Profitul Agricol nr 19, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 19 din 17 mai 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 19/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

De ce cred cå Regulamentul SUR va fi blocat

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago[ Costin TELEHUZ secretar de stat

Regulamentul SUR (cel despre utilizarea durabilå a pesticidelor ¿i reducerea consumului cu 50%) este chintesen¡a lipsei de coeren¡å a politicilor europene din domeniul agricol. Este expresia lipsei de legåturå între cei ce vor ¿i cei ce trebuie så facå. Pentru aceia dintre noi care cunoa¿tem sectorul ¿i suntem aten¡i la deciden¡ii politici de la Bruxelles, este destul de limpede cå SUR va fi blocat. Pentru România, adoptarea SUR ar fi un moment dureros. România nu este doar sub media europeanå la consumul de pesticide. Este mult sub ¡intå, de fapt este la jumåtate din ¡intå. În clasamentele Eurostat suntem coda¿i la toxicitå¡i, la prezen¡a urmelor de pesticide în legume ¿i fructe ¿i în celelalte alimente pe care le producem. De aceea, pozi¡ia noastrå nu este defensivå sau nihilistå. Pur ¿i simplu este incorect så ni se impunå ¡inte de reducere asumate juridic. Aståzi, niciun stat membru nu are date exacte despre consumul de pesticide: cantitate, toxicitate, în ce sectoare agricole existå risc de exces etc. A¿adar, ne propunem så înjumåtå¡im ceva despre care nu ¿tim nimic clar. Pur ¿i simplu ne dorim, fårå a avea pârghii de control. Så zicem cå SUR se adoptå ¿i, apoi, România va trebui så reducå cu 50% pesticidele. Pe care? Fungicidele, erbicidele, insecticidele? De unde? Din vegetal, din legumiculturå, pomiculturå, viticulturå?

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Apoi, contextul mondial de aståzi este cel mai prost moment så încerci så impui fermierilor noi obiective, noi bariere, noi constrângeri. Atât pe pia¡a materiilor prime, cât ¿i pe cea a inputurilor sunt situa¡ii nemaiîntâlnite. Så vii så impui acum ambi¡ii de mediu care nu sunt gândite cu supravie¡uirea fermierului în minte, nici cu interesul consumatorului în minte, este autism decizional ¿i ar fi o mare eroare for¡area notei. De aceea, nu sunt surprins de decizia PPE (Partidul Popularilor Europeni) de a anun¡a cå nu sus¡ine Regulamentul SUR. Dacå ne uitåm la måsurile adoptate de Comisia Europeanå, în ultimii 10 ani de zile, råspunsul la întrebarea dacå Europa mai vrea så-¿i asume un rol global în furnizarea de securitate alimentarå este evident “NU!”, pentru cå se face tot posibilul så erodåm competitivitatea fermelor europene. Profitul Agricol 19/2023

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Ce facem dupå 5 iunie? se întreabå statele din Est

100 de milioane de lei pentru vaci

Evolu¡ia pie¡ei cårnii din prisma sacrificårilor

Câtå ecologie vom putea duce?

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Grâul: perspective mondiale

UE: condi¡ii bune pentru grâu

Culturi vegetale Apa cea de toate zilele Azo-Speed Amino. Întrebåri ¿i råspunsuri despre surplus de calitate la grâu ¿i porumb

Procesatorii români importå mai pu¡in lapte

Marocul ¿i Iordania cer oi din România

Dimitrie Muscå î¿i dore¿te un nou mare protest

Tehnologii mai ieftine, produc¡ii mai mari

Ma[ini & utilaje Fermierii americani î¿i pot repara singuri utilajele John Deere

Cre[terea animalelor

Amazone o istorie de 140 de ani

Minciunå sau adevår: pre¡ul laptelui s-a redus?

Horsch Maestro pentru semånat precis în orice sol

O fermå de reproduc¡ie a suinelor fårå cu¿ti

New Holland CX recolteazå chiar ¿i în pantå

Bani pentru registrele genealogice

Îmbogå¡irea grâului cu zinc, sub lupa celor de la Lovrin

Andermatt Biocontrol lanseazå insecticidul biologic NeemAzal-T/S

Julia Chrono 916, Agricultura sustenabil\ lansatå acum ¿i în România 22 Magazin Arnaud Charmetant, un pionier al agriculturii conservative Gurmanzii din poieni¡a pe suprafe¡e foarte mari 38 Castelului Regal 24 de la Såvâr¿in

Ziua Por¡ilor Deschise Saaten

Leurda vânåtorului

PT303 - Un aliat în câmp

Agrii pregåte¿te oferta de toamnå

Alaiul costumelor populare la Margina

Noutå¡ile din portofoliul de semin¡e

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Ce facem dup\ 5 iunie? se întreab\ statele din Est Mini¿trii Agriculturii din cinci state membre UE (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România ¿i Slovacia) au cerut într-o scrisoare comunå blocului comunitar så modifice ¿i så extindå reglementårile care restric¡ioneazå importul de produse agricole ucrainene. Conform scrisorii, interzicerea importurilor adoptatå în 2 mai nu se aplicå bunurilor importate conform contractelor finalizate înainte de acea datå, ceea ce creeazå riscul ca acele contracte care sunt nedatate så fie autorizate de autoritå¡ile vamale, precizeazå PAP. Ca rezultat, existå riscul unor abuzuri, în timp ce autoritå¡ile vamale nu dispun de instrumentele necesare pentru verificarea ¿i examinarea unor astfel de documente, sus¡in mini¿trii. Ace¿tia au cerut ca restric¡iile privind importurile så fie extinse pânå la finalul anului. Vå reamintim, pe 2 mai, Comisia Europeanå a adoptat måsurile excep¡ionale privind importul de grâu, porumb, rapi¡å ¿i semin¡e de floareasoarelui din Ucraina. Måsurile se vor aplica pânå la 5 iunie 2023. Comisia este pregåtitå så reimpunå måsuri preventive dupå expirarea actualului Regulament privind måsurile comerciale autonome la 5 iunie 2023, atât timp cât situa¡ia excep¡ionalå continuå. Potrivit ministrului Petre Daea, România a solicitat prelungirea termenului, 5 iunie fiind data la care expirå perioada pânå la care importurile de cereale din Ucraina sunt suspendate. “Pozi¡ia României este cå dore¿te, Profitul Agricol 19/2023

alåturi de alte state (...) aflate în proximitatea råzboiului, så aibå posibilitatea så î¿i valorifice cantitå¡ile din stoc pentru a putea face loc produc¡iilor noi recoltate peste câteva luni de zile. Dorim så nu fie afecta¡i agricultorii prin astfel de måsuri, aceasta este situa¡ia. Nu vor fi afecta¡i în condi¡iile în care prelungim. Dorim så nu fie afecta¡i fermierii prin prelungirea acestui termen care înseamnå oprirea importului de cereale ¿i care så nu vinå pe pia¡å în concuren¡å cu produsele noastre”, a transmis Petre Daea. Este o solicitare generatå de faptul cå peste câtva timp intråm la recoltat, iar o mare cantitate de cereale este încå în magaziile fermierilor, spune ministrul. Aceste magazii trebuie eliberate prin valorificarea stocurilor existente în a¿a fel încât så avem loc pentru depozitarea noilor recolte.

Arin DORNEANU

Eurostat: România, printre ¡årile UE cu cea mai puternicå scådere a vânzårilor de pesticide între 2011 ¿i 2021 ¥n 11 ¡åri UE din 16 analizate, volumul pesticidelor vândute a scåzut între anii 2011 ¿i 2021. Cel mai sever declin a fost în Cehia (- 36%), Danemarca (- 35%), Portugalia (- 32%), Italia (- 29%) ¿i România (- 27%), aratå datele Eurostat, Oficiul European pentru Statisticå. În schimb, vânzårile de pesticide în 2021 comparativ cu 2011 au fost semnificativ mai mari în Letonia (85%) ¿i Austria (68%), consideratå cea mai ecologicå ¡arå din Uniune. În 2021, s-au vândut în UE 355.175 tone de pesticide, o cre¿tere moderatå, de 2,7% fa¡å de 2020 (346.000 tone). Cele mai ridicate volume de vânzåri în 2021 au fost la categoria “fungicide ¿i bactericide” (44% din total), “erbicide ¿i distrugåtori de buruieni” (34%), “insecticide ¿i acaricide” (14%). Casa Unirea are de cheltuit 10 milioane de euro Societatea Na¡ionalå Casa Românå de Comer¡ Agroalimentar Unirea SA, cum se nume¿te oficial, inten¡ioneazå så investeascå în jur de 10 milioane de euro într-un abator, o fabricå de procesare a legumelor ¿i într-un magazin concept. Suma va fi alocatå din venituri proprii, dar nu este excluså atragerea de fonduri europene. 30 de milioane de lei ¿i 26 milioane de euro credit pentru Holde Agri Holde Agri Invest a ob¡inut un credit în valoare de 30,5 milioane de lei ¿i 26,7 milioane de euro, de la Banca Transilvania ¿i OTP Bank România, confirmå Liviu Zågan, CEO-ul grupului care exploateazå 13.200 de hectare (Ro¿iori, 3.830 ha, Frumu¿ani, 3.720 ha, Videle, 2.300 ha, ¿i Con¡e¿ti, 3.350 ha). Linia în lei av fi destinatå capitalului de lucru, iar cea în euro pentru achizi¡ii de echipamente, utilaje agricole, modernizarea capacitå¡ilor de stocare. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Grupul Cris-Tim intrå pe pia¡a SUA cu salamul de Sibiu ¥n urma unui audit al Food Safety and Inspection Service, un sericiu american asemånåtor ANSVSA, grupul Cris-Tim a fost acreditat pentru exportul salamului de Sibiu IGP pe pia¡a din Statele Unite. Auditul american a certificat cå sistemul românesc de inspec¡ie a cårnii ¿i produselor din carne poate asigura controlul, supravegherea ¿i aplicarea legisla¡iei. Fondat de familia Timi¿ acum trei decenii ca o micå afacere, grupul Cris-Tim este aståzi liderul pie¡ei de carne procesatå, cu exporturi în 18 ¡åri europene. Consiliul Concuren¡ei a autorizat Morad Foods så cumpere Prefera Trading Consiliul Concuren¡ei a autorizat tranzac¡ia prin care Morad Foods, parte din Grupul Morad, inten¡ioneazå så preia compania Prefera Trading din jude¡ul Alba. Morad Food prelucreazå ¿i conservå fructe ¿i legume, de¡ine o fabricå de conserve în Glina, Ilfov, ¿i o fabricå la Topoloveni. Prefera Trading comercializeazå diverse alimente sub mårcile Capricii ¿i Delicii, Atelier Medias, Meniu De-a gata ¿i altele. Decizia va fi publicatå pe site-ul autoritå¡ii de concuren¡å, dupå eliminarea informa¡iilor confiden¡iale. Euroins a asigurat cereale de 5 miliarde de dolari ¥n insolven¡å la Bucure¿ti, casa de asiguråri Euroins din Bulgaria a asigurat în jur de douå treimi din exporturile de cereale ale Ucrainei. Subsidiara din Ucraina a Euroins a asigurat 1.800 de transporturi, în valoare de 5 miliarde de dolari. Compania precizeazå cå Ucraina a exportat în 2022 cereale în valoare de 7,624 miliarde dolari, în România (1,27 miliarde dolari), China (1,1 miliarde), Spania (0,98 miliarde), Turcia (0,87), Polonia (0,65), Egipt (0,54), Italia (0,4), Ungaria (0,4), Olanda (0,3). Euroins asigurå în principal grâu, porumb, soia ¿i ulei brut de floarea-soarelui, scrie Agerpres. 8

100 de milioane de lei pentru vaci Crescåtorii de vaci vor primi un sprijin financiar de 73 de euro/animal pentru sus¡inerea activitå¡ii afectate de råzboi, a anun¡at APIA. Valoarea totalå a ajutorului pentru un beneficiar nu poate depå¿i echivalentul în lei a 250.000 euro. Suma autorizatå la platå este în valoare de 102.320.520,16 lei pentru un numår de 12.380 de beneficiari ¿i se acordå de la bugetul de stat, prin buge-

tul Ministerului Agriculturii, pentru solicitan¡ii care au accesat aceastå formå de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Arin DORNEANU

Evolu]ia pie]ei c\rnii din prisma sacrific\rilor La bovine ¿i påsåri, numårul sacrificårilor ¿i greutatea în carcaså au crescut în martie 2023, comparativ cu luna martie a anului trecut. Doar la porcine ¿i la ovine ¿i caprine au scåzut, aratå Institutul Na¡ional de Statisticå. În martie 2023, fa¡å de luna februarie 2023, numårul sacrificårilor ¿i greutatea în carcaså au crescut la toate speciile de animale ¿i påsåri. Conform INS, în martie 2023, numårul bovinelor sacrificate a sporit cu 2,3%, iar greutatea în carcaså a crescut cu 3,6%, fa¡å de aceea¿i lunå din 2022. Raportat la luna februarie a acestui an, numårul bovinelor sacrificate a urcat cu 40,6%, iar greutatea în carcaså a sporit cu 43%. La porcine, în martie 2023 s-au sacrificat cu 6% mai pu¡ine animale, iar greutatea în carcaså a scåzut cu 8,4% fa¡å de martie 2022. Comparativ cu luna anterioarå, sacrificårile au crescut cu 16,9%, iar greutatea în carcaså a urcat cu 15,6%.

