarea altei gåini, sau mediul inadecvat pentru cre¿tere provoacå modificåri neurobiologice, sau managementul precar, inclusiv luminozitatea prea puternicå genereazå canibalismul.

Aerul viciat poate så aibå acela¿i efect, la fel ¿i utilizarea de instala¡ii de adåpat cu clopo¡ei, în locul celor cu mamelon, precum ¿i infec¡ia cu acarieni ro¿ii. Cuibarele trebuie astfel a¿ezate, încât gåinile så nu vadå cloaca vecinelor din fa¡a lor. De asemenea, debutul ouatului înainte de vârsta de 20 de såptåmâni cre¿te riscul ciupitului agresiv.

Nu se cunoa¿te cauza ciupirii degetelor, de¿i confuzia cu particule de hranå pare verosimilå, mai frecvent la hibrizii de gåinå ouåtoare albå ¿i nu la cele maro. Folosirea gardurilor la efective mai mari reduce agresivitatea gåinilor.

Studiul privind bunåstarea gåinilor ouåtoare îi oferå fermierului posibilitatea så previnå situa¡ii grave din adåposturile lui.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 10/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Sprijin pentru vaca de lapte APIA a hotårât så acorde în acest an un sprijin cuplat zootehnic de 338 de euro pe vacå. Condi¡iile pentru alocarea acestei subven¡ii råmân drastice ¿i oarecum discriminatorii, atât pentru pragul minim, cât ¿i pentru pragul maxim de efective. Pe de altå parte, în interiorul acestor limite de efective, subven¡ia nu se acordå în func¡ie de produc¡ia concretå de lapte.

Sprijinul se acordå fermierilor activi, crescåtori de animale din speciile bovine, care desfå¿oarå o activitate agricolå, pe teritoriul României, ¿i care îndeplinesc urmåtoarele condi¡ii de eligibilitate: - så de¡inå un efectiv de minim 5 vaci de lapte sau minim 10 vaci de lapte, în func¡ie de zonå, ¿i maxim 250 de vaci de lapte; - animalele trebuie så aibå vârsta de maximum 10 ani; - så fie men¡inute, pe o perioadå de re¡inere de 4 luni de la data-limitå de depunere fårå penalizåri a cererii unice de platå, în exploata¡ia/exploata¡iile cu cod ANSVSA men¡ionate în cerere; - efectivul de animale pentru care se solicitå SCZ trebuie så fie identificat ¿i înregistrat în Registrul Na¡ional al Exploata¡iilor la data depunerii cererii; - så aibå încheiat un contract pe o perioadå de minim 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de platå, cu un prim-cumpåråtor recunoscut de autoritatea competentå ¿i cel pu¡in un document fiscal, care så ateste livrarea laptelui; - în cazul vânzårilor ¿i valorificårii laptelui cåtre consumatorul final, fermierul trebuie så de¡inå carnetul de comercializare a produselor ¿i documentele prevåzute de legisla¡ia sanitarveterinarå în vigoare; - så de¡inå registrul individual al exploata¡iei cu cod ANSVSA, completat ¿i actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 429/2016, cu modificårile si completårile ulterioare; Profitul Agricol 10/2023

- vacile de lapte pentru care se solicitå SCZ trebuie så fie înscrise în registrul genealogic al rasei.

Solicitan¡ii cu un efectiv mai mare de 250 de vaci de lapte beneficiazå de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de vaci de lapte.

Pentru perioada 2023-2027 efectivul planificat, pentru care se acordå sprijinul, este 300.000 capete, cu un cuantum indicativ planificabil de 338 euro/cap. La stabilirea efectivului s-a avut în vedere analiza efectivelor de animale plåtite în perioada de programare 2015-2020.

Cuantumul indicativ maxim estimat de 440,10 de euro/cap, pentru care s-a luat în calcul ipoteza scåderii efectivelor datoritå volatilitå¡ii pre¡urilor de comercializare ¿i a cre¿terii cheltuielilor de produc¡ie. Cuantumul indicativ minim estimat de 296,12 de euro/cap pentru care s-a luat în calcul posibila cre¿tere a efectivelor.

Platå anualå rezultatå ca raport între plafonul anual al interven¡iei ¿i numårul de animale eligibile determinate de APIA, pentru fiecare måsurå de sprijin cuplat. Se urmåre¿te men¡inerea activitå¡ii de cre¿tere a bovinelor de lapte la un anumit nivel, având în vedere urmåtoarele aspecte:

- lipsa de alternative în ocuparea for¡ei de muncå în zonele rurale; - existen¡a riscului de abandonare a acestei activitå¡i, neasigurarea necesarului de consum intern ¿i, implicit, periclitarea siguran¡ei alimentare; - necesitatea aprovizionårii pie¡elor locale cu lapte ¿i produse din lapte, în vederea utilizårii capacitå¡ilor de produc¡ie existente, dintre care, în prezent, unele sunt închise.

Sprijinul va contribui la: - reducerea deficitului balan¡ei comerciale; - evitarea abandonului activitå¡ilor agricole, prevenirea migra¡iei din mediul rural ¿i a depopulårii satelor; - men¡inerea locurilor de muncå în sectorul agroalimentar - asigurarea securitå¡i ¿i siguran¡a alimentarå; - îmbunåtå¡irea competitivitå¡ii, a sustenabilitå¡ii ¿i a calitå¡ii produselor furnizate.

Pe de altå parte, men¡inerea anului de referin¡å 2018 pentru alocarea subven¡iei pe cap (ANT) este o mare nedreptate pentru fermierul activ ¿i, mai ales, pentru tânårul fermier care nu prime¿te nimic dacå ferma lui a apårut dupå 2018.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Sprijinul cuplat zootehnic pentru vaca de carne APIA a anun¡at cå va acorda 279 de euro pentru fiecare vacå de carne.

Crescåtorul trebuie så fie fermier activ, så aibå minim 10 vaci de carne ¿i maxim 250. Ferma trebuie så fie înscriså în Registrul Na¡ional al Exploata¡iilor.