În ceea ce prive¿te sacrificarea ovinelor ¿i caprinelor, datele INS aratå în martie 2023 o scådere cu 22,5% fa¡å de martie 2022, greutatea în carcaså fiind cu 19,4% mai micå. Comparativ cu luna anterioarå, în martie sacrificårile au crescut cu 55,6%, iar greutatea în carcaså a urcat cu 22,1%. Sacrificårile la påsåri au crescut în martie 2023 cu 8% fa¡å de martie 2022, iar greutatea în carcaså a urcat cu 5,7%, în timp ce, raportat la luna precedentå, sacrificårile au crescut cu 10,6%, iar greutatea în carcaså a sporit cu 9,8%. Greutatea medie în carcaså consemnatå în luna martie 2023 a fost de 164,2 kilograme la bovine, 89,8 kilograme la porcine, 13,2 kilograme la ovine/caprine ¿i 1,7 kilograme la påsåri.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 19/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Cât\ ecologie vom putea duce? Secretarul de stat Costin Telehuz (PNL) se contureazå ca un viitor politician de succes, în sensul bun al cuvântului. A avut un discurs memorabil, miercuri, pe 10 mai, la conferin¡a despre sustenabilitatea agriculturii române¿ti, organizatå de Coali¡ia pentru România Sustenabilå cu sprijinul inclusiv al FAPPR. Provocat de moderatoare, Cristina Cionga, director adjunct FAPPR, Telehuz s-a referit la subiecte fierbin¡i” de pe agenda europeanå: Regulamentul SUR (utilizarea durabilå a pesticidelor), cre¿terea suprafe¡elor cultivate ecologic ¿i a celor necultivate, reglementarea noilor tehnici genomice (NGT). “La nivel declarativ, UE a fost întotdeauna un exemplu de bune practici ¿i lider al progresului. Dar, când vine vorba de implementare, gåse¿te mereu o cale så-¿i dea cu stângul în dreptul. O astfel de cale este ¡inta de a cre¿te suprafa¡a cultivatå ecologic la 25%, în condi¡iile în care nu se ¿tie cum ¿i cât se consumå. Aståzi, Austria este statul membru cu cea mai mare suprafa¡å convertitå la ecologic ¿i tot ea este primul stat membru care a spus cå ¡inta este nerealistå. Subiectul agriculturii ecologice este inoportun în acest moment, când peste tot se discutå de pre¡ul exorbitant al alimentelor, de presiunea asupra competitivitå¡ii fermelor, de pråpastia din ce în ce mai mare dintre pre¡ul de la raft ¿i cel la care pleacå din fermå materia primå... Sunt state mai dezvoltate ca noi, unde popula¡ia nu-¿i mai permite så cumpere hrana de aceea¿i calitate ¿i varietate ca în anii preceden¡i.” Agricultura ecologicå, crede Telehuz, se va dezvolta în måsura în care pia¡a o va cere. Dacå pia¡a cere hranå Profitul Agricol 19/2023

organicå, cu siguran¡å va apårea ¿i oferta. Dar, în acest moment, contextul nu e favorabil. “Agricultura poate avea amprentå de carbon negativå. Poate rezolva problema emisiilor pentru alte sectoare. Dar trebuie valorificat acest poten¡ial urmând trendurile pie¡ei ¿i îmbunåtå¡ind din mers, câte pu¡in. Nu rezolvi problema dictând. Calea corectå cåtre sustenabilitate e urmatå de fermieri ¿i nu de legiuitori. Trebuie så-i motivåm, nu så-i for¡åm”, explicå Costin Telehuz. ¥nså se declarå circumspect în privin¡a ¿anselor de reglementare a noilor tehnici genomice (NGT). “Dacå partidele verzi vor începe så înregistreze înfrângeri în Parlamentul European (referitor la Regulamentul SUR - n. a.), e posibil så-¿i dea silin¡a så ob¡inå alte mici victorii. Una dintre acestea s-ar putea så fie blocarea NGT. E posibil så pierdem accesul la NGT, dacå reu¿im så ob¡inem alte lucruri pentru fermele noastre. Dacå Europa nu vrea så-¿i påstreze statutul de cel mai mare exportator de hranå din pia¡a mondialå ¿i så foloseascå acest fapt ca pe o pârghie pentru påstrarea relevan¡ei geopolitice, e evident cå nu vom avea NGT”. La final, Telehuz a punctat cå este un moment politic prielnic ca România så facå demersuri pentru a mai ob¡ine cel pu¡in un an de derogare de la cerin¡a referitoare la terenurile ce ar trebui låsate pârloagå de anul viitor. “Asta nu ¡ine de Comisie. Trebuie fåcute demersuri de pe acum, urgent, la Parlament ¿i Consiliul European, de care ¡in acum eventualele modificåri”.

Robert VERESS

9 mai, la Lovrin, Ziua Câmpului de Cercetare ¥n fiecare an, Sta¡iunea de la Lovrin încearcå så aducå la aceea¿i maså firmele producåtoare de inputuri, distribuitorii ¿i fermierii din zona de vest. Pretextul, Ziua Câmpului de Cercetare ¿i Dezvoltare, când sunt prezentate loturile experimentale ale sta¡iunii ¿i sunt dezvåluite testele fåcute cu produsele companiilor. Anul acesta, evenimentul va avea loc pe 9 iunie. Vor fi prezentate rezultatele cercetårilor pe cereale selectate din portofoliul a 15 multina¡ionale. De asemenea, va fi prezentatå ¿i o nouå tehnologie privind densitå¡ile la grâu, dezvoltatå împreunå cu speciali¿tii de la Curtici. “A¿teptåm så vinå cât mai mul¡i fermieri din zona Banatului så vadå cu ochii lor ceea ce realizåm la Lovrin, så afle despre experimentele ¿i cercetårile desfå¿urate pe câmpurile noastre”, a concluzionat Marinel Horablaga, directorul sta¡iunii. Agricover Credit acceseazå 20 de milioane de euro Agricover Credit IFN a primit o linie de credit din partea EFSE, Fondul European pentru Europa de Sud-Est , în valoare totalå de 20 milioane de euro. Aceasta va extinde capacitatea de finan¡are disponibilå pentru fermierii români, a declarat Serhan Hacisuleyman, CEO al Agricover Credit IFN. La 31 decembrie 2022, Agricover Credit IFN înregistra o valoare a creditelor de aproximativ 2,84 miliarde de lei, în cre¿tere cu 42% fa¡å de anul 2021. Rata creditelor neperformante a continuat så se situeze sub media sectorului, fiind de 2,9% la 31 decembrie 2022, fa¡å de media sectorului agricol de 3,1% la 30 septembrie 2022. Pe de altå parte, EFSE este un fond înfiin¡at cu sprijinul Germaniei ¿i al Comisiei Europene. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Sesiunea Aniversarå ASAS Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice va organiza joi, pe 25 mai, de la ora 10, Sesiunea Aniversarå 2023, dedicatå împlinirii a 96 de ani de activitate de cercetare ¿tiin¡ificå în domeniul agricol din România. Evenimentul se va ¡ine în clådirea Academiei din bulevardul Mårå¿ti, în Aula Magna. Comer¡ul agroalimentar al UE scade pentru a doua lunå consecutiv Exporturile ¿i importurile agroalimentare ale UE au avut valoarea de 31,8 miliarde de euro în ianuarie 2023, peste nivelul din ianuarie 2022, înså în scådere pentru a doua lunå consecutiv. Balan¡a e pe plus, exporturile fiind de 18 miliarde de euro, iar importurile de 13,8 miliarde de euro, conform celui mai recent raport lunar privind comer¡ul agroalimentar publicat de Comisia Europeanå.

Marocul [i Iordania cer oi din România Ministerul Agriculturii anun¡å cå a deschis pia¡a Marocului ¿i a Iordaniei pentru oile din ¡ara noastrå. Rezultatele s-au concretizat în urma vizitei efectuate în România de ministrul agriculturii din Iordania în luna martie 2023 ¿i a vizitei delega¡iei din Maroc de såptåmâna trecutå, dupå dialogul purtat de Petre Daea cu omologul din Regatul Marocului. În premierå, în cadrul rela¡iilor de cooperare dintre Maroc ¿i România, a fost încheiat un acord de cooperare privind exportul de ovine ¿i a fost agreat certificatul sanitar veterinar, document necesar pentru realizarea exporturilor. Trei zile au vizitat ferme, abatoare ¿i institu¡ii membrii delega¡iei marocane în România. Au discutat procedurile sanitare, identificarea ¿i trasabilitatea efectivelor de oi, au vizitat ferme de

carantinå ¿i au analizat procedurile de control la îmbarcare. Reprezentan¡ii marocani au fost interesa¡i ¿i de func¡ionarea sistemelor informatice privind genetica ovinelor ¿i de organiza¡iile profesionale din domeniul ovin. Cu ocazia vizitelor în teren, au avut posibilitatea så vadå modul tradi¡ional de cre¿tere a oilor, dar ¿i dotårile abatoarelor cu certificare halal. ¥n perioada 13-16 martie 2023, a avut loc vizita delega¡iei conduse de Khaled Al-Hneifat, ministrul Agriculturii din Regatul Ha¿emit al Iordaniei, în scopul consolidårii ¿i dezvoltårii schimburilor comerciale de produse agricole. În urma acestei vizite, s-a agreat reducerea perioadei de carantinå pentru bovine ¿i ovine de la 21 la 14 zile.

Viorel PATRICHI

Pove¿ti cu vinuri române¿ti Pe data de 25 mai, la Cluj Napoca va avea loc finala concursului de vinuri Pove¿ti cu vinuri române¿ti, edi¡ia a VIII-a. Este un eveniment organizat sub patronajul BASF ¿i dedicat cramelor mici, care nu se bucurå de aceea¿i vizbilitate ca marile podgorii.

Procesatorii români import\ mai pu]in lapte

Infla¡ia pre¡urilor la alimente se men¡ine ridicatå în UE Pre¡urile alimentelor au continuat så creascå în primul trimestru al anului 2023, uleiurile ¿i gråsimile fiind printre produsele care men¡in infla¡ia la cote ridicate. Astfel, conform datelor Eurostat, în martie 2023, pre¡ul uleiurilor ¿i gråsimilor în UE a fost, în medie, cu 23% mai mare decât în martie 2022. Totu¿i, vârful ratei anuale de cre¿tere a pre¡urilor acestor produse s-a produs în decembrie 2022: +32% fa¡å de decembrie 2021, cu 9% peste raportul din martie 2023 vs martie 2022. Acest lucru sugereazå o încetinire a infla¡iei.

Conform INS, România a importat, în primele trei luni ale acestui an, 30.200 tone de lapte brut. Este o scådere cu 13,4% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut. ¥n schimb, cantitatea de lapte de vacå preluatå de unitå¡ile de procesare de la crescåtorii din ¡arå a crescut cu 13,4%. Cre¿terea cea mai mare de produc¡ie a fost înregistratå la smântânå de consum (+1%), iar cea mai mare scådere s-a consemnat la unt (13,2%). Potrivit INS, produc¡ia de lapte de consum a scåzut în primele 3 luni cu 7% fa¡å de perioada similarå din 2022. ªi produc¡ia de lapte acidulat, adicå iaurt, iaurt de båut, lapte båtut ¿i altele

similare, s-a diminuat cu peste 10% în primul trimestru. Pe zona de brânzeturi s-a consemnat o u¿oarå cre¿tere a produc¡iei (+0,86%), din care brânzeturile din lapte de vacå reprezintå cea mai mare cantitate. Punctual pentru luna martie 2023, comparativ cu luna februarie, cantitatea de lapte de vacå preluatå a crescut cu 17,5%. Tot în martie, produc¡ia de unt a înregistrat cea mai mare cre¿tere (+20,4%), iar cea de brânzeturi s-a majorat de la 6.933 tone în februarie la 8.283 tone. De asemenea, produc¡ia de lapte de consum a consemnat o cre¿tere de la 29.460 tone în februarie la 30.164 tone în martie. Profitul Agricol 19/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

“Protestele ¿i tot ce s-a realizat pânå acum nu sunt de ajuns. Trebuie så ac¡ionåm så ne apåråm interesele, fiindcå autoritå¡ile sunt neputincioase. Noi suntem nemul¡umi¡i ¿i vrem mai mult de la autoritå¡i!”

Dimitrie Musc\ î[i dore[te un nou mare protest Anul trecut, imediat dupå recoltå, Dimitrie Muscå, fondatorul Combinatului Agroindustrial Curtici, a vândut 7.000 de tone de grâu cu 1.700 lei tona. Mai târziu, în luna februarie 2023, a mai vândut 7.000 de tone, dar cu 1.200 lei tona de data aceasta. O pierdere de 500 de lei pe tonå, socote¿te Muscå. Acum, în luna mai pre¡ul a scåzut la 1.000 lei pe tona de grâu. ¥n total, o scådere cu 700 de lei pe tonå fa¡å de pre¡ul din varå, de la recoltå. Dacå pia¡a nu se ducea a¿a abrupt în jos ¿i ar fi råmas pre¡urile de la recoltå, ar fi primit cu 3,5 milioane de lei mai mult pe cele 7.000 de tone vâdute în februarie, socote¿te Muscå. Un pumn financiar de 700.000 de euro nu îl dårâmå, dar îl resimte. Necåjit de situa¡ie ¿i bulversat de pia¡a care nu-¿i mai revine, Dimitrie Muscå nu se sfie¿te så acuze inclusiv Uniunea Europeanå cå for¡eazå nota în cazul cerealelor din Ucraina ¿i crede cå 12

situa¡ia îi va afecta mai repede pe agricultorii mici, care nu or så reziste acestui an agricol. “Nu sunt semne cå situa¡ia se va îmbunåtå¡i, iar pia¡a cerealelor så î¿i revinå”, spune Dimitrie Muscå. Crede sincer cå singura solu¡ie este ca agricultorii så reînceapå protestele, de data asta înså mult mai intense decât pe 7 aprilie. “Noi, cei care suntem pålma¿ii agriculturii, ce muncim din greu påmântul românesc ¿i oferim mâncarea de zi cu zi românilor, ar trebui så ne dåm iarå¿i mâna, så ne punem umår la umår, så oprim tot acest sabotaj. Autoritå¡ile nu mai pot så facå nimic ¿i ceea ce au reu¿it pânå acuma nu prea se simte. Dacå autoritå¡ile nu sunt capabile så opreascå acest tranzit dubios pe påmânt românesc, este clar cå trebuie så facem noi ceva. Protestele ¿i tot ce s-a realizat pânå acum nu sunt de ajuns. Trebuie så ac¡ionåm så ne apåråm interesele, fi-

indcå autoritå¡ile sunt neputincioase. Noi suntem nemul¡umi¡i ¿i vrem mai mult de la autoritå¡i!”, este mesajul lui Dimitrie Muscå. Degeaba sus¡in reprezentan¡ii MADR cå cerealele din Ucraina doar traverseazå România, Dimitrie Muscå nu crede a¿a ceva. El atrage aten¡ia cå, atunci când cerealele ajung în portul Constan¡a, marii dealeri nu vor cumpåra grâul de la fermierul român, ci îl vor prefera tot pe cel provenit din Ucraina, fiindcå are un pre¡ mai mic. “Multe ferme vor intra în faliment. Nu vor putea rezista presiunii enorme de cereale venite din ¡ara vecinå. Concluzia pe care o trag este urmåtoarea: situa¡ia agriculturii române¿ti ¿i a fermierilor români este tragicå. Trebuie så ne batem pentru a ne apåra interesele ¿i viitorul, fiindcå pe nimeni nu îl intereseazå de via¡a noastrå”, spune producåtorul din Curtici.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 19/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 28 aprilie, a fost de 251 dolari/tonå (1.155 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 8 mai.

România FOB Constan¡a 203 euro/t (=) 995 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. ¥n perioada 8 - 12 mai pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a

Principalele destina¡ii: Tailanda 77.700 tone, Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

61.970 tone, Columbia cu 27.700 tone, Panama 23.770 tone, Nigeria 27.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 297 dolari/tonå (1.366 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 8 mai. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 8 mai. Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Iulie 241 240 239 237 235 August 247 245 243 241 240 Sept 253 251 249 247 245 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Iulie 273 271 269 259 257 August 277 275 273 271 269 Sept 285 283 281 279 277

Porumb România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 8 mai 2023, a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Iulie 269 267 265 261 259 August 241 239 237 235 234 Sept 217 215 213 211 209 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

$/t

08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 247 245 243 241 237 245 243 241 239 235

scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

(1.147 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie 2023, este de 167 euro/tonå (818 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 5 mai 2023, a fost de 227 euro/tonå (1.112 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 mai.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 230 euro/tonå (1.127 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 214 euro/t (1.049 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2023 este de 181 euro/t (887 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 179 dolari/t (823 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Iulie 307 303 301 299 297 August 309 307 305 303 301 Sept 311 309 307 305 303 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Rouen 221 217 215 213 214 Dunquerque 221 217 215 213 214 Pallice 239 235 233 231 239 Creil FOB 219 215 213 211 213 Moselle FOB 219 215 213 211 213 Rouen FOB 271 267 261 259 269

de 217 euro/tonå (1.063 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 237 dolari/tonå (1.090 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 8 mai.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 234 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 237 233 231 229 227 237 235 233 229 227 225 223 221 219 217 Bordeaux FOB 237 235 233 231 230 Pontivy 241 239 237 235 234 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 19/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 8 - 12 mai 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 557 dolari/tonå (2.562 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Iulie 541 537 535 533 539 August 531 527 525 523 527 Sept 513 507 505 503 505

Orz FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 429 euro/tonå (2.102 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 mai. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 421 euro/tonå (2.063 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 12 mai 2023, a fost de 539 dolari/tonå (2.479 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 469 dolari/tonå (2.157 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Iulie 1.185 1.157 1.147 1.145 1.175 August 1.183 1.177 1.169 1.159 1.185 Sept 1.177 1.159 1.157 1.147 1.177

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

PREºURI 8 - 12.05.2023

277.770 tone, Olanda 77.770 tone, Canada 37.770 tone, Indonezia 37.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

euro/t

08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Rouen 215 211 207 205 207 Dunquerque 207 203 201 199 201 Pontivy 211 207 205 203 204 Orz bere: Creil** 223 217 215 213 215 Moselle** 223 219 217 215 219

re, FOB-Moselle, a închis la 219 euro/tonå (1.073 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Iulie 539 535 533 531 539 August 521 517 515 513 521

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 12 mai 2023, a fost de 337 dolari/tonå (1.550 lei). A înregistrat o scådere de 22 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 8 mai.

¥n såptåmâna 8 - 12 mai 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 440 euro/t (2.156 lei). A scåzut cu 17 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 8 mai. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Australia: pentru livrare în iunie 2023, pre¡ul orzului furajer este 191 dolari/t (879 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Dieppe 457 455 453 451 440

A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.092 lei). A înregistrat o scådere de 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 427 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Rouen 433 429 427 425 421 Dunquerque 441 437 435 433 427 Moselle 439 435 433 431 429

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 359 353 351 349 337

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Iulie 571 565 563 561 577 August 533 531 529 537 549 Sept 517 521 527 529 533

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2023, este 357 euro/t (1.749 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2023, este 427 dolari/t (1.964 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Iunie 247 245 243 241 239 Iulie 241 239 237 235 233

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 8 - 12 mai, a fost de 239 dolari/tonå (1.099 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

251 dolari/t

Profitul Agricol 19/2023

- 12

269 dolari/t

-8

$/t

08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 Iulie 485 479 477 475 469 August 477 475 473 471 467

557 dolari/t

-4

239 dolari/t

-8 15

Pre]uri [i pie]e

Grâul> perspective mondiale Principalii produc\tori. Total 790 milioane tone

Perspectivele mondiale pentru grâu indicå o produc¡ie mai mare, în timp ce consumul, comer¡ul global ¿i stocurile sunt în scådere. Datele au fost publicate în raportul Departamentului Agriculturii al SUA, publicat pe 12 mai 2023. La cereale, anul de pia¡å 2022/23 tocmai s-a încheiat, iar prognozele privind pia¡a grâului pentru 2023/24 anun¡å o cre¿tere a produc¡iei mondiale cu 1,5 milioane tone, atingând aproape 790 milioane tone. Sunt estimate produc¡ii mai mari în Argentina, Canada, China, UE, India ¿i Turcia, ¿i scåderi mari pentru Australia, Kazahstan, Rusia ¿i Ucraina. Se mai estimeazå cå Rusia va deveni din nou cel mai mare exportator, urmatå de UE, Canada, Australia, Statele Unite ¿i Argentina. ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 15 dolari/tonå, atingând 260 dolari/tonå. Cota¡iile UE au scåzut cu 21 dolari/tonå, la 264 dolari/tonå, din cauza concuren¡ei sus¡inute din partea expor16

Scåderi puternice ale exporturilor sunt prognozate pentru Australia, India ¿i Ucraina. Consumul mondial va ajunge la 792 milioane tone, în scådere cu 3 milioane tone comparativ cu anul trecut. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (45,5 mil. tone, mai mult cu 1,5 mil.

ºåri cu stocuri mari de grâu China

140 mil. t

Varia¡ie fa¡å de 2021/22 + 1 mil. t

SUA

15 mil. t

- 1,2 mil. t

Rusia

13 mil. tone

- 5 mil. t

Rusia

13 mil. tone

- 5 mil. t

India

11,5 mil. t

+ 2 mil. t

2022/23

tatorilor de la Marea Neagrå. Cota¡iile din Argentina au crescut cu 4 dolari/tonå ¿i au ajuns la 350 dolari/tonå. ¥n Canada, pre¡urile au scåzut cu 12 dolari/tonå, la 332 dolari/tonå.

de tone), UE (38 mil. tone, mai mult cu 3,5 mil. tone), Canada (27,5 milioane tone), Australia (24,5 milioane tone, mai pu¡in cu 8 mil. tone), SUA (20 milioane tone), Argentina (12,5 mil. tone, mai mult cu 7 mil. tone), Ucraina (10 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone), Kazahstan (9 mil. tone), Turcia (7,5 mil. tone), Brazilia (3,5 mil. tone). Egiptul trece din nou în topul importatorilor, cu 12 milioane tone, urmat de Indonezia (11 milioane tone), China (10,5 mil. tone), Turcia (10,5 milioane tone), UE (7 mil. tone). Stocurile mondiale pentru 2023/24 sunt reduse cu 1,9 milioane de tone, la 264,3 milioane. Stocurile vor scådea în Rusia ¿i UE, dar vor cre¿te în China ¿i India. ªi cota¡iile din Australia au înregistrat o scådere de 24 dolari/tonå ¿i au închis la 305 dolari/tonå. Pre¡urile din SUA au scåzut cu 13 dolari/tonå ¿i au ajuns la 373 dolari/tonå. Profitul Agricol 19/2023

Pre]uri [i pie]e China va ob¡ine o produc¡ie-record la grâu USDA prognozeazå produc¡ia de grâu din China, în anul de comercializare 2023/24, la un record de 140 milioane tone, mai mare cu 2,3 milioane tone (aproximativ 1,7%) fa¡å de anul trecut ¿i cu aproximativ 3,9% fa¡å de media pe 5 ani, când a fost de 134,8 milioane tone. Suprafa¡a cultivatå va fi pu¡in mai mare decât anul trecut, de 23,6 milioane hectare, cu 81.000 ha (aproximativ 0,3%) mai mare fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la un record de 6 tone/hectar. Rusia se a¿teaptå la 81,5 milioane tone de grâu ¥n Rusia, produc¡ia de grâu este estimatå la 81,5 milioane tone, în scådere cu 11% fa¡å de anul trecut, dar în cre¿tere cu 2% fa¡å de media pe 5 ani. Prognoza include 58 milioane tone de grâu de toamnå ¿i 23,5 milioane tone grâu de primåvarå ¿i nu este incluså produc¡ia estimatå din Crimeea. Randamentul total de grâu atinge 2,96 tone/hectar, mai mic cu 7% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå ajunge la 27,5 milioane hectare, reduså cu 5% fa¡å de anul trecut ¿i cu 1% fa¡å de media pe 5 ani. Ucraina: mai pu¡in grâu din cauza råzboiului Produc¡ia de grâu din Ucraina pentru anul de comercializare 2023/24 va ajunge la 16,5 milioane tone, în scådere cu 21% fa¡å de anul trecut ¿i cu 38% sub media pe 5 ani. Scåderea de la an la an a produc¡iei este determinatå de situa¡ia de råzboi de pe teritoriul Ucrainei. Randamentul este prognozat la 3,84 tone/hectar, mai mic cu 3% fa¡å de anul trecut ¿i cu 4% fa¡å de media pe 5 ani. Suprafa¡a cultivatå este tot mai reduså ¿i va ajunge probabil la 4,3 milioane hectare, în scådere cu 19% fa¡å de anul trecut ¿i cu 35% fa¡å de media pe 5 ani. 18

UE> condi]ii bune pentru grâu Pentru anul de comercializare 2023/2024 produc¡ia de grâu din Uniunea Europeanå este prognozatå la 139 milioane tone, în cre¿tere cu 3% fa¡å de anul trecut ¿i cu 5% fa¡å de media pe 5 ani, de 132,2 milioane tone. Datele au fost publicate în raportul lunar al Departamentului Agriculturii din SUA privind pia¡a cerealelor. Se estimeazå cå vor fi cultivate 24,4 milioane hectare cu grâu, în u¿oarå cre¿tere fa¡å de 2023/24 ¿i cu 2% peste media pe 5 ani. Randamentul este estimat la 5,69 tone/hectar, cu 3 procente peste anul trecut ¿i peste media pe 5 ani. În afarå de Spania ¿i Portugalia, unde secetele prelungite au schimbat semnificativ prognozele, în UE existå condi¡ii meteo favorabile pentru recolte. Imaginile indicelui de vegeta¡ie a diferen¡elor normalizate (NDVI) derivate din satelit, înregistrate la sfâr¿itul lunii aprilie, prezintå o vegeta¡ie viguroaså în toate statele, cu excep¡ia Peninsulei Iberice. Condi¡iile de semånat din toamna

Produc¡ia de grâu la cei mai mari trei producåtori este estimatå astfel: - Fran¡a: 36,6 milioane tone (35 milioane tone anul trecut); - Germania: 22,1 milioane tone (22,6 milioane tone anul trecut); - Polonia: 13,3 milioane tone (13,4 milioane tone anul trecut). anului trecut au fost benefice, cu un nivel bun de umiditate a solului, astfel cå råsårirea ¿i dezvoltarea s-au realizat într-un ritm normal. Iarna a fost deosebit de blândå, cu temperaturi peste medie, deci nu au fost suprafe¡e afectate de ger ¿i înghe¡. ¥n plus, umiditatea solului a crescut în primåvarå, când au fost mai multe ploi. Totu¿i, e nevoie ca precipita¡iile så se reducå în curând pentru a permite intrårile pentru lucrul în câmp ¿i lumina soarelui så ajute culturile. pagini realizate de

Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 19/2023

CULTURI

VEGETALE

Apa cea de toate zilele Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Prima jumåtate a lunii mai s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii neînsemnate din punct de vedere agricol. Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni, în intervalul 1-14 mai:  Banat 6,8 - 18 l/mp,  Dobrogea 0 - 19,6 l/mp,  Transilvania 2,4 - 36,3 l/mp,  Cri¿ana 4 - 27,5 l/mp,  Muntenia 2 - 32,3 l/mp, 20

 Oltenia 10,4 - 25,7 l/mp,  Moldova 1,6 - 26,5 l/mp,  Maramure¿ 7,2 - 41,8 l/mp.

La data de 15 mai, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm se situa în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Transilvania, Cri¿ana ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, Munteniei ¿i a Moldovei, izolat în sud-vestul ¿i estul Dobrogei. Secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå se înregistreazå în Dobrogea,

local în nordul, estul ¿i sudul Munteniei, sudul, estul ¿i sud-estul Moldovei, izolat în nord-vestul Banatului. ¥n stratul de sol 0-20 cm, aprovizionarea cu apå prezintå valori apropiate de optim ¿i optime. De men¡ionat faptul cå, atât pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnå, cât ¿i în stratul superficial de sol 0-20 cm, pentru cultura de porumb, cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate în luna mai, pânå la aceastå datå, nu au adus modificåri semnificative ale rezervei de umiditate. Profitul Agricol 19/2023

CULTURI VEGETALE

Azo-Speed Amino Întreb\ri [i r\spunsuri despre surplus de calitate la grâu [i porumb De ce Azo-Speed Amino este, la ora actualå, unul dintre cei mai utiliza¡i fertilizan¡i foliari ¿i care sunt, efectiv, avantajele concrete pe care fermierii le observå în culturile de cereale ¿i porumb încå de la prima utilizare? Acesta este subiectul pe care specialistul Kwizda Agro Romania, Ana Vânåtoru, director produs fertilizan¡i speciali, a inten¡ionat så îl låmureascå în aceastå edi¡ie.