APIA a stabilit ¿i lista cu rasele care vor primi sprijinul cuplat zootehnic pentru carne: Aberdeen-Angus, Limousine, Charolaise, Galloway, Highland, Aubrac, Wagyu, Romagnola, Bål¡ata Româneascå - direc¡ia de exploatare carne, Hereford, Blonde d'Aquitaine, Salers, Sura de Stepå.

Lista este incluså ca anexå la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 80 din

27 februarie 2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condi¡iile ¿i modul de implementare a interven¡iilor aferente sectoarelor vege-

tal ¿i zootehnic prevåzute la art. 1 alin.

(2) lit. a)-c) din Hotårârea Guvernului nr.

1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a interven¡iilor aferente sectoarelor vegetal ¿i zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finan¡ate din Fondul european de garantare agricolå ¿i de la bugetul de stat.

Trebuie precizat cå se acordå subven¡ie pentru vacile din rasa Surå de Stepå, aduse din Ungaria, iar nu pentru Sura de Stepå româneascå, aflatå în prag de dispari¡ie.

Viorel PATRICHI

AGCTR vinde material seminal la pre]uri modice Toader Nea¡å-Împåratul (foto), pre¿edintele Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine (AGCTR), anun¡å cå vinde material seminal la pre¡uri sub media de pe pia¡a din România.

“Fiicele taurilor no¿tri au produc¡ii foarte bune. Avem tauri care se bat cu taurii din Occident la valoarea de ameliorare.

Avantajul este cå vi¡elele lor sunt deja aclimatizate la condi¡iile noastre de mediu ¿i de furajare. Vacile noastre nu vor mai avea probleme cu ongloanele ¿i este un real câ¿tig pentru fermieri.

Noi am inseminat 20% din efectivele noastre de vaci cu material seminal de la taurii no¿tri. Noi vindem materialul seminal sub pre¡ul paietelor venite din exterior. Avem în prezent 40.000 de doze”, spune Toader Nea¡å-Împåratu.

AGCTR are în prezent 7 tåura¿i la Semtest Craiova pentru testare ¿i a dus în februarie al¡i 5 tåura¿i acolo pentru pregåtirea procesului de recoltare. Asocia¡ia are deja vaci ¿i juninci din taurii testa¡i cu ani în urmå la Semtest Craiova ¿i majoritatea fermierilor sunt mul¡umi¡i de performan¡ele lor.

Viorel PATRICHI 40

Profitul Agricol 10/2023

MA{INI & UTILAJE Amazone: Precizie la semånat cu Cirrus Amazone România a livrat recent o semånåtoare pentru påioase Cirrus 4003-2CC, la o fermå din Ialomi¡a.

Echipamentul poate efectua un semånat de precizie atât în terenuri pregåtite clasic, cu aråturå, cât ¿i în teren mulcit sau chiar direct în miri¿te. Aceastå gamå de semånåtori include modele cu lå¡imi de lucru de 3 - 6 m, care pot fi operate cu viteze de lucru de 8-16 km/h ¿i chiar ¿i de 20 km/h, iar buncårele cu care sunt echipate au volume de la 3.000 la 4.000 litri.

IPSO Agriculturå: Numår unic de contact pentru fermieri IPSO Agriculturå a lansat, sub conceptul Service 360, un numår unic de telefon: 0373.800.222, apelabil din toate re¡elele de telefonie fixå ¿i mobilå. La acest numår de telefon fermierii pot afla o serie de detalii despre domenii de interes: informa¡ii despre piese de schimb, programåri pentru service ¿i mentenan¡å, informa¡ii despre agricultura de precizie ¿i servicii Farmsight, informa¡ii cu privire la serviciile ¿i produsele IPSO Agriculturå ¿i loca¡iile celor 22 de puncte de lucru ale companiei.

NHR Agropartners: Hardi Alpha pentru sånåtatea culturilor Tehnicienii NHR Agropartners au pus în func¡iune recent, la o fermå din Giurgiu, un sprayer autopropulsat Hardi Alpha. Printre perfor man¡ele de top se numårå echiparea pentru agricultura de precizie ¿i managementul datelor, asigurate prin sisteme digitale de ultimå orå: Auto Section Control (eliminå suprapunerile), Autoterrain + Severe Terrain (senzori care men¡in constant distan¡a fa¡å de culturå) ¿i sistem TWIN integrat (administrarea solu¡iei cu generarea de cortinå de aer).

42

Remorcile Western pentru transport Agri-Alian¡a are în portofoliul såu remorci marca Western, extrem de utile ¿i fiabile când vine vorba de transportul cerealelor din câmp la fermå.

M

odelul Western WF25GR dispune de ¿necuri de descårcare orizontale ¿i verticale, controlate de arborele prizei de putere (PTO). Are prelatå retractabilå manual, frâne hidraulice sau pneumatice ¿i sistem de avertizare rutierå cu girofar LED. Ro¡ile mari cu dimensiunea de 710/50 R 26,5 reduc presiunea asupra solului ¿i asigurå o bunå gardå la sol.

Descårcarea benei este realizatå în 2-5 minute. ªnecul de descårcare are posibilitatea schimbårii unghiului, iar înål¡imea de descårcare este de la 3,9 pânå la 5,4 metri. Remorca folose¿te douå tipuri de ¿nec cu diametre de 300 mm orizontal ¿i 400 mm vertical.

Acest model de remorcå a fost gândit pentru a colecta ¿i transporta cerealele de la combinå la fermå în cel

mai scurt timp posibil ¿i de a minimiza opririle combinelor. Capacitatea acestui model este de 34 metri cubi ¿i poate fi încårcatå cu pânå la 28 de tone de cereale, iar cu extensii se poate måri volumul pânå la 36 metri cubi.

Modelul WF25GR poate deservi pânå la 3 combine de recoltat. Productivitatea remorcii este de 400 t/h ¿i a fost stabilitå în timpul testelor, lucrând cu tura¡ia prizei de putere de 540 rpm.

Cu o vitezå mai mare a prizei de putere, productivitatea poate fi crescutå chiar pânå la 500 t/h.