1. De ce Azo-Speed Amino? Prin ce se diferen¡iazå fa¡å de alte produse? Pe lângå cele douå tipuri de azot sub formå lichidå, produsul con¡ine sulf, magneziu ¿i o cantitate foarte ridicatå de aminoacizi esen¡iali (65 g/l). Datoritå acestei formulåri, produsul oferå plantelor de culturå necesarul optim pentru sus¡inere atât în perioadele favorabile, cât ¿i în condi¡ii de stres. Cunoa¿tem cu to¡ii rolul azotului în evolu¡ia culturii; în plus, Azo-Speed Amino sus¡ine sinteza proteinelor prin sinergia azot-sulf ¿i fotosinteza prin con¡inutul echilibrat de sulf ¿i magneziu. Produsul se remarcå ¿i datoritå aportului substan¡ial de aminoacizi esen¡iali, care sunt chelatan¡i naturali (adicå împiedicå reac¡ia chimicå între nutrien¡i ¿i celelalte substan¡e din amestecul de tratare) ¿i care constituie o surså organicå de azot. Aminoacizii permit economisirea de energie a plantei, pe care o direc¡ioneazå cåtre cre¿terea vegetativå 22

¿i sus¡inerea proceselor în fazele critice de cre¿tere. Aminoacizii compenseazå eventuala sintezå deficitarå datoratå factorilor de mediu, cresc rezisten¡a plantelor în condi¡ii de stres (secetå, temperaturi scåzute), au rol în fotosintezå ¿i func¡ioneazå ca un stimul pentru elemente de productivitate superioare (numår securizat de spice/m2, numår crescut de boabe pe spic sau pe ¿tiulete, masa hectolitricå bunå, con¡inut optim de proteinå, MMB mare etc.).

2. Care este avantajul formulårii cu eliberare lentå a azotului? Când spunem azot, spunem productivitate. Azotul face parte din structurile vegetale (celule, ¡esuturi, organe) ¿i din compozi¡ia clorofilei - substan¡a necesarå fotosintezei, procesul fundamental al existen¡ei plantelor. Azo-Speed Amino con¡ine douå tipuri de azot sub formå lichidå: azot ureic, care asigurå necesarul imediat de nutri¡ie al plantelor, ¿i uree formaldehidå, cu eliberare prelungitå. Studiile au demonstrat cå cele douå tipuri de uree permit optimizarea nutri¡iei cu azot ¿i cresc rata de asimilare a acestui element în frunze. Avantajul ureei formaldehide este faptul cå asigurå nutri¡ia progresivå cu azot, fårå stimulare excesivå. Ureea formaldehidå prezintå ¿i proprietå¡i de adjuvant, drept pentru care

optimizeazå ac¡iunea produselor de protec¡ie a plantelor. Aceasta asigurå o aderen¡å foarte bunå a substan¡elor pe frunzå ¿i ajutå la cre¿terea duratei disponibilitå¡ii solu¡iei de tratat. Un alt avantaj este cå mic¿oreazå tensiunea superficialå a picåturilor pe frunze, conducând la o acoperire uniformå ¿i la o absorb¡ie îmbunåtå¡itå. Drept urmare, prin utilizarea ureei formaldehide se evitå uscarea rapidå a azotului ureic pe frunzå, împiedicând cristalizarea ¿i limitarea disponibilitå¡ii acestuia. Produsul prezintå o cantitate de biuret foarte reduså (care tinde cåtre zero), astfel fiind evitatå cloroza frunzelor (“arderea” culturilor). Un aspect important, deoarece biuretul interfereazå în procesele de metabolizare a azotului ¿i reduce capacitatea plantei de a transporta acest macroelement esen¡ial. Biuretul este un compus toxic care se formeazå în timpul producerii ureei.

3. De ce este necesarå aplicarea foliarå a azotului? Nu este suficientå aplicarea la sol? Aplicarea foliarå a ureei prezintå un mare avantaj în cazul secetei, atunci când planta nu mai asimileazå nutrien¡ii prin rådåcinå, iar azotul nu mai poate fi utilizat de cåtre plante. Pe de altå parte, în perioadele cu exces de umiditate, azotul aplicat la sol se pierde prin levigare. Profitul Agricol 19/2023

foto> arhiva intern\ KWIZDA Agro Romania

Stânga> lot de grâu cu deficien]\ de azot (început de mai 2023), dreapta> lot de grâu dup\ aplicare AZO-SPEED AMINO (sfâr[it aprilie 2023).

4. Fermierii preferå un produs cu istoric bun fa¡å de unul nou? Schimbårile climatice se simt ¿i la nivel regional, din acest motiv agricul-

tura a devenit un domeniu mai dificil decât înainte. Fermierii pornesc de la expertizå când î¿i stabilesc strategia unui sezon. Atunci când un produs exceleazå trei - patru ani la rând, indiferent de condi¡iile de mediu, înseamnå cå se pot baza pe acel produs. Mai ales cå, datoritå cercetårii ¿i avansului tehnologic, aceste produse vârf de gamå sunt îmbunåtå¡ite permanent, nu råmân în urmå. Noutå¡ile au nevoie de timp, pentru a produce dovezi sigure, pe când rezultatul concret ¡ine de siguran¡å. Din aceste ra¡iuni, avem încredere cå Azo-Speed Amino va mai produce profit în ferme multå vreme de acum încolo.

5. Azo-Speed Amino: ¿i calitate, ¿i cantitate Conjunctura actualå a pie¡ei cerealelor demonstreazå de ce, pe lângå cantitate, calitatea produc¡iei primeazå la comercializare. Pe lângå adaptabilitatea la condi¡iile climatice, produsul poate influen¡a valoarea MMB-ului la cereale, atunci când este aplicat în fenofaza de apari¡ie a frunzei stindard. Tratamentele post-înflorire ajutå la cre¿terea proteinei în bob ¿i la îmbunå-

tå¡irea indicilor de panifica¡ie (con¡inut de gluten). La fel, la porumb, produsul ac¡ioneazå direct asupra elementelor de produc¡ie, îmbunåtå¡ind, printre altele, umplerea bobului ¿i numårul de boabe pe ¿tiulete. “Efectele benefice pe care le produce AZO-SPEED AMINO în culturi, modul în care cerealele ¿i porumbul valorificå tot inputul de energie pe care îl primesc, datoritå con¡inutului optimizat de azot, sulf, magneziu ¿i aminoacizi esen¡iali, îi justificå acestui produs pozi¡ionarea ca vârf de gamå la aceastå categorie. Este un produs creat special pentru cerin¡ele specifice din fermå la momentul actual, iar to¡i fermierii care l-au utilizat deja ¿i-au exprimat inten¡ia de a-l folosi în continuare, ca element integrat firesc în schema tehnologicå”, confirmå Ana Vânåtoru.

foto> Adobe Stock Photos

Tratamentele cu Azo-Speed Amino nu depind de regimul pluviometric. De ce este important? În ultimii ani, seceta a devenit normalitate. Drept urmare, la cereale, de exemplu, poate înlocui ultima frac¡ie de azot în stadiul de burduf, cu rol în determinarea unui numår mai mare de inflorescen¡e pe plantå ¿i de boabe pe spic. ªi la porumb, o culturå cu cerin¡e nutri¡ionale complexe, Azo-Speed Amino poate substitui ultima frac¡ie de azot în fenofaza de 4-6 frunze, care determinå numårul viitor de boabe pe ¿tiulete. Totodatå, magneziul aplicat foliar are avantajul cå prelunge¿te perioada în care se realizeazå fotosinteza, adicå boabele vor avea mai mult timp pentru umplere, cu efect direct asupra valorii MMB-ului. Sulful va avea o ratå de absorb¡ie îmbunåtå¡itå, cu rezultat direct în sinteza proteinelor. În cazul grâului, calitatea este asiguratå prin migrarea proteinelor din frunze cåtre spic.

Lot de porumb fertilizat cu azot (fundal), versus caren]\ de azot (frontal) Profitul Agricol 19/2023

CULTURI VEGETALE

Andermatt Biocontrol lanseaz\ insecticidul biologic NeemAzal-T/S Cel mai utilizat insecticid biologic pe bazå de azadiractinå este prezent ¿i in România Derivat din fructele arborelui de Neem, NeemAzal-T/S se prezintå sub forma unei solu¡ii concentrate de azadiractinå 10 g/l. Acest ingredient activ ac¡ioneazå ca un insecticid cu spectru larg asupra a peste 200 de specii de insecte diferite. Este unul dintre cele mai importante biopesticide comercializate ¿i råmâne cel mai de succes pesticid biologic utilizat în agriculturå la nivel mondial.

Mod de ac¡iune Insecticid cu activitate translaminarå ce påtrunde prin frunze ¿i apoi se distribuie par¡ial sistemic în plantå. Ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie ca un regulator de cre¿tere, intervenind în evolu¡ia insectelor. Nu are efect de ¿oc, ci are un mod de ac¡iune în mai multe etape. La câteva ore dupå aplicarea NeemAzal-T/S, insectele dåunåtoare devin inactive, iar dupå câteva zile nu se mai dezvoltå ¿i mor. Dupå tratamentul cu NeemAzal-T/S, larvele î¿i înceteazå asimilarea hranei, determinând inhibarea proceselor de dezvoltare ¿i nåpârlire, ceea ce duce la mortalitate dupå câteva zile. Insectele adulte prezintå inhibarea hrånirii, infertilitate ¿i, într-o måsurå mai micå, mortalitate. De asemenea, are proprietå¡i anti-trofice ¿i repelente. Ca urmare a acestui mod de ac¡iune relativ lent al NeemAzal-T/S, o evaluare finalå a tratamentului trebuie fåcutå la 7-10 zile dupå aplicare.

Culturi omologate în România  Ro¿ii, ardei ¿i ardei iute, vinete, castrave¡i, corni¿oni, dovlecei ¿i dovleci de varå în sere ¿i solarii;  Mår (în câmp), pepiniere de pomi fructiferi, (în câmp sau sere ¿i solarii);  Plante ornamentale erbacee, perene, nelemnoase (în câmp sau sere ¿i solarii);  Pepiniere de arbu¿ti, copaci ¿i pepiniere forestiere (în câmp);  Arbori ornamentali.

Numårul de insecte dåunåtoare moarte nu este neapårat un bun criteriu de evaluare. Pentru evaluare sunt adecvate urmåtoarele criterii: pierderea masei foliare, deteriorarea frunzelor, dacå se formeazå roua de miere, randamentul culturilor, dezvoltarea popula¡iei de dåunåtori. Succesul aplicårii NeemAzal-T/S depinde de gradul de infestare ¿i de momentul adecvat al tratamentului.

Doza recomandatå

NeemAzal-T/S este omologat în doza de 2- 3 L/ha în func¡ie de culturå ¿i dåunåtorul-¡intå: afide, musculi¡a albå, acarieni, mu¿te miniere, trip¿i, påduchele roz la mår, omizi.

Compatibil cu majoritatea produselor de sintezå chimicå, ceea ce îi permite så fie introdus în programele de combatere integratå (IPM); - Inofensiv pentru majoritatea organismelor utile, poate fi combinat cu utilizarea entomofagilor în programul de protec¡ie; - Utilizarea NeemAzal-T/S în programul de tratament pentru prevenirea dezvoltårii rezisten¡ei; - Nu este toxic pentru albine ¿i bondari;

- Fårå reziduuri în produc¡ia Avantajele utilizårii recoltatå. NeemAzal-T/S - Controleazå un spectru larg de dåunåtori (insecte cu aparat bucal de Pute¡i gåsi mai multe informa¡ii în¡epat ¿i supt ¿i insecte cu aparat budespre modul de utilizare accesând cal de rupt ¿i masticat) la o serie de www.andermat.ro culturi; - Mod de ac¡iune multiplu generat de un amestec complex de peste 60 substan¡e active (limonoide) din azadiractina;

Profitul Agricol 19/2023

CULTURI VEGETALE

Ziua Por]ilor Deschise Saaten Pe 22 ¿i 23 mai, între orele 9 ¿i 17, Saaten Union România organizeazå, în câmpul demonstrativ de la Drajna, Ziua Por¡ilor Deschise, dedicatå culturilor de toamnå. Programul începe cu un tur printre sole ¿i prezentarea soiurilor de grâu, orz, triticale, secarå, a hibrizilor de grâu, rapi¡å, continuå cu atelierele tehnice, a amestecurilor Viterra ¿i se încheie cu prezentarea tehnologiilor aplicate cu produse de protec¡ia plantelor de la Nufarm. Loca¡ia câmpului demonstrativ Saaten este în jud. Cålåra¿i, la aproximativ 4 km dupå iesirea din Drajna Nouå cåtre Slobozia. ¥ncå din anul 1992, Saaten Union România investe¿te în cercetarea ¿i înProfitul Agricol 19/2023

telegerea cât mai bunå a evolu¡iei nevoilor din agriculturå. Iar aceste investi¡ii ¿i cercetåri constante le permite så livreze material genetic pentru toate culturile importante: grâu, orz, triticale,

floarea soarelui, porumb, rapi¡å, leguminoase, culturi verzi.