Are trei osii cu axe foarte puternice, datoritå cårora poate transporta 30 de tone de marfå la viteze mari. Axele fa¡å ¿i spate autodirec¡ionabile permit manevrarea facilå, iar unghiul mare de virare protejeazå anvelopele, terenul ¿i carosabilul.

Designul special al barei de trac¡iune oferå un mare avantaj remorcii pentru cereale Western Fabrication. Douå arcuri, fiecare cu o capacitate de 18 tona, ¿i bara de trac¡iune în formå de V asigurå o conducere confortabilå a semiremorcii pe câmp la viteze mai mari.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 10/2023

MA{INI & UTILAJE

P\strarea apei în sol cu hederul?

Se poate! ¥n anul agricol care a început în toamna anului trecut a plouat prea pu¡in în partea de sud-est, est ¿i nord est a ¡årii, iar ninsoarea, atâta cât a fost, nu a suplinit lipsa apei în sol. Pe arii extinse se manifestå seceta pedologicå moderatå ¿i pe alocuri, chiar puternicå, în special în jumåtatea de est a ¡årii.

F

ermierul Nicolae ªerban, proprietarul Grup ªerban, care lucreazå 12.500 ha, din care 7.000 ha în jude¡ul Vaslui, cu tehnologie no tillage, iar restul de 5.500, în Bacåu, cu minimum tillage, spune cå a gåsit solu¡ia.

Dupå ce a vizitat mai multe ¡åri aflate pe paralela 46 (zona agricolå de lângå Nipru, Ucraina, precum ¿i Dakota de Nord, SUA), unde a våzut pentru prima datå recoltarea cu hedere-stripper, care recolteazå doar spicul cerealelor ¿i laså în urmå câmpul cu paie în picioare.

Dar de ce ar produce cineva astfel de hedere ¿i de ce ar recolta fermierii doar spicele ¿i ar låsa paiele în picioare pe câmp?

Atât de la Nicolae ªerban, cât ¿i de la producåtorii de astfel de hedere (Shelbourne Reynolds, Anglia, ¿i Slavyanka UAS, Ukr-Agro

Profitul Agricol 10/2023

Servis, Ucraina), am aflat de ce sunt mai bune hederele-pieptene, în anumite condi¡ii climatice: 1. Cu aceste hedere se poate intra la recoltat chiar ¿i când cultura este mai umedå, diminea¡a, cu pierderi minime.

2. Viteza de recoltare poate cre¿te de la 5-6 km/h la 9 km/orå, deoarece se recolteazå doar boabele, nu ¿i paiele.

3. Vorbim de economiile de carburant, de pânå la 40% la fiecare tonå de cereale recoltatå (asta spun speciali¿tii de la Slavyanka), deoarece combina nu î¿i mai utilizeazå sistemele de tåiere/tocare/prelucrare/împrå¿tiere.

4. Se recolteazå o suprafa¡å mai mare într-un timp mai scurt.

5. Deoarece hederul-pieptene ac¡ioneazå în partea superioarå a paiului, în combinå nu intrå nici buruienile, deci în buncår ajung doar boabe curate.

Un avantaj nebånuit oferit de acest tip de heder este cel legat de... conservarea apei în sol. Da, acest heder ajutå, indirect, la reducerea evaporårii apei din sol, care apare imediat dupå recoltare.

Faptul cå paiele råmân în picioare dupå recoltare ajutå la umbrirea solului ¿i reducerea evaporårii apei.

Nicolae ªerban poveste¿te cå a¿a a

putut semåna rapi¡a dupå recoltarea grâului. Datoritå umbririi produse de paie, temperatura la sol a fost cu pânå la 10 grade Celsius mai scåzutå decât la miri¿tea cu paie scurte, încinså de soare. A semånat rapi¡a direct în paiele acelea lungi, înså a fåcut acest lucru cu semånåtori de precizie, iar cultura a råsårit fårå probleme.

La capitolul conservarea apei trebuie men¡ionat ¿i faptul cå milioanele de paie în picioare capteazå peste iarnå orice cantitate de zåpadå, care nu mai este împrå¿tiatå de vânt, ci råmâne la sol, fixatå de paie, adåugând apoi umiditate solului. Paiele pot re¡ine pânå ¿i chiciura, ceea ce la o zonå cu 150 200 mm precipita¡ii/an, cum e Vasluiul, chiar conteazå.

Un alt atu al hederelor-stripper este cå nu necesitå reglaje. Sub "carapacea" echipamentului Slavyanka UAS se aflå doi tamburi care se rotesc simultan, în sensuri diferite (echipamentul Shelbourne are un singur tambur-pieptene) .

Primul este tamburul-deflector, care culcå u¿or spicele, iar celålalt recolteazå efectiv prin pieptånare boabele de pe spice. Mi¿carea celor doi tamburi creeazå un a¿a-numit efect de vid, prin care semin¡ele sunt trimise apoi cåtre melc ¿i cåtre elevatorul de boabe curate, apoi cåtre buncår.

Arpad DOBRE

43

MA{INI & UTILAJE

ABC-ul prelucr\rii minime unde, când, cum?

Tehnologiile de prelucrare minimå a solului (minimum tillage), precum ¿i cele în care solul nu este deloc prelucrat înainte de semånat (no tillage) câ¿tigå tot mai mult teren. Dar cu greu, iar aceasta ¿i ca urmare a condi¡iilor specifice din fiecare fermå, a tipului de sol, dar ¿i a determinårii multor fermieri de a face în continuare agriculturå cu tehnologii conven¡ionale, prin care terenul este arat, discuit, reconsolidat, tåvålugit, apoi semånat.

Iar aceasta nu este o cale gre¿itå în esen¡å, spune Constantin Curcå, manager Horsch pentru România. Horsch produce de zeci de ani o serie de echipamente ¿i utilaje care prelucreazå superficial solul sau seamånå direct, iar aceasta în condi¡ii de påstrare a randamentului la produc¡ie, cu încadrarea optimå în costuri.

“Avem o serie de mini-câmpuri experimentale pe care utilizåm patru tehnologii: conven¡ionalå (cu aråturå, disc, reconsolidare), prelucrare minimå a solului la 10 cm adâncime, prelucrarea solului la 25 cm adâncime ¿i semånat direct, adicå no tillage. Vå pot spune cå nu este nicio diferen¡å esen¡ialå între produc¡iile ob¡inute ¿i tratamentele aplicate.”

Dar alte diferen¡e existå, mai ales când vorbim de reducerea numårului de treceri, deci ¿i a costurilor de înfiin¡are a culturii, a numårului de ore alocate lucrårilor, a uzurii utilajelor agricole. La acestea se adaugå ¿i reducerea eroziunii solului ¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii acestuia, sporirea cantitå¡ii de humus ¿i a microorganismelor benefice în sol.

Constantin Curcå a enumerat tipurile de tehnologii, în ordine, de la cea mai scumpå la cea mai ieftinå în privin¡a înfiin¡årii culturilor (costurile cu utilajele sunt altå poveste...): - clasic (conven¡ional), - minimum till, 44

Constantin Curc\, manager Horsch pentru România

- strip till (cultivare în benzi), - no till (semånat direct).

Cu minimum till se efectueazå: - Prelucrarea superficial a solului dezmiri¿tire - Prelucrare în profunzime (dislocare, amestec, reconsolidare) - Semånat Prin strip till se efectueazå prelucrarea solului doar în orizontul de cre¿tere a viitoarelor sisteme radiculare.

Aceasta se face odatå cu semånatul sau într-o trecere separatå.

Evident, prin no till se efectueazå semånat direct, fårå pregåtirea solului.

Cum pute¡i decide ce tehnologie se poate aplica în mod optim? În primul rând, prin aplicarea oricårei tehnologii în afara celei conven¡ionale, dar pe suprafe¡e mici, doar pentru a vedea rezultatele.

O altå modalitate în alegerea sistemului de prelucrare a solului are la bazå cantitatea de apå aflatå la dispozi¡ia plantelor, în func¡ie de zona agricolå în care se aflå ferma.

Dacå în zonå precipita¡ii sunt sub 300 mm/an, recomandarea ar fi pentru

tehnologia no till. ¥n cazul precipita¡iilor cuprinse între 350 ¿i 500 mm/an, se pot aplica lucråri de minimum till. La precipita¡ii de 500 - 750 mm/an pot fi aplicate oricare dintre tehnologiile men¡ionate anterior. Peste 1.000 mm/an cea mai bunå ar fi tehnologia no till.

Constantin Curcå a atras aten¡ia cå se impune o abordare diferitå la erbicidare, în cazul minimum till, unde 70% din resturile vegetale sunt amestecate cu solul, iar 30% råmân la suprafa¡å. În acest caz apar destul de multe buruieni, iar recomandarea este så se aplice erbicide de contact.

Reprezentantul Horsch afirmå cå “acum este momentul investi¡iei în astfel de utilaje, nu când vor avea produc¡ii mai mici ¿i când vor ob¡ine bani mai pu¡ini de la UE pentru cå nu aplicå tehnologii conservative pentru sol. ªi så ¿ti¡i cå atât Horsch, cât ¿i al¡i producåtori fac utilaje nu doar pentru fermierii cu peste 1.000 de hectare, ci ¿i pentru cei cu 150-300 de hectare, avem cultivatoare Tiger cu lå¡imi de lucru de la 3 metri ¿i necesar de putere de la 70 CP/metru.”

Arpad DOBRE Profitul Agricol 10/2023

MA{INI & UTILAJE

Dicor Land deschide înc\ un parc de ma[ini agricole Compania gålå¡eanå Dicor Land continuå expansiunea la nivel na¡ional ¿i va deschide un nou parc de ma¿ini ¿i utilaje agricole, al patrulea, care se va adåuga la cele trei deja cunoscute, de la Brani¿tea, Gala¡i; Podu Iloaiei, Ia¿i ¿i Bucu, Slobozia.

Noul parc este amplasat în Remetea Mare, Timi¿, ¿i va fi inaugurat pe 22 martie.

Fermierii din vestul ¡årii vor avea la dispozi¡ie cele mai performante ma¿ini ¿i utilaje din portofoliul Dicor Land: - echipamente pe pentru prelucrarea solului, semånat ¿i tratarea culturilor produse de Maschio Gaspardo,

- utilaje performante Lemken, - remorci de diferite tipuri ¿i capacitå¡i de la Pronar, - hedere pentru culturi prå¿itoare produse de Olimac, - instala¡ii ¿i echipamente pentru iriga¡ii marca Irtec.

Dicor Land va lansa ¿i magazinul de piese de schimb (pentru tractoare, încårcåtoare, motoare, uleiuri, lubrifian¡i, consumabile ¿i multe altele) în colaborare cu partenerul Kramp.

Arpad DOBRE

Tendin]e pe pia]a tractoarelor> cu hidrogen [i electrice Tot mai mul¡i producåtori de tractoare sunt preocupa¡i de dezideratul UE de “Zero emisii de CO2 pânå în 2050”.

New Holland are deja în vedere introducerea în produc¡ia de serie a tractoarelor pe biometan, dar între timp a realizat ¿i un tractor electric cu caracteristici autonome, în vreme ce Fendt a prezentat recent un prototip de tractor cu hidrogen. În cazul Fendt este primul demers de acest fel, iar tractorul a fost prezentat la Summitul german privind hidrogenul, unde s-a discutat despre poten¡ialul tehnologic ¿i utilizårile practice ale hidrogenului în agriculturå.

Astfel, centralele fotovoltaice sau instala¡iile eoliene amplasate pe terenuri agricole ¿i forestiere genereazå energie electricå ¿i o pot utiliza inclusiv pentru a produce hidrogen. De aseme46

nea, hidrogenul ar putea fi extras folosind drept surså de energie electricå generatå de instala¡iile de biogaz sau cele pe bazå de lemn rezidual din pådure.

New Holland a dezvåluit, în SUA, primul prototip de tractor utilitar electric, cu caracteristici autonome.

Este considerat ideal pentru opera¡iuni care necesitå putere mai

micå, în ferme mixte, zootehnie, pomiculturå. Dezvoltå pânå la 120 CP, are zero emisii poluante, trac¡iune 4x4 ¿i o vitezå maximå de 40 km/h. Se încarcå 100% în maximum o orå cu încårcåtoare rapide ¿i o încårcare ajunge pânå la o zi de utilizare.