Arin DORNEANU 25

CULTURI VEGETALE

PT303 - Un aliat în câmp Andrei CIOCOIU Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience

Dupå un început de an mai ezitant din punct de vedere pluviometric, luna aprilie a adus în mai toatå ¡ara ploi ce au redat speran¡a în culturile de toamnå.

ar odatå cu ploile, evident cre¿te ¿i riscul de apari¡ie al bolilor ¿i de aceastå datå riscul se concretizeazå, fie cå vorbim de fåinare ¿i rugini la cereale sau de sclerotinia la rapi¡å, iar impactul cu siguran¡å va fi unul vizibil. Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb este boala ce poate aduce cele mai multe pierderi productive ¿i, mai grav, nu doar pentru cultura actualå, ci ¿i o infectare cu sclero¡i pe viitor, ce va crea presiune pentru culturile cu aceea¿i sensibilitate, precum floarea-soarelui, soia, lucernå, mazåre, iar în foarte multe cazuri, unde rota¡ia este deficitarå, chiar rapi¡a. Ciuperca rezistå în sol sub formå de sclero¡i 5-6 ani. Primåvara, din sclero¡i apar apoteciile (discuri de culoare bej de forma unor ciuperci care apar la suprafa¡a solului, care elibereazå sporii în atmosferå). Cu 10 zile înainte de înflorire, se pot observa în lan apoteciile. Sporii produ¿i de apotecii nu pot infecta direct frunzele sau tulpinile. Au nevoie de un substrat alcåtuit din petale moarte sau altå surså de materie organicå pentru a germina, cre¿te ¿i penetra ¡esuturile plantelor de rapi¡å. Sporii sunt viabili 21 de zile ¿i pentru a infecta plantele au nevoie de umiditate provenitå din ploi sau rouå, care

så men¡inå umede frunzele sau tulpinile timp de 2 - 3 zile. La 8 - 10 zile de la înflorire, când petalele încep så cadå, se produce ¿i infec¡ia frunzelor: petalele cad pe frunze ¿i råmân la suprafa¡a acestora, de unde miceliul ciupercii colonizeazå limbul frunzei, apoi pe¡iolul, ¿i în final tulpina, unde formeazå un man¿on alb. De cele mai multe ori se observå la baza tulpinii, imediat deasupra solului, zone cu aspect de “opårit” (¡esut decolorat care pare a fi îmbibat cu apå) care se acoperå, pe vreme umedå sau la densitå¡i mari, când baza plantelor se usucå mai greu, cu o pâslå albå, cu aspect våtos - miceliul ciupercii. ¥n aceastå pâslå se formeazå corpuri mici, negre, tari - sclero¡ii ciupercii. Sclero¡ii pot fi gåsi¡i ¿i în interiorul tulpinii, dacå se efectueazå o sec¡iune longitudinalå la nivelul zonei atacate. Dupå formarea man¿onului de pâslå, ¡esuturile tulpinii sunt distruse, iar planta nu mai este aprovizionatå cu apå deasupra locului în care s-a manifestat atacul pe tulpinå. Boala trece u¿or de la o plantå la alta prin miceliul alb våtos. Din aceastå cauzå, plantele atacate se îngålbenesc ¿i se ofilesc. Pe silicvele formate, atacul se manifestå prin prezen¡a man¿onului alb, caracteristic. În urma atacului, silicvele se decoloreazå ¿i se pot deschide prematur. Cea mai puternicå metodå pentru a putea controla aceastå boalå o reprezintå rezisten¡a geneticå, iar în urmå cu 3 ani compania Corteva Agriscience a adus pe pia¡å singurul hibrid cu rezisten¡å la Sclerotinia, PT303 prin brandul Sclerotinia Protector, care va face diferen¡a în câmpurile fermierilor anul acesta. Desigur, rezisten¡a geneticå nu trebuie confundatå cu imunitatea, ea trebuie ajutatå de rota¡ia culturii ¿i de tratamente chimice. Prin urmare, fermierii au un aliat în

lupta cu aceastå boalå periculoaså: PT303, hibridul cu cel mai ridicat poten¡ial de produc¡ie, care oferå fermierilor ¿ansa de a rupe ciclul de înmul¡ire al acestei boli ¿i de infestare a solului cu sclero¡ii. Pentru aceia care doresc produc¡ii record ¿i nu pot realiza o rota¡ie corespunzåtoare, cea mai bunå ¿anså o reprezintå hibridul PT303 Sclerotinia Protector.

Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb)

Profitul Agricol 19/2023

CULTURI VEGETALE

Agrii preg\te[te oferta de toamn\ Vremea a încurcat socotelile echipei Agrii, care a pregåtit, în platforma companiei din ferma Agrisem Iazu, Ialomi¡a, un eveniment în câmp special, pentru ziua de 9 mai. A plouat, iar evenimentul a fost mutat douå zile mai târziu. Pe de o parte, a fost bine, deoarece culturile påioase de toamnå au fost revigorate de precipita¡ii. Pe de altå parte, a scåzut prezen¡a fermierilor. Påcat, fiindcå de data aceasta a plouat cu informa¡ii utile.

Agrii are în ¡arå cinci loca¡ii de teståri. Pe platforma de la Iazu se testeazå, pe de o parte, 40 soiuri de grâu, 20 soiuri de orz ¿i soiuri martor (alese dintre cele mai performante din pia¡å) pe fiecare grupå de maturitate. Se experimenteazå cu tratamente såmân¡å ¿i cu fertilizan¡i foliari din gama Foliq. Pe de altå parte, platforma este incluså în re¡eaua europeanå Innovar, alåturi de alte 15 loca¡ii alese ca relevante pentru 23 de ¡åri.

Se analizeazå comportamentul soiurilor de grâu în diferite areale ¿i condi¡ii pedoclimatice. Se urmåresc toleran¡a la factori biotici, abiotici, adaptabilitatea, productivitatea, stabilitatea, uniformitatea, particularitå¡ile. În proiect sunt incluse 30 de soiuri de grâu, cultivate în nouå repeti¡ii. Se experimenteazå cu tratamente minime (1-2), normale (3), maxime (4-5).

Nout\]ile din portofoliul de semin]e Anul acesta, în portofoliul de vânzåri al Agrii vor fi douå noi soiuri de grâu, unul de orz ¿i unul de tritical, confirmå Viorel Dincå, director tehnic semin¡e Agrii. Monviso este un soi de grâu semitimpuriu, produs de Secobra (Fran¡a). A ocupat locul 1 în 84 de loca¡ii de testare din Europa, în competi¡ie cu cele mai cunoscute soiuri de grâu din grupa sa de maturitate. Se aflå în anul trei de testare în România. Sprecial a fost înfiin¡at un lot de multiplicare în Ialomi¡a pentru a fi comercializat chiar de anul acesta. Caracteristicile principale, pe lângå poten¡ialul de produc¡ie ridicat (8,5 10,5 t/ha) indicat de performan¡ele din teste: capacitate mare de înfrå¡ire; indici de panifica¡ie foarte buni, cu con¡inut de proteinå 13-14%; MMB 48 grame; elasticitate ecologicå, putând fi cultivat cu succes în orice zonå din ¡arå. Ascona este un soi semi-timpuriu, geneticå Limagrain, aflat în al doilea an de testare. Are capacitå¡i speciale de panifica¡ie, cu proteinå pânå la 15%. Înfrå¡e¿te bine (începe din toamnå ¿i continuå primåvara). Se preteazå la tehnologia intensivå. Talia medie îi asigurå toleran¡a la cådere. Are toleran¡å 28

bunå la boli foliare, în special fuzarioza spicului ¿i septoriozå. Poten¡ialul såu de produc¡ie este de 8-10 tone/ha. Kum e un soi de orz pe douå rânduri, de geneticå croatå. Fiind cerere mare, este în al doilea an de testare ¿i multiplicare ¿i va fi comercializat pentru aceastå toamnå. Este caracterizat de talia medie, tulpinå elasticå, capacitate mare de înfrå¡ire, toleran¡å crescutå la boli foliare. Are un poten¡ial de produc¡ie de 8-9 tone/ha. Triamo 2 S este un soi de triticale originar din Serbia. Se aflå în anul doi de testare ¿i a fost deja introdus la multiplicare, în Buzåu, pe un lot de peste 30 de ha. Urmeazå så fie comercializat în cantitå¡i mici anul acesta (100-150 t), dar în toamnå va fi extinså suprafa¡a de multiplicare. Are o talie de 1,10-1,20 m, dar paiul gros îi asigurå rezisten¡a la cådere. E caracterizat de råsårire explozivå, uniformitate, rezisten¡å la bolile foliare gra¡ie frunzei cerate, o putere mare de înfrå¡ire, fapt care îi conferå un poten¡ial de produc¡ie de peste 10 t/ha. Poate fi semånat chiar ¿i spre final de noiembrie, cu o normå de 500-600 boabe germinabile/mp. Pe lângå fer-

mierii din zootehnie, se anticipeazå cå va fi cerut de producåtorii de brichete.

Viorel Dinc\, director tehnic semin]e Agrii

Profitul Agricol 19/2023

CULTURI VEGETALE

Tehnologii mai ieftine, produc]ii mai mari Lauren¡iu ºibulcå, directorul tehnic pentru protec¡ia plantelor, nu s-a mul¡umit så prezinte întreaga tehnologie de culturå, ci a explicat cum s-au luat anumite decizii-cheie ¿i de ce s-au aplicat anumite produse, în anumite momente. Pentru început, caracteristicile pedoclimatice ale platformei Agrii: solul este un cernoziom cambic, cu structurå luto-argiloaså. Precipita¡iile cumulate în perioada septembrie 2022 - mai 2023, la zi: 270 mm. Cultura premergåtoare a fost lucerna, iar pregåtirea patului germinativ s-a realizat în data de 17 octombrie, prin aråturå ¿i uniformizarea aråturii. Fertilizarea de bazå s-a realizat cu 200 kg de DAP 18-46-0. Semånatul, la data de 9 noiembrie, a fost premeditat tardiv, pentru evitarea atacurilor de dåunåtori timpurii, în special afide, cicade, mu¿te ale cerealelor. Norma de semånat a fost de 400-450 boabe germinabile/mp, respectiv 190-230 kg/ha, în func¡ie de MMB ¿i puritate. Fertilizare primarå s-a realizat cu azotat de amoniu, în douå frac¡ii: 200 kg/ha la 10.03.2023, respectiv 100 kg/ha la 20.04.2023. Primul tratament, codificat T0, a fost realizat pe 12 decembrie, în condi¡iile în care temperatura pe timpul zilei era 22 de grade ¿i nici seara nu fusese prea råcoroaså (7 grade). Erbicidarea s-a realizat cu Joystick, care are efect rezidual de 60-90 de zile, gra¡ie celor trei substan¡e active, cea mai importantå fiind diflufenican. În plus, pentru ca erbicidul så fie men¡inut la suprafa¡a solului, s-a adåugat adjuvantul Drive, care este un ulei gras, extras din petrol. Acesta are ¿i calitatea de a asigura o bunå dispersie a pesticiduProfitul Agricol 19/2023

Lauren]iu }ibulc\, director tehnic Agrii pentru protec]ia plantelor

lui pe suprafa¡a frunzei. Tot în T0 s-a aplicat fungicidul Starpro cu tebuconazol. Chiar dacå aparatul foliar al culturii nu era dezvoltat, a fost suficient pentru preven¡ie inclusiv împotriva septoriozei, pentru a evita situa¡iile în care nu se poate aplica tratament la ie¿irea din iarnå. De asemenea, s-a intervenit ¿i cu un insecticid de contact, Scatto, cu deltametrin, împotriva afidelor ¿i cicadelor. În tanc s-a adåugat ¿i foliarul Foliq Makro 2 l/ha. T1 s-a realizat când cerealele erau între primul ¿i al doilea nod. Nu era o presiune de buruieni problematice, de aceea erbicidul folosit a fost unul simplu, Racing Extra, cu metsulfuron ¿i tifensulfuron, completat cu adjuvantul Mig, care a asigurat o dispersie foarte bunå în volumul de apå. Fungicidul Mollis, cu tebuconazol, difenoconazol ¿i azoxistrobin, a fost aplicat mai mult preventiv. Nici presiunea de insecte nu a fost mare, dar tot s-a folosit Deltasap, cu deltametrin, în dozå de 7,5 g/ha. Foliarul a fost Ascovigor cu microelemente ¿i fitohormoni naturali. T2 a fost realizat în a treia decadå a

lunii aprilie, cu o dronå. Nu s-a mai erbicidat. În schimb, s-au folosit douå fungicide: Zoxis (azoxistrobin 100 g/ha ¿i Protos (protioconazol 100 g/ha), completate cu adjuvantul Anngro, care asigurå translocarea sa ¿i în rådåcini. Densitatea fiind luxuriantå, de peste 1.000 plante/mp, a fost necesarå protec¡ia la nivelul solului, unde poate crea probleme Erysiphe (fåinarea). Protec¡ia împotriva insectelor dåunåtoare s-a realizat cu Sherpa Duo, iar nutri¡ia foliarå cu Physiocrop, un produs cu aminoacizi, în dozå de 1,5 l/ha. Costul global al celor trei tratamente deja realizate a fost de 550 lei/ha. “Inten¡ionåm ca T3 så-l facem la debutul înfloritului, în cazul fiecårei varietå¡i, cu fungicid ¿i insecticid. Nutri¡ia foliarå nu e recomandatå în aceastå etapå, deoarece pot fi sterilizate spicele”, spune ºibulcå. El recomandå agricultorilor så caute punctul de rouå pentru aplicare, respectiv diminea¡a, ora 6-7, când celula e turgescentå, stomatele deschise, iar planta preia substan¡a activå mai bine. Seara, chiar dacå e mai råcoare, stomatele încå nu sunt deschise.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

:mbog\]irea grâului cu zinc, sub lupa celor de la Lovrin Cercetåtorii de la Sta¡iunea de Cercetare Lovrin au reu¿it så finalizeze o tehnologie revolu¡ionarå de îmbogå¡ire a grâului cu zinc, care va fi omologatå pânå în 2024.

otul a început cu o propunere venitå din partea prof. Valeriu Tabårå, dupå o vizitå fåcutå în Egipt, în urmå cu patru ani. Acolo, profesorul a avut mai multe discu¡ii cu reprezentan¡ii institutului egiptean de cercetare agricolå. A¿a a aflat cå erau preocupa¡i de deficitul mare de zinc ¿i aveau în proiect så creeze ¿i så furnizeze produse agricole îmbunåtå¡ite cu acest mineral. La întoarcere, prof. Tabårå a convocat o ¿edin¡å cu cercetåtorii de la Lovrin ¿i de la Turda, cårora le-a propus dezvoltarea unei tehnologii speciale de îmbunåtå¡ire a grâului cu zinc. Cel pu¡in pe câmpurile experimentale ale celor douå sta¡iuni. Cercetårile au fost fåcute pe soiurile de grâu create la Lovrin, iar în acest moment tehnologia existå ¿i poate fi puså la dispozi¡ia fermierilor, dar mai trebuie brevetatå. Suplimentele utilizate provin de la multina¡ionale ¿i vor putea fi achizi¡ionate sub diferite forme. Pânå în 2024, tehnologia va fi omologatå oficial ¿i va ajunge pe pia¡a liberå. “Am vrut så dezvoltåm aceastå tehnologie inovatoare, så vedem cum så îi dåm de mâncare grâului ca så acumuleze zinc, atât cât are nevoie organismul uman. Fiindcå e una så så vii cu aport

cu zinc din hranå ¿i alta så îl introduci în organism prin medicamente sau cu ¿i pastile. Diferen¡a de asimilare ¿i eficien¡å va fi cu totul alta, în favoarea zincului provenit din hranå”, a explicat Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin. Cercetårile vor continua ¿i pe cultura de porumb de siloz, utilizat în hrana animalelor ¿i påsårilor. “Vom încerca så dezvoltåm o re¡etå de furajare cu porumbul îmbogå¡it cu zinc. Vom urmåri ¿i cerceta care va fi procentul de zinc care se va transmite în organismul animalului ¿i în produsele din lapte ¿i carne sau în ouåle pe care omul le va consuma”, a explicat directorul SCDA Lovrin.