Fermierii pot activa tractorul de la distan¡å prin intermediul unei aplica¡ii smartphone. Modul Shadow Follow Me permite operatorilor så sincronizeze tractoarele cu alte ma¿ini agricole, pentru a lucra împreunå. Un sistem de percep¡ie la 360 de grade detecteazå ¿i evitå obstacolele. Telematica ¿i ghidarea automatå men¡in toate func¡iile sub control pentru operatori. Produc¡ia comercialå a acestui model este a¿teptatå så înceapå la sfâr¿itul anului 2023.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 10/2023

OPINIE

Consultan]a pentru agricultur\, o necesitate, nu un moft! ing. Dan N. S|VOIU

Må gândesc de ceva timp (nu de foarte mult) så vorbesc despre activitatea de consultan¡å atât de necesarå fermierilor (datoritå cuno¿tin¡elor acumulate de-a lungul a peste 20 de ani în agribusiness) care, dintr-un motiv sau altul, nu au cuno¿tin¡e aprofundate în ceea ce prive¿te conducerea ¿i organizarea din toate punctele de vedere a unei ferme. ¥n vizitele mele de-a lungul vremii prin diferite ferme ¿i regiuni, am observat cå unii agricultori (¿i nu sunt pu¡ini) au lacune serioase în ceea ce prive¿te aplicarea tehnologiilor corecte, dar ¿i a managementului costurilor, cu “rezultatele” de rigoare la final de an.

Din påcate, majoritatea aplicå tehnologiile altora (vecini, reprezentan¡i ai unor companii care au interesul så vândå produsele pentru a-¿i încasa comisionul din vânzare, unii fiind chiar vânzåtori de tipul “mu¿cå ¿i fugi”) ¿i mai pu¡in aplicå solu¡ii adaptate anului agricol (dupå cum ¿tim, niciunul nu seamånå cu altul) ¿i mai ales noilor provocåri ale schimbårilor climatice, eliminårii unor produse de protec¡ie a plantelor, dar ¿i schimbårilor legislative ale condi¡iilor europene.

Din påcate, sunt mul¡i fermieri care nu î¿i fac calcule corecte ¿i mai ales complete, ajungând la sfâr¿itul campaniei så se întrebe unde au gre¿it, cu toate ca regimul pluviometric a fost unul rezonabil (doar asta conteazå pentru unii, nu cå nu ar fi important, dar nu ¿i suficient).

Am întâlnit de-a lungul timpului fermieri care, cu toate cå au sistem de iriga¡ii, la final nu au avut rezultatele a¿teptate pentru cå nu au luat în calcul 48

toate costurile, costuri care nu iartå pe nimeni, ¿i nici nu au aplicat o tehnologie adaptatå fermei lor.

De asemenea, am întâlnit fermieri care au fåcut achizi¡ii de utilaje de care nu aveau neapårat nevoie ¿i finalul a fost unul neplåcut, fiind obliga¡i så restituie respectivul utilaj, dar pierzând ¿i ratele pe care le-au plåtit…

Iar exemplele pot continua, dar må opresc aici, pentru cå exemplele sunt multe ¿i diverse ¿i toate duc cåtre absoluta necesitate a prezen¡ei unui consultant în cadrul acestor ferme, tocmai pentru a evita aceste neplåceri de tot felul.

Sunt mai mult decât convins cå prezen¡a unui consultant cu experien¡å ¿i realizåri relevante în cadrul fermelor este beneficå chiar ¿i pentru fermierii care au o situa¡ie solidå financiar, iar rela¡ia de acest gen poate dezvolta o situa¡ie foarte bunå din punct de vedere economic ¿i tehnologic.

Discu¡iile pe baza unor argumente solide alåturi de un consultant vor reduce riscurile aplicårii unor lucråri gre¿ite sau tehnologii nepotrivite zonei ¿i fermei, ale achizi¡ionårii unor produse sau utilaje inutile sau mai pu¡in folositoare,

dar vor duce ¿i la monitorizarea managementului general al fermei.

Fermierii trebuie så în¡eleagå faptul cå un consultant nu devine “¿eful” lor, acesta va deveni apropiatul lor ¿i nu face altceva decât så vinå cu o gândire clarå, fårå sentimentalisme inutile atunci când trebuie så se ia o decizie mai asprå, vine cu solu¡ii ¿i recomandåri practice care nu fac altceva decât så ducå la ob¡inerea rezultatelor dorite.

Aståzi este complicat så determinåm fermierii så în¡eleagå acest lucru (psihic este greu de acceptat cå ai nevoie de ajutor), dar dacå un an a fost benefic, aceasta nu înseamnå cå to¡i anii ce vor urma vor fi la fel (aici nu må refer la cei care ¿tiu ce au de fåcut, ¿i ace¿tia sunt ¿i ei destui).

Necesitatea prezen¡ei unui consultant în cadrul fermelor sper cå va fi din ce în ce mai doritå pentru cå, odatå ce ve¡i avea prilejul de a discuta ¿i analiza situa¡ia corectå împreunå cu un consultant, ve¡i observa cå multe din costuri vor putea fi diminuate ¿i ve¡i elimina gre¿elile care pot så facå diferen¡a între pierdere ¿i profit.

Profitul Agricol 10/2023

OPINIE

China, mai mult decât r\zboiul, turalå în materie de securitate alimentarå. Mai ales cå terenul såu arabil a pre[edinte Asocia]ia Fermierilor scåzut cu 6% din 2009 pânå în 2019 din România sub presiunea urbanizårii, terenul ¿i a¿a oferind o productivitate modestå.

Aceastå situa¡ie delicatå este agraLa începutul lui 2023, pre¡urile celor vatå de poluarea apei ¿i a solului, deomai afectate produse, cum ar fi cesebit de intenså în trecut din cauza unei realele ¿i semin¡ele oleaginoase, au readministråri neglijente. Pânå la încevenit la nivelul de la sfâr¿itul anului putul anilor 2000, consumul de alimente 2021. ªi pre¡urile la energie ¿i îngråchineze¿ti era asigurat, în principal, de ¿åminte au scåzut de la vârful înregisaprovizionarea localå, comer¡ul cu restrat în 2022, fårå a reveni înså la nivelul tul lumii fiind extrem de limitat. din 2021.