Ce înseamnå îmbogå¡irea grâului cu zinc Cercetåtorii au urmårit aplicarea diferitelor doze ¿i cantitå¡i de zinc în cul-

Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin

tura de grâu în combina¡ii ¿i fenofaze diferite ale plantelor. A fost o experien¡å cu multe variante de calcul ¿i analize statistice. S-au fåcut cercetåri pe toatå linia, pânå la ob¡inerea produsului finit, fåinå de grâu, ca så se constate cu exactitate cât zinc se acumuleazå, cum se transmite ¿i ce concentra¡ie are. “Avantajele vor fi clare atunci când oamenii vor consuma produse de panifica¡ie ob¡inute din grâu îmbunåtå¡it cu zinc, mai ales în crizele sanitare, dacå amintim de pandemia COVID-19”, a conchis Horablaga, care sperå ca, în doi, trei, patru ani, cercetåtorii de la Lovrin så prezinte noi soiuri ¿i hibrizi române¿ti de mare valoare, adapta¡i la condi¡iile actuale de climå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 19/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Minciun\ sau adev\r>

pre]ul laptelui s-a redus? Consiliul Concuren¡ei ne anun¡å nu fårå mândrie cå negocierile contractelor dintre retaileri ¿i procesatori s-au finalizat. Astfel, pre¡ul laptelui a înregistrat scåderi de circa 20% în majoritatea magazinelor. “Hipermarketurile vorbesc de reduceri de 20%, dar fermierii au pierdut 40-50% din pre¡ul laptelui ¿i chiar mai mult:, avertizeazå Aurel Nie¿, un fermier de la ªicula, jude¡ul Arad. “Cine ne despågube¿te pentru aceste pierderi?”

Bogdan Chiri¡oiu, pre¿edintele Consiliului Concuren¡ei, îi laudå pe “partenerii” fermierilor. “De¿i este un acord voluntar, iar retailerii ¿i procesatorii nu au o obliga¡ie legalå de a participa, ace¿tia au aderat în numår mare la ini¡iativa Guvernului, iar reducerile la pre¡ul laptelui proaspåt românesc ajung pânå la 34% în cazul unor sortimente disponibile în magazine”. Pre¡ul laptelui românesc, atât cel de 1,5% gråsime, cât ¿i cel de 3,5%, a înregistrat scåderi la rafturile magazinelor încå din primele zile de la intrarea în 32

vigoare a acordului, conform informa¡iilor colectate din platforma Monitorul Pre¡urilor. “Reducerile de pre¡ sunt acordate exclusiv de retaileri ¿i procesatori ¿i nu trebuie så-i afecteze pe fermieri, respectiv pre¡ul laptelui la poarta fermei, ci, dimpotrivå, prin stimularea consumului autohton, va cre¿te cererea, iar producåtorii locali vor vinde mai mult”, sus¡ine Bogdan Chiri¡oiu. Acordul voluntar între retaileri ¿i procesatori pentru reducerea pre¡ului pentru laptele proaspåt de consum a fost convenit la întâlnirea premierului Nicolae Ciucå cu reprezentan¡i ai fermierilor, ai procesatorilor din industria alimentarå, ai Asocia¡iei Marilor Re¡ele Comerciale din România ¿i ai Asocia¡iei Companiilor de Distribu¡ie de Bunuri din România, pentru o perioadå de ¿ase luni, începând cu data de 1 mai.

Procesatorii ¿i retailerii s-au întâlnit cu ¿eful Guvernului pe 11 aprilie 2023 ¿i au convenit reducerea pre¡ului laptelui. Este vorba de laptele vândut la pre¡ul de peste 7 lei litrul, fårå så fie inclus în vreo promo¡ie. Consiliul Concuren¡ei s-a implicat în ac¡iunile de implementare a acestui acord pentru a îndruma companiile interesate så participe, astfel încât så nu ri¿te încålcarea regulilor de pia¡å. Institu¡ia va monitoriza aceastå ini¡iativå împreunå cu structurile responsabile: Autoritatea Na¡ionalå pentru Protec¡ia Consumatorilor (ANPC), utilizând aplica¡ia Monitorul Pre¡urilor la Alimente, Observatorul Laptelui, ¿i va prezenta informa¡iile Guvernului, care va decide dacå se impun måsuri.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 19/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

O ferm\ de reproduc]ie a suinelor f\r\ cu[ti ¥n Kruisem, o comunå din jumåtatea flamandå a Belgiei, Filip Van Laere administreazå o fermå de reproduc¡ie a suinelor crescute la interior. Are spa¡ii generoase, complet fårå cu¿ti. Investi¡ia a fost finalizatå acum doi ani ¿i då roade, fiindcå 400 de måcelårii din Belgia, Olanda ¿i Fran¡a, precum ¿i restaurantele din aceste ¡åri sunt dispuse så plåteascå 10% în plus pentru bunåstarea animalelor. Fiindcå, la rândul lor, au clien¡i care se intereseazå de acest aspect. Profitul Agricol 19/2023

În ferma Duroc d'Olives, în care lucreazå patru angaja¡i, inclusiv proprietarul Van Laere, sunt 22 de spa¡ii comune pentru câte 75-80 de scroafe. În total, aproape 1.800 de capete. 450 de scroafe sunt în ¡arcuri de fåtare fårå cu¿ti. ºarcurile asigurå 6,6 mp/scroafå. 95% dintre scroafe sunt încruci¿åri de Landrace cu Marele Alb. Sunt inseminate cu Duroc, rezultând marca de carne Duroc d'Olives (adagiul d'Olives vine din faptul cå, în îngrå¿åtorii, porcii sunt hråni¡i cu un extract de ulei de måsline). 5% dintre scroafe sunt raså purå Duroc - marca fiind Duroc d'Olives Rouge, mai scumpå, fiindcå scroafele 100% Duroc fatå doar 9 purcei, în vreme ce rasa încruci¿atå fatå 14-15. În¡årcarea se produce dupå cinci såptåmâni, în loc de trei sau patru, pentru ca purceii så fie mai bine adapta¡i pentru hrana solidå. Dupå una-douå

såptåmâni, ei încep så se hråneascå împreunå cu mamele lor, învå¡a¡i de acestea cu hrana solidå. Hrånitoarele fiind coborâte pentru ca purceii så ajungå la ele. În acest fel, scade numårul de cicluri anuale, înså se reduce spre eliminare consumul de antibiotice pentru combaterea diareii. Dupå cele cinci såptåmâni, când “împlinesc” 7 kg, purceii sunt expedia¡i la îngrå¿åtoriile cu care colaboreazå Van Laere. El le furnizeazå furajele, plåtind “chiria” spa¡iului ¿i mâna de lucru. La finalul ciclului, preia porcii ¿i se ocupå de abatorizare (în sensul cå plåte¿te serviciul), iar apoi de comercializare. Purceii sunt crescu¡i pânå la 135 kg, greutate atinså la 6 luni ¿i douå såptåmâni. Sunt mai grei decât porcii “tradi¡ionali”, cu o carne F

Robert VERESS 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

mai bogatå în gråsimi, fapt apreciat de consumatori. Se ob¡in 80 de kg de carne dintr-un porc. Într-un an, Van Laere trimite la abatorizare aproximativ 50.000 de porci. Vinde cel pu¡in 700 de carcase såptåmânal. O mare parte din vânzåri se fac online.

Scroafele trec prin 7-9 cicluri de reproducere. La final, au o greutate de 250-300 kg. Unele dintre ele sunt selectate pentru a fi încruci¿ate tot cu Landrace sau Marele Alb, iar purceii femele råmân în ferme, ca viitoare scroafe de reproduc¡ie. Explicå Van Laere: “Fiindcå nu sunt ¡inute în cu¿ti, scroafele trebuie så fie cât mai blânde cu purceii. Pentru început, am folosit geneticå elve¡ianå, unde sistemul fårå cu¿ti în ¡arcul de fåtare este impus de peste 15 ani. Mortalitatea purcelu¿ilor a fost de 40% la început, a scåzut la 17% ¿i va continua så scadå. Fiindcå eu continui selec¡ia”. Flamandul a trecut la acest sistem pentru cå, de acum 15 de ani, când a preluat o parte din afacere de la tatål såu, i-a tot auzit pe måcelari ¿i pe patronii de restaurante, bucåtari ¿i chelneri vorbind despre cum clien¡ii lor se intere34

seazå de sursa cårnii din farfuriile lor. “În general, oamenii pot accepta ideea cå animalele sunt ¡inute în grajd, dar nu ¿i constrânse în cu¿ti”. Pe lângå oportunitatea din pia¡å, a constatat cå regulile europene se tot înåspresc. ªi-a spus cå e indicat så fii avangardist. “Nu voi avea nevoie de alte investi¡ii pentru bunåstarea animalelor în urmåtorii 15-20 de ani”. În ce-l prive¿te, Van Laere nu crede cå bunåstarea animalelor are a face cu gustul cårnii, cu calitatea acesteia. “Testez ¿i nu våd diferen¡a. Stresul animalelor e redus, dar nu are legåturå cu con¡inutul de gråsime”.

Mai ecologic ca o fermå organicå Nu are nicio inten¡ie så facå ceea ce unii ar numi “pasul logic urmåtor”, respectiv trecerea la organic. “Problema cu fermele organice este cå porcii trebuie så fie crescu¡i ¿i în exterior, iar asta înseamnå mirosuri, mu¿te, boli, scurgeri de nitra¡i. De asemenea, trebuie så fie pat de paie organice peste tot. ªi toatå hrana animalå

trebuie så fie organicå. În consecin¡å, costurile de produc¡ie cresc cu 50-60%. Cu cât e¿ti mai scump, cu atât se îngusteazå pia¡a”. În felul såu, înså, Van Laere e, probabil, unul dintre cei mai ecologi¿ti fermieri. Investi¡iile pe care le-a realizat aproape cå eliminå poluarea, asigurå autosuficien¡a energeticå fårå combustibili fosili ¿i genereazå îngrå¿åminte organice pentru culturile sale de câmp ¿i ale fermierilor vecini. Aerul încårcat cu amoniac este efectiv... spålat. Mai exact, este colectat printr-un sistem de conducte ¿i direc¡ionat într-o instala¡ie de filtrare cu apå (apå de ploaie). Acolo, amoniacul din aerul grajdului se dizolvå ¿i se transformå în amoniu (NH4+). Microorganismele descompun apoi amoniul în nitri¡i (NO2-) ¿i nitritul în nitrat (NO3-), care sunt îndepårta¡i din sistem cu apa de scurgere. Rezultå un lichid cu con¡inut de azot de 8%, care este folosit ca îngrå¿åmânt. Anual, ferma produce 250 de tone de asemenea îngrå¿åmânt lichid care sunt folosite pentru fertilizarea a circa 12 ha. Avantajul acestui fertilizant e cå, de¿i are un con¡inut redus de azot, în compara¡ie cu ureea, se pot folosi canProfitul Agricol 19/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR autosuficien¡å energeticå, Van Laere a primit o subven¡ie de 30% din partea autoritå¡ilor regionale. Bånuie¿te cå sunt bani europeni. Fiindcå panourile fotovoltaice produc 600 KWh, iar necesarul fermei este de doar 5 KWh, este furnizor de energie. Cum, înså, nu poate valorifica în câ¿tig aceastå energie suplimentarå, a investit ¿i în acumulatori de mare capacitate, pentru a stoca energie ¿i a o consuma atunci când panourile nu o produc.

titå¡i cu pânå la 40% mai mari, în unitå¡i de azot, iar costul e de doar 3 euro/tona împrå¿tiatå pe câmp. Tehnologia de “depoluare” folositå de Van Laere dateazå de 15 ani, înså, la început, instala¡iile de filtrare cu apå nu erau foarte performante. Între timp, s-a atins randamentul de 90% (re¡inere a amoniacului din aerul fermei). E adevårat, ¿i investi¡iile sunt pe måsurå: instala¡ia pentru un singur grajd, care folose¿te 600 mc de apå/h, costå 60.000 de euro. Instala¡ia de apå este monitorizatå de senzori conecta¡i la un sistem informatic, astfel cå datele despre func¡ionarea instala¡iei pot fi accesate, în timp reale, de inspectorii Agen¡iei de Mediu. Acum, despre autosuficien¡a energeticå. Aerul amoniacal colectat din fermå este cald. Cu ajutorul unui schimbåtor de cåldurå, este folosit la încålzirea fermei pe timpul iernii. Iar prin controlul evapora¡iei, se poate råci aerul pe timpul verii. Gra¡ie schimbåtorului de cåldurå ¿i a unui sistem de 2.000 de panouri solare, ferma nu mai are nevoie de combustibili fosili pentru încålzire în sezonul rece. Pentru construirea acestui sistem de Profitul Agricol 19/2023

Alte detalii Fiind avangardistå, ferma Duroc d'Olives este des vizitatå - nu doar de poten¡iali clien¡i, ci ¿i de preså, politicieni... Ca atare, Van Laere a realizat coridoare de vizitare cu geamuri transparente, pentru ca vizitatorii så nu fie nevoi¡i så se igienizeze sau så poarte echipament de securitate sanitarå. S-a gândit ¿i la un suvenir de råmasbun: odorizante de ma¿inå marcå proprie, numite “The perfume pig” (“Porcul parfum”). “Sunt de la Alibaba. Adicå, e ideea mea, designul meu, le-am comandat ¿i ei le-au fåcut”. Aerul care intrå în fermå este filtrat cu filtre Hepa 10, precum cele din dotarea spitalelor. Investi¡ia necesarå a fost de 15.000 de euro/unitate, iar în fermå sunt ¿ase unitå¡i. Înså, gra¡ie acestei investi¡ii ¿i celorlalte måsuri preventive, cheltuielile cu sånåtatea animalelor s-au redus cu 70%. Gunoiul de grajd e folosit de fermele din jur, dar contra cost. Van Laere e, înså, foarte mul¡umit. “Cu scåderea numårului de animale, e tot mai simplå gestionarea gunoiului de grajd. Înainte era prea mult gunoi ¿i erau necesare investi¡ii în procesarea acestuia. Acum plåtim doar transportul în ferme ¿i împrå¿tierea pe câmp. Nu mai existå extrataxa pe care o achitam acum doi ani”. Incintele se curå¡å cu aer suflat cu mare presiune, dupå evacuarea animalelor.

Van Laere nu plånuie¿te så investeascå într-un abator sau o re¡ea de magazine proprii. “Un måcelar bun vinde 3-4 porci/såptåmânå. Câte måcelårii så înfiin¡ez? Au råmas 4-5 abatoare în Belgia ¿i competi¡ia e acerbå, la fel cum e ¿i pe pia¡a furajelor, pentru cå stocul de porci e în scådere”. Ferma Duroc d'Olives are ¿i 40,87 ha de teren arabil cultivat cu 15 ha porumb, 13,38 ha grâu de toamnå, 4,84 ha orz, 7,65 ha paji¿ti, 4,11 ha cartofi.

Filip Van Laere

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bani pentru registrele genealogice Ministerul Agriculturii a decis instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul cre¿terii animalelor. Sprijinul are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii ¿i men¡inerii registrului genealogic, precum ¿i costurile aferente testelor pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului.

jutoarele de stat sunt furnizate sub formå de servicii subven¡ionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici ¿i mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale ¿i familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care de¡in atestat de producåtor, dupå caz, precum ¿i persoanelor juridice care î¿i desfå¿oarå activitatea în domeniul produc¡iei de produse agricole. Ajutorul de stat acoperå: - pânå la 100% din costurile administrative, aferente întocmirii ¿i men¡inerii registrelor genealogice; - pânå la 70% din costurile aferente testelor efectuate de ter¡i sau în numele unor ter¡i pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului. Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru întocmirea ¿i men¡inerea registrelor genealogice, este de maxim: a) 60 lei pentru rasele de vaci, bivoli ¿i cai; b) 35 lei pentru rasele de oi ¿i capre; c) 100 lei pentru porci. Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an pentru testele efectuate de ter¡i sau în numele unor ter¡i pentru determinarea calitå¡ii genetice 36

sau a randamentului genetic al ¿eptelului este de maxim: a) 140 lei, în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de lapte, ¿i 60 lei, în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine ¿i bubaline; b) 35 lei, în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de lapte, 35 lei, în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de carne, 30 lei, în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de lânå, pentru rasele cu lânå finå, ¿i 36 lei, în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine ¿i caprine. Valoarea totalå maximå a schemei de ajutor de stat pentru perioada 20232027 este de 561.571.180 lei, din care 173.901.190 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine ¿i ecvine, respectiv 387.669.990 lei pentru speciile ovine ¿i caprine. Suma alocatå ajutorului de stat pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2023 este de maxim 39.000.000 lei credite de angajament, din care 16.926.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine ¿i ecvine ¿i 22.074.000 lei pentru speciile ovine ¿i caprine, respectiv 24.000.000 lei credite bugetare, din care 10.416.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine ¿i ecvine ¿i 13.584.000 lei pentru speciile ovine ¿i

caprine, ¿i se asigurå de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale pentru anul 2023. Cererile ini¡iale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat completate de cåtre solicitan¡i, avizate de cåtre ANZ, se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicitå ajutorul de stat la centrele jude¡ene ale Agen¡iei de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå, respectiv al municipiului Bucure¿ti pe raza cårora/cåruia se aflå sediul social al solicitantului. Prin excep¡ie, pentru anul 2023, cererile ini¡iale de solicitare a ajutoarelor de stat, completate de cåtre solicitan¡i ¿i avizate de cåtre ANZ, aferente serviciilor realizate în perioada iulie-decembrie 2023, se depun pânå în data de 10 august 2023, inclusiv. Nu e råu cå se alocå bani pentru ameliorarea raselor de animale, mai ales pentru testele ADN, ca så avem originea atestatå la to¡i reproducåtorii ¿i så putem exporta geneticå. Bine ar fi dacå s-ar face consecvent ¿i controlul oficial al performan¡elor, altfel aruncåm banii pe fereastrå ¿i råmânem cu aceea¿i zootehnie precarå la nivel na¡ional...

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 19/2023

AGRICULTURA SUSTENABIL|

Arnaud Charmetant, un pionier al agriculturii conservative pe suprafe]e foarte mari Arnaud Charmetant, administratorul Alisa Group, este un împåtimit ¿i chiar un pionier al agriculturii conservative, folosind exclusiv tehnologii de prelucrare minimum till sau no till.

lisa Group, ferma administratå de Charmetant, se întinde pe 17.700 de hectare. 53% sunt suprafe¡e luate în arendå de la ADS, 25% sunt terenuri arendate de la proprietari, iar alte 22% sunt în proprietate. Ca structurå a culturilor, anul acesta are grâu (3.863 ha), floarea-soarelui (3.240 ha), orz (3.092 ha) ¿i rapi¡å (2.007 ha), urmate de soia (1.350 ha), lucernå (1.171 ha), porumb ( 868 ha). La acestea se adaugå culturile semincere de porumb (739 ha) floarea-soarelui, (129 ha) ¿i altele, mai mici. Un loc aparte îl reprezintå culturile ecologice: grâu (1.177 ha), floareasoarelui (960 ha), orz (678 ha), lucernå (440 ha), la care se adaugå ¿i alte culturi eco, printre care mazåre ¿i soia. Din suprafa¡a totalå, irigå în acest moment 2.000 ha. “Practicåm agricultura conservativå, sustenabilå, de mai mul¡i ani, aplicând tehnici de prelucrarea a solului minimum tillage sau chiar fårå nicio prelucrare. Am integrat ¿i solu¡iile de agricul-

“

"În 2018 încå mai foloseam tehnici de prelucrare intensivå a solului, în propor¡ie de 5% din suprafa¡å, dar deja aplicam lucråri de conservation tillage. Acum nu mai prelucråm deloc intensiv solul. 50% este lucrat cu conservative tillage, aproape 30% prin minimum tillage, peste 15% cu no tillage, iar culturile de acoperire le utilizåm pe mai mult de 6%", spune Charmetant.

“

turå de precizie ¿i toate la un loc au dus la reducerea consumului de carburant 55 l/ha, în medie - ¿i a timpului de înfiin¡are a culturilor.” O serie de tehnologii l-au ajutat pe Arnaud Charmetant så reducå substan¡ele de tratare a culturilor, dar ¿i necesarul de îngrå¿åminte. Pentru sporirea con¡inutului de materii organice în sol, a decis så lase pe câmp toate paiele ¿i resturile vegetale de la culturi prå¿itoare ¿i a efectuat periodic analize de sol, pentru a determina nivelul de fertilizan¡i ¿i de minerale, ca så aplice doar cât îngrå¿åmânt este necesar. În plus, a semånat culturi complementare, de acoperire, pentru limitarea pierderii de umiditate ¿i pentru îmbunå-

tå¡irea structurii solului. Din 2013 au fost încorporate în planul de rota¡ie noi culturi, astfel cå s-a ajuns de la 8 la 18 încå din 2018. Arnaud Charmetant lucreazå de mul¡i ani la adâncimi de la 1 la 8 cm, sau no tillage, cu semånat direct. La capitolul prelucrare minimå a solului intrå ¿i conservation tillage, adicå prelucrare conservativå. La minimum till prelucrarea minimå e pe verticalå, la cea conservativå este pe orizontalå ¿i se efectueazå în timpul tocårii covorului de culturi de acoperire/de înverzire/samulastrå. Tamburii tocåtorilor prelucreazå superficial solul, ajutând la mai buna ¿i mai rapida încorporare a biomasei. Agricultura conservativå aplicatå la Alisa Group a început så-¿i arate roadele în produc¡iile ob¡inute. În 2015, ob¡inea o medie de 5,13 t/ha la grâu, 4,99 t/ha la orz, 2,81 t/ha la rapi¡å, 2,82 t/ha la floarea-soarelui ¿i 2,84 t/ha la soia. În 2021 ståtea pu¡in mai bine: 5,55 t/ha la grâu, 6,7 t/ha la orz. La soia, media a urcat la 3,06 t/ha, în vreme ce la rapi¡å ¿i la floarea-soarelui produc¡iile medii au ajuns la 2,78 t/ha, respectiv 2,72 t/ha. Acestea douå din urmå au scåzut u¿or, iar celelalte produc¡ii nu par cine ¿tie ce de mari, dar important este cå au fost realizate cu mai pu¡ine treceri pe teren ¿i cu consum mai redus de carburant, fertilizan¡i ¿i pesticide. Produc¡iile, pe de o parte, ¿i costurile reduse, pe de alta, s-au reflectat ¿i în veniturile totale ale companiei. În 2017, acestea erau de 15,65 milioane Profitul Agricol 19/2023

AGRICULTURA SUSTENABIL|

euro, iar în 2021 au ajuns la 21,55 milioane de euro. “Producem anual, în medie, 62.000 tone de cereale ¿i oleaginoase ¿i avem o capacitate de stocare de pânå la 55.000 tone.” Calitatea lucrårilor ¿i a produc¡iei este datå ¿i de furnizorii de ma¿ini ¿i utilaje agricole ¿i cei de inputuri, iar Alisa Group lucreazå cu to¡i cei de top: AgroConcept, IPSO Agriculturå, Titan Machinery, pe de o parte, iar pe de altå parte sunt, Alcedo, Agricover, Agrii, Ameropa ¿i mul¡i al¡ii. Cumpåråtorii sunt mai ales Bunge, Cargill, Corteva, Expur, dar ¿i al¡ii. Dintre tehnologiile conservative practicate, ne-a atras aten¡ia cå laså paiele ¿i cocenii de porumb pe sol. ¥ntrebarea vine firesc, toate aceste resturi vegetale nu încurcå la semånat în toamnå? “În primul rând, cu acest strat de resturi vegetale conservåm apa. La noi plouå anual cam 350-400 mm apå. Este destul de pu¡in ¿i acest strat absoarbe apa ¿i o cedeazå lent cåtre sol, care la noi este argilos. Dacå ar ploua fårå så avem acest Profitul Agricol 19/2023

strat, apa ar bålti pur ¿i simplu, iar în sol nu ar mai intra cât au nevoie culturile. Stratul vegetal ajutå la îmbunåtå¡irea structurii solului, care absoarbe mai bine fertilizan¡ii ¿i mineralele aplicate. Datoritå acestui strat am reu¿it så reducem norma de fertilizare la 80 kg azot substan¡å activå/ha, fårå scåderea randamentului culturilor.” Când vorbe¿te de parcul de ma¿ini agricole, se îndreaptå mai degrabå cåtre un sprayer Berthoud, echipat cu rampe speciale, cu 13 camere video ¿i cu sistem de pulverizare cu duze montate “în cruce”, foarte u¿or de reglat ¿i de aplicat tratamentele. “Acest sprayer aplicå selectiv erbicidul, exclusiv doar pe buruieni, nu ¿i pe culturå sau sol, ¿i reduce astfel stresul pe plantå ¿i impactul cu mediul înconjuråtor. Cu acest sistem am redus consumul de substan¡e cu 15-30%, iar pe unele sole, cu pânå la 50%. Sistemul video recunoa¿te verdele de verde, face diferen¡a între buruieni ¿i culturå ¿i identificå ¿i suprafa¡a solului ca fiind maro”, intrå în detalii Arnaud Charmetant.

Arpad DOBRE

Parcul de utilaje agricole: - 36 de tractoare (John Deere, Case IH, Landini) de la 150 la 400 CP; - 7 combine (John Deere ¿i New Holland) cu hedere de la 9 la 12 metri; - 4 semånåtori Horsch pentru cereale cu lå¡imi de lucru de 8 ¿i 12 m, cu fertilizare; - 5 semånåtori pentru culturi prå¿itoare pe 12 rânduri; - 4 echipamente Horsch Tiger de prelucrare a solului cu organe cu daltå, pe 5 m lå¡ime, ¿i douå utilaje Horsch Joker cu discuri, de 12 metri; - 8 remorci Cestari pentru cereale;s - 7 sprayere cu rampe de 24, respectiv 36 metri; - 7 camioane de transport cereale; - 4 încårcåtoare Schaeffe; - 1 bac cu capacitate de transport de 120 de tone, operat cu douå vaseîmpingåtor; - 30 de instala¡ii de irigat cu pivo¡i, pe 300-800 m, ¿i 2 instala¡ii liniare, de câte 200 m. 39

MA{INI & UTILAJE Fermierii americani î[i pot repara singuri utilajele John Deere

Federa¡ia Americanå a Biroului Agricol (The American Farm Bureau Federation - AFBF) ¿i compania John Deere (numårul 1 mondial în vânzarea de utilaje agricole, cu o cifrå de afaceri aproape dublå decât a urmåtorului competitor) au semnat la începutul acestui an un memorandum de în¡elegere care asigurå agricultorilor dreptul de a-¿i repara singuri sau la un service ales, nu impus, propriile echipamente agricole.

in punctul de vedere al AFBF, memorandumul este un prim pas în rezolvarea problemelor ridicate de agricultorii americani în legåturå cu repara¡iile ma¿inilor lor agricole.