Cre¿terea nivelului de trai a unei Aceastå revenire a pre¡urilor la cote pår¡i însemnate a popula¡iei Chinei a mai scåzute nu ar trebui totu¿i så ne avut ca rezultat o transformare a dietei: facå så uitåm cå pre¡urile erau deja mai multe calorii ¿i proteine consumate foarte mari în 2021, ceea ce aratå clar ¿i mai multe produse de origine anicå invadarea Ucrainei de cåtre Rusia nu malå. Astfel, ponderea proteinelor de a fost cauza principalå a acestei crize, origine animalå a crescut de la 32% în ci un factor agravant într-o situa¡ie ten2001 la 39% în 2018. sionatå preexistentå. Întrucât aceastå cerere suplimenta¥n decembrie 2021 pre¡ul cerealelor rå nu a putut fi satisfåcutå de produc¡ia era cu 44% mai mari decât în aceea¿i internå, importurile Chinei de produse perioadå a anului de pia¡å anterior. alimentare au început så creascå înCre¿terea cea mai spectaculoaså a cepând cu anul 2002. ¥n 2012 devenise avut-o grâul, peste 77%. cel mai mare importator mondial de pro¥n 2021, nivelul de îngrijorare al orduse agroalimentare. ganiza¡iilor care se ocupå cu securiLa aceste transformåri structurale statea alimentarå mondialå era mare, a adåugat episodul epizootiei pestei cre¿terea pre¡urilor punând în pericol porcine africane, care a distrus jumåaprovizionarea cu hranå a ¡årilor tate din efectivul de porci din China. Resårace. constituirea acestui efectiv în perioada Så ne amintim cå aceastå cre¿tere a 2020-2021 a determinat China så impre¡urilor la grâu a pus Egiptul sub preporte mult mai mult porumb: peste 29 de siune, iar India a suspendat contractele milioane de tone, fa¡å de altådatå, când futures pentru mårfurile agricole. importa anual doar 8 milioane de tone.

Cauzele acestor evolu¡ii sunt multiO astfel de cre¿tere a cererii, care a ple, dar una dintre ele este rar men¡iocorespuns cu 2,5% din produc¡ia monnatå: politica implementatå în China dialå, a contribuit semnificativ la pentru asigurarea securitå¡ii alimentacre¿terea pre¡urilor mondiale în 2021. re. Aceasta a luat forma formårii stocuOdatå cu cre¿terea importurilor de rilor de cereale ¿i a introducerii restricalimente începând cu 2003, problema ¡iilor la exportul de îngrå¿åminte, måsecuritå¡ii alimentare a reapårut în presuri care au contribuit la cre¿terea ocupårile autoritå¡ilor chineze. Dincolo pre¡urilor mondiale. de o nouå prezen¡å în discursurile de Cu 18% din popula¡ia lumii ¿i cu politicå generalå, în 2008 a fost publicat doar 8,6% din terenul arabil, China se un prim Plan - cadru specific, stabilind confruntå cu o provocare aproape strucun obiectiv de autosuficien¡a în grâu ¿i

dr. Daniel BOT|NOIU

50

orez pânå în 2030, precum ¿i sanctuarizarea unei anumite suprafe¡e de teren arabil la nivel na¡ional ¿i la diferitele niveluri administrative.

Totodatå, autoritå¡ile au derulat treptat, din 2006, un program de sus¡inere a pre¡urilor, deosebit de generos pentru producåtori, pânå la punctul de a da na¿tere unui litigiu cu Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului. ¥n perioada 2010-2017 China a realizat o acumulare fantasticå de stocuri de cereale, estimate aståzi la aproape 500 de milioane de tone, pentru un consum anual de 780 de milioane de tone.

Chiar dacå aceste stocuri au fost în mare parte acumulate din produc¡ia internå, totu¿i cre¿terea importurilor a fost o realitate: stocurile curente corespund la aproape o treime din importurile Chinei din anul 2000.

Politica de depozitare a produselor agricole ale Chinei este o ilustrare bunå a efectelor secundare ale unei politici privind securitatea alimentarå globalå.

Datoritå dimensiunii ¡årii, depozitarea chinezå a cerealelor ¿i uleiurilor vegetale are repercusiuni semnificative asupra echilibrelor globale. În ceea ce prive¿te grâul, stocurile chineze ar reprezenta acum aproximativ 20% din consumul mondial, sau 54% din stocurile mondiale. Situa¡ia este ¿i mai evidentå pentru porumb cu 69%, ¿i orez cu 64% din stocurile globale.

Pe lângå dimensiunea acestor stocuri, de¡inerea lor de cåtre China reprezintå o provocare deosebitå pentru securitatea alimentarå mondialå. Într-adevår, ca regulå generalå, stocurile de cereale sunt considerate cruciale pentru cå fac posibilå absorb¡ia ¿ocurilor temporare ale ofertei ¿i cererii: ajutå la stabilizarea pre¡urilor, limitând declinul acestora atunci când recoltele sunt bune, ¿i la cre¿terea lor, atunci când sunt proaste.

Teoria economicå ne înva¡å cå vârfurile de pre¡ pe pie¡ele agricole ar treProfitul Agricol 10/2023

OPINIE

amenin]\ securitatea alimentar\

bui så aparå atunci când stocurile sunt la cel mai scåzut nivel ¿i oferta este foarte scåzutå pentru a face fa¡å unei recolte noi proaste. Din punct de vedere istoric, vârfurile de pre¡ din anii 1970 ¿i 2000 corespund stocurilor globale scåzute.

Criza actualå este diferitå, deoarece vine într-un moment în care stocurile sunt ridicate. Dar dimensiunea stocurilor chineze este cea care explicå abunden¡a globalå pentru cå, în principalele ¡åri exportatoare, aceste stocuri sunt la cel mai scåzut nivel dupå minimul din 2007-2008, fårå så facå fa¡å încå unui an de cre¿tere a pre¡urilor.