În acela¿i timp, în¡elegerea protejeazå drepturile de proprietate intelectualå ale John Deere ¿i asigurå siguran¡a echipamentelor. Un echipament este o investi¡ie majorå, se aratå în textul în¡elegerii, iar pentru aceasta fermierii trebuie så aibå libertatea de a alege unde este reparat echipamentul sau de a-l repara ei în¿i¿i, pentru a ¡ine sub control costurile. Memorandumul obligå John Deere så se asigure cå ¿i fermierii, dar ¿i service-urile independente de re¡eaua sa au acces la mai multe instrumentele ¿i la software-ul necesar. Concret, producåtorul se va asigura cå orice fermier, inclusiv orice tehnician de service independent care asistå un fermier la cererea acestuia ¿i orice service care oferå asisten¡å agricultorilor au acces electronic la echipamentele, instrumentele de specialitate, software-ul ¿i documenta¡ia producåtorului, inclusiv la Serviciul Clien¡i John Deere ADVISOR (software) manuale (opera-

tor, piese, service), prezentåri de servicii ¿i de produs, instruire, seminarii; diagnozå tehnicå la bord, alte publica¡ii cu informa¡ii despre service, piese, func¡ionare ¿i siguran¡å a utilajelor. John Deere s-a angajat så conlucreze cu fermierii ¿i dealerii pentru a rezolva problemele tehnice, atunci când acestea apar, ¿i este de acord så se întâlneascå cu AFBF de cel pu¡in douå ori pe an pentru a evalua respectarea condi¡iilor prevåzute în document. Pe lângå accesul fermierilor la codurile de diagnostic ¿i repara¡ii, manuale ¿i ghiduri de produse, acordul prevede cå fermierii vor putea achizi¡iona instrumente de diagnosticare direct de la John Deere ¿i vor primi asisten¡å de la producåtor atunci când comandå piese ¿i produse. AFBF a început deja discu¡ii ¿i cu alte mari companii din domeniu.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 19/2023

MA{INI & UTILAJE

Amazone - o istorie de 140 de ani Heinrich Dreyer a fondat compania "H. Dreyer Fabrik für landwirtschaftliche Maschinen und Geräte" (Fabrica H. Dreyer pentru ma¿ini ¿i utilaje agricole) în Gaste, lângå Osnabrück, Germania, la 1 mai 1883. Atunci probabil nu ¿i-a imaginat cå Amazone va deveni unul dintre cei mai importan¡i producåtori de ma¿ini agricole din lume.

În

1883, istoria Amazone începea cu produc¡ia unei ma¿ini de treierat cereale. În cei 140 de ani care au urmat, fiii, nepo¡ii ¿i strånepo¡ii lui Heinrich Dreyer au stabilit repere importante în dezvoltarea produselor. În anii ‘60, lansau echipamentul de împrå¿tiat îngrå¿åminte cu douå discuri ZA ¿i semånåtoarea D4, care au devenit adevårate bestselleruri. Capacitå¡ile de produc¡ie trebuiau extinse, astfel cå a fost înfiin¡atå prima fabricå secundarå în Hude, lângå Oldenburg, unde, din 2009, s-a concentrat produc¡ia de semånåtori cu lå¡imi mari de lucru. În paralel cu dezvoltarea echipamentelor pentru prelucrarea solului, Amazone a fost primul producåtor care a fabricat utilaje ac¡ionate prin prizå de putere în combina¡ie cu semånåtorile. Din 1998, la filiala din Leipzig au fost introduse în produc¡ie ¿i grape cu discuri, cultivatoare, iar în prezent se produc ¿i sprayere. Produc¡ia a fost extinså în mod constant. În 2016, de exemplu, Amazone a mårit semnificativ atât fabricarea utilajelor de prelucrare a solului, cât ¿i capacitå¡ile de produc¡ie, prin preluarea produc¡iei de pluguri de la Vogel & Noot din Ungaria. Pe lângå fabricile din Gaste ¿i Lee-

Profitul Agricol 19/2023

Christian [i Justus Dreyer

Grupul Amazone are sediul central în Gaste, Hasbergen, de¡ine în prezent 9 unitå¡i de produc¡ie, are peste 2.000 de angaja¡i, iar 80% de utilajele lor sunt exportate. Ac¡iunile companiei sunt de¡inute în întregime de familiile Dreyer, iar compania este conduså de Christian ¿i Justus Dreyer. den, în 2018 a fost inauguratå noua unitate de produc¡ie din Bramsche, la nord de Osnabrück, Germania. Din 2019, Schmotzer Hacktechnik face parte din grupul de firme, acesta fiind un pas important pentru extinderea gamei de echipamente pentru prå¿it ¿i între¡inerea culturilor. În prezent, Amazone produce atât pluguri, cât ¿i alte utilaje de prelucrare a solului, semånåtori clasice ¿i pneumatice de precizie, ma¿ini de împrå¿tiat îngrå¿åminte ¿i sprayere. La acestea se adaugå utilaje municipale pentru între¡inerea parcurilor ¿i a spa¡iilor verzi, precum ¿i echipamente pentru curå¡area carosabilului pe timp de iarnå, produse la Forbach/Fran¡a. Amazone va extinde în continuare ferma experimentalå Wambergen de la Hasbergen-Gaste ¿i are în vedere,

printre altele, dezvoltarea, în baza unui studiu pe termen lung, a conceptului "Controlled Row Farming", care se referå la optimizarea tuturor lucrårilor pentru înfiin¡area culturilor. Sunt avute în vedere trei cerin¡e majore: 1. Conservarea resurselor, 2. Reducerea durabilå a utilizårii de echipamente, 3. Mai multå precizie ¿i eficientizarea costurilor, cu men¡inerea unui randament ridicat. Obiectivul principal al Amazone este de a oferi un nivel ridicat de randament la hectar, prin metode durabile: - îmbunåtå¡irea eficien¡ei lucrårilor agricole, - între¡inerea cât mai preciså a culturilor, - cre¿terea biodiversitå¡ii ¿i conservarea fertilitå¡ii solului. Pentru a îndeplini ¿i mai bine cerin¡ele ecologice actuale, compania germanå va promova, printre altele, conceptul Amazone 4.0 pentru agricultura de precizie, cu ajutorul tehnologiilor GPS, al senzorilor, software-ului ¿i al altor echipamente digitale.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

Horsch Maestro pentru sem\nat precis în orice sol Constantin Curcå, reprezentant Horsch România, ne-a spus cå aceste semånåtori sunt ideale în fermele care adoptå lucråri de conservare a solului, unde pregåtirea terenului se face la adâncimi mai mici ¿i cu mai pu¡ine treceri cu utilaje pe suprafa¡a terenului. “Au fost ¿i cazuri în care culturile de toamnå au fost afectate de secetå, astfel cå, pentru a men¡ine cât de cât apa în sol, fermierii au decis så semene porumb sau floarea-soarelui direct în aceste culturi, sau direct în miri¿te, fårå aråturå sau prelucrare minimå, iar rezultatele au fost foarte bune. Se poate semåna direct ¿i în culturi de acoperire sau fixatoare de azot”. Un atu de bazå la semånatul cu Horsch Maestro 8 CX, în teren nepregåtit de exemplu, îl constituie presiunea mare pe bråzdar, de pânå la 350 de kg for¡å. Desigur, fiind o semånåtoare universalå, poate fi utilizatå pentru a semåna ¿i în terenuri prelucrate cu plug ¿i disc, precum ¿i în cele dezmiri¿tite. Horsch Maestro 8 CX poate fi ata¿atå în spatele oricårui tractor de putere medie, cu legåturå la priza de putere. Pentru varianta de semånat pe opt rânduri, necesarul de putere de la tractor este de 160-180 CP. Semånåtoarea are buncår centralizat pentru semin¡e, microgranulator ¿i

separat, pentru îngrå¿åmânt, iar aceasta înseamnå eficien¡å sporitå ¿i trei opera¡iuni într-o singurå trecere, deci ¿i economii de bani ¿i carburant. În ceea ce prive¿te precizia, acurate¡ea este aproape de 99%, ceea ce asigurå o distan¡å egalå între plante. Semånåtoarea este echipatå cu sistemul AutoForce, ce regleazå automat presiunea pe bråzdar, între 150 ¿i 350 kg for¡å, în func¡ie de caracteristicile solului, în timp ce adâncimea de plasare a semin¡ei este men¡inutå constant, conform reglajelor ¿i tehnologiei adoptate în fermå. Viteza de lucru este între 13 ¿i 17 km/h. La gama Maestro existå douå sisteme de distribu¡ie, identice pânå la un punct. Distribuitorul în sine este acela¿i, doar cå sunt douå principii de lucru diferite: - principiul clasic, cu sistem de vacuum ¿i transfer de såmân¡å liber în tubul de cådere; - sistemul de suprapresiune, de transport al semin¡ei, de la dozator la sol, cu flux de aer.

În primul caz, såmân¡a cade liber, prin propria greutate, iar în cel de-al doilea, såmân¡a este împinså cu o vitezå constantå. Sistemul cu suprapresiune are avantajul cå va respecta caden¡a ¿i distan¡a între plante, inclusiv la viteze mari de lucru ¿i chiar în condi¡iile în care sec¡ia va avea foarte multe ¿ocuri mecanice din cauza denivelårilor terenului. Acest tip de semånat este ideal în cazul boabelor mari ¿i al semin¡elor ce trebuie plasate la o adâncime mai mare de 5 cm, respectiv porumb ¿i floarea-soarelui. “Practic, este solu¡ia perfectå pentru fermele care au un asolament scurt ¿i suprafe¡e mari de lucru”, spune Constantin Curcå.

Arpad DOBRE

Maestro 8 CX are bunc\r centralizat pentru semin]e, microgranulator [i pentru îngr\[\mânt, presiunea pe br\zdar de 150-350 kg, un necesar de putere de 160-180 CP [i vitez\ de lucru de 13-17 km/h

Profitul Agricol 19/2023

MA{INI & UTILAJE

New Holland CX recolteaz\ Fa¡å de terenurile drepte ca-n palmå, din sudul ¡årii, cele din zona de deal ¿i din Ardeal au deseori pante, unde este necesarå cultivarea pe curba de nivel, iar recoltarea påioaselor sau a porumbului în aceste condi¡ii este anevoioaså. AgroConcept are solu¡ii ¿i recomandå fermierilor combina New Holland CX5.90 Hillside, cu putere de peste 300 CP, transmisie hidrostaticå, cu separator rotativ, pentru o separare mai bunå a boabelor.

ehnologia ECOBlue HI-eSCR II care echipeazå motorul permite respectarea nor melor de poluare Stage 5. Vorbim aici de un sistem post-tratare separat de motor, care permite aspirarea doar a aerului curat, ceea ce îmbunåtå¡e¿te performan¡ele combinei în timpul recoltårii ¿i reduce consumul de carburant. Productivitatea superioarå a acestei combine este oferitå de dotåri tehnice performante, printre care fluxul liniar, constant, de material de la intrare pe elevatorul central pânå la ie¿ire, fårå blocaje, chiar ¿i în condi¡ii de recoltå mai umedå. Hederul de mare capacitate HighCapacity Hillside, pentru terenuri în pantå, cu lå¡imi lucru de la 4,57 m la 6,10 m asigurå protejarea spicelor ¿i o

alimentare în flux continuu a elevatorului central. La rândul såu, acesta asigurå alimentarea tobelor de batere fårå gâtuiri ¿i fårå blocaje majore, chiar ¿i în condi¡ii de recoltå mai umedå, cum se întâmplå diminea¡a sau pe parcursul nop¡ii. Cu toate acestea, dacå materialul începe så se aglomereze pe elevator, la combina CX5.90 nu este necesarå oprirea sistemului de batere, ci doar alimentarea cu material. Combina dispune de un reversor hidraulic cu dublu sens care deblocheazå elevatorul, apoi reia alimentarea cu material. Sistem de batere este format din 4 zone, ceea ce are ca rezultat ob¡inerea de boabe curate ¿i paie de calitate, prin sistemele de reglaj suplimentare OptiThresh ¿i Multi - Thresh, ¿i prin sistemul

de curå¡are în triplå cascadå TripleClean. Opti-Tresh faciliteazå adaptarea la diferitele cerin¡e de treier, prin repozi¡ionarea pår¡ii posterioare a contrabåtåtorului. Multi-Thresh permite adaptarea combinei la diferite tipuri de cereale sau la gradul de umiditate al acestora. Triple-Clean oferå o sporire cu 15% a performan¡elor întregului sistem de curå¡are. Gråtarul sec¡ional la zona de batere permite trecerea rapidå de la o culturå la alta. La acestea se adaugå ¿i un confort suplimentar pentru operator, datoritå cabinei silen¡ioase Harvest Suite Deluxe, cu acces foarte facil la comenzi, prin consola lateralå dotatå cu maneta multifunc¡ionalå CommandGrip.

Combina CX5.90, pe scurt: - Motor: FPT Industrial NEF, de 6,7 l, HI-eSCR 2 ECOBlue, cu putere nominalå 279 CP, putere maximå 313 CP - Heder: 4,9-6,7 m - Cåi¿ori: 5 - Buncår: 8.300 l - Vitezå de descårcare buncår: 100 litri/sec 44

Profitul Agricol 19/2023

MA{INI & UTILAJE

chiar [i în pant\

Fabricå de anvelope la Oradea Compania finlandezå Nokian Tyres a demarat la Oradea lucrårile de construc¡ie ale unei fabrici de anvelope. Compania finlandezå produce atât anvelope