Stocurile chineze reac¡ioneazå doar la obiectivele politicii interne: asigurarea unui stoc tampon de rezerve alimentare în beneficiul exclusiv al popula¡iei chineze. Faptul cå China a acumulat stocuri mari este departe de a contribui la o mai bunå securitate alimentarå pentru to¡i, reducând agresiv cantitå¡ile disponibile de mårfuri.

Produc¡ia globalå abundentå din 2022 ar fi fost un element-cheie pentru a scåpa de cre¿terea pre¡urilor în sectorul agricol. Totu¿i, ¿i pe aceastå dimensiune cântåre¿te o politicå chinezå: Profitul Agricol 10/2023

cea care prive¿te restric¡iile la exportul de îngrå¿åminte. China a implementat pe 28 august 2021, cu mult înainte de invazia Ucrainei de cåtre Rusia, o interdic¡ie, ca pânå la 31 decembrie 2022 så råmânå restric¡ia privind exportul de rocå fosfaticå, precum ¿i interzicerea acordårii de licen¡e de export pentru îngrå¿åminte. China reprezenta 11% din exporturile mondiale de îngrå¿åminte cu azot, 1,2% din cele de potasiu ¿i 11% din cele de fosfat.

Restric¡iile la export sunt pu¡in reglementate de OMC, care, în linii mari, cere doar ¡årilor care le-au instituit så informeze ¡årile care ar putea fi afectate de aceste instrumente comerciale ¿i så aplice aceste restric¡ii fårå discriminare împotriva tuturor membrilor. Într-un context de cre¿tere a pre¡urilor la energie (energie necesarå pentru producerea îngrå¿åmintelor cu azot) ¿i a îngrå¿åmintelor, China a implementat aceste restric¡ii la export, astfel încât produc¡ia sa de îngrå¿åminte så fie vândutå în principal fermierilor chinezi. Odatå cu aceste restric¡ii, oferta de îngrå¿åminte pe pia¡a mondialå sa pråbu¿it, iar pre¡urile acestora au crescut în august 2021 de la un nivel

ridicat, ca urmare a cre¿terii pre¡urilor la energie din prima jumåtate a anului 2021. Aceste restric¡ii la export au dus la o scådere a exporturilor chineze¿ti de îngrå¿åminte de 7 milioane de tone între 2021 ¿i 2022 pentru toate îngrå¿åmintele, adicå o reducere de 23%.

Mårimea acestor rezerve chineze face, de asemenea, angajamentul multilateral al Chinei cu atât mai necesar în problemele securitå¡ii aprovizionårii cu alimente pentru ¡årile cele mai vulnerabile. Cu toate acestea, în ciuda ini¡iativelor UE ¿i G7 în aceastå direc¡ie în 2022, la apogeul tensiunilor de pe pie¡ele agricole mondiale, Beijingul nu ¿i-a manifestat nicio dorin¡å de a depå¿i mecanismele multilaterale existente. În acela¿i timp, subiectul securitå¡ii alimentare a fost tratat mult mai frecvent în schimburile bilaterale ¿i plurilaterale ale liderilor Republicii Populare din 2022, ceea ce ar putea da na¿tere la temerile unei preferin¡e a Beijingului pentru o formå de “multi-bilateralism”, mai capabil så permitå o exploatare geostrategicå a puterii sale de pia¡å.

Asta ca så ne trezim deciden¡ii politici din letargia ultimilor ani ¿i så nu mai plece pe “fenta” adversarilor!

51

LOCURI DE MUNC|

52

Profitul Agricol 10/2023

PAGINA DE HOBBY Iepuri în alai de nunt\ În miez de martie, mai ales dupå multe zile de vreme blândå, iepurii încep så-¿i punå serios problema sporirii neamului, preocupare aproape permanentå, cu excep¡ia iernii, dictatå de statutul lor ingrat de specie-pradå. De la nevåstuicå pânå la râs ¿i lup, de la cioarå pânå la acvilå, numai cine nu vrea nu-i râvne¿te în meniu. A¿a cå, prin prolificitate, încearcå ¿i ei så amortizeze pierderile inerente, cu gândul chiar la un spor natural care så le punå spi¡a la adåpost de primejdia extinc¡iei.

Ca la toate vietå¡ile, semnalul de pe¡it îl dau femelele. Masculii sunt mereu dispu¿i så asigure prosperitatea numericå a poporului de urechea¡i ¿i nu refuzå nici o invita¡ie olfactivå, indiferent de anotimp. Eram, într-un sfâr¿it de ianuarie nefiresc de primåvåratic, la o închidere de sezon, în plin Bårågan. Pe marginea câtorva pâlcuri de stuf ¿i de perdele forestiere (pe atunci încå în picioare), ne-au atras aten¡ia nenumåratele smocuri din blanå de iepure ¿i re¡eaua de urme imprimate pe zåpada în descre¿tere sau pe påmântul zbicit, descoperit de soare. Apoi, i-am zårit ¿i pe autorii inconfundabilelor „cår¡i de vizitå”, sårind departe, câte doi-trei, fårå ca noi så le fi fost motiv de sperieturå. Câ¡iva s-au destins ca ni¿te resorturi în zarea câmpiei, nåvålind realmente asuprå-ne, ca ¿i când nu ne-ar fi våzut: „nebuni de amor”, ar fi spus Negruzzi. Surprin¿i de spectacol, fårå så ne fi vorbit, nu am ridicat niciunul pu¿ca la ochi. Erau atât de preocupa¡i de activitatea lor febrilå, încât sunt sigur cå nici nu ne remarcaserå prezen¡a. Oricum, nu le-am stricat jocul, de¿i câ¡iva ar fi putut poposi în rani¡å… În zorii unei zile de început de septembrie în Corhana, sub Feredeu, i-am våzut prin binoclu la un meci de kickboxing. Ridica¡i pe labele din spate, se loveau ¿i se scårmånau stra¿nic cu cele Profitul Agricol 10/2023

din fa¡å ca ni¿te veritabili pugili¿ti ¿i apoi o croiau la fugå prin poianå, în urmåriri alternative. Din timp în timp, luptåtorii se coalizau, nåvålind in corpore asupra celor care, necombatan¡i, påreau så reprezinte obiectul disputei, recte femele. Începea de îndatå o altå

curså, la fel de aprigå, cu salturi, fente ¿i råsuciri dintre cele mai surprinzåtoare.

Odatå cu deplina ridicare a soarelui din pânzele aurorei, scena s-a golit ca la un semn, iar ciudatul alai s-a mistuit în pådure. Coborât din observatorul înalt, m-au convins cå totul nu a fost o nålucire ghemotoacele de blanå råmase prin iarba fanatå a obcinii.

Iepurii pe care îi surprinsesem la Lehliu, în plinå iarnå, erau, cu siguran¡å, la prima nuntå din an, iar cei din Bucovina – la ultima. Între aceste reprize, mai sunt îndeob¿te una sau douå, atâta doar cå acestea se desfå¿oarå departe de ochii oamenilor, când vegeta¡ia în plin avânt ascunde de priviri indiscrete nåbådåiosul ritual nup¡ial.

Pânå acum vreo trei decenii, de pe meleaguri mioritice plecau cåtre Italia mii de iepuri vii, prin¿i cu plasele pe zåpadå, în campanii anuale a cåror imoralitate era justificatå de nevoia de valutå a ¡årii. Chipurile, frustrarea ulte-

rioarå a vânåtorilor autohtoni, întor¿i adesea acaså de pe câmp cu tolba goalå, ar fi fost compensatå prin cotiza¡ii diminuate. Slabå consolare! În realitate, banii ob¡inu¡i astfel se vårsau în sacul fårå fund al statului, iar obi¿nuitele comisioane ale tranzac¡iei popo-

seau în buzunarele la fel de încåpåtoare ale diriguitorilor ob¿tii. Un amånunt interesant, dar ¿i trist: adesea, în cu¿tile de transport în care petreceau mai multe zile, iepuroaicele gestante avortau din cauza stresului prelungit…

Aståzi, realmente secate, multe fonduri cinegetice sunt nevoite så achizi¡ioneze iepuri de pe alte meleaguri, pentru populare.

Adevårul este cå, asemenea oricårei alte sålbåticiuni, iepurele î¿i reface relativ rapid efectivele, dacå se bucurå de hranå ¿i de lini¿te. De prådåtorii naturali se apårå, cum-necum, singur, prin precau¡ie ¿i mai ales prin caracteristica-i fugå, cu pierderi acceptate.

Dar de om ¿i de cohortele de câini hoinari – proteja¡i, mai nou, de norme stabilite emo¡ional – nu se poate feri.

Are ¿i el limitele sale, oricât ar fi mereu pe picior… de nuntå.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste.

23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi.

25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå.

25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta RomAgroTec. 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre energie verde, inova¡ie în mediul rural ¿i alte cuvinte frumoase.

31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå.

Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare.

54

NASA avertizeaz\ c\ fenomenele meteo extreme se vor agrava Datele statistice analizate de NASA aratå cå fenomenele meteorologice extreme vor fi mai frecvente în urmåtorii zece ani, a anun¡at agen¡ia spa¡ialå.

Karen St. Germain, director al Cercetårii Planetare al NASA, spune cå cea mai proastå veste pentru fermieri este cå mai multå energie este acum capturatå de atmosferå, modificând ciclul natural al precipita¡iilor. “Modul în care apa circulå acum în atmosfera planetei face ca fermierii så se confrunte cu o secetå mai severå sau cu precipita¡ii mai abundente.

Nu doar cå în unele regiuni plouå mai mult, dar intensitatea precipita¡iilor cre¿te”, explicå St. Germain.

Sateli¡ii NASA måsoarå intensitatea radia¡iilor solare ¿i cantitatea de energie eliberatå de atmosferå, date care sunt

folosite pentru a studia tiparul fenomenelor meteo. Agen¡ia vrea så punå în curând aceste predic¡ii la dispozi¡ia fermierilor din toatå lumea.

“Este un proces continuu de monitorizare, înregistrare a tuturor datelor colectate ¿i ulterior analizare a lor, care ne permite så prezicem cum va evolua vremea.

Cu ajutorul acestor date, putem construi instrumente foarte puternice, pe care så le oferim producåtorilor de alimente”, a declarat St. Germain.

Ea a salutat implicarea în proiect a marilor organiza¡ii agricole din SUA, care coopereazå cu agen¡ia pentru a dezvolta aplica¡ii intuitive, pe care fermierii så le poatå folosi într-un mod eficient.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Încadrate la ferme – Termen de aproxima¡ie; 2) Un cuvânt care spune multe – Asta-i ceva de speriat; 3) Zece…

9 10 jumåtate – Permis de vânåtoare; 4) Mediul înconjuråtor – Plin de umor! 5) Då foile premian¡ilor – Element de reprezentare; 6) Prins într-o strângere påtima¿å; 7) Trimisul sultanului – Companie de zbor; 8) Carie… la molari! – Urma¿ul persanilor; 9) Fåcutå så plece; 10) Legat de gurå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7

VERTICAL: 1) Capacitate de a bea pe såturate; 2) Greaca veche – Se pierde în versuri albe; 3) Luate de mijloc – Coadå de crocodil!

9 4) Pot intra în tratament; 5) Se bagå-n ciorba 10 unora – Serbat în Israel; 6) Final de epopee!

– Conduse spre ie¿ire; 7) Nu-i bun la purtare Solu¡ia careului din Nr. 9/2023 – Indicator de sens contrar; 8) Aratå bunele ORIZONTAL: SAMBURE - OL; INAPT - NENE; PAR - ECOLOG; CF - ARATARI; AUSTER - NAT; maniere – Prelucrat la frezå. 9) A¿eza¡i în orREA - IRURI; MARCATOR - M; O - VARATICA; bite – Datå cu numår de ordine; 10) οi pune SPETIRI - AR; INTAIETATE. pielea la vânzare.

8

Profitul Agricol 10/2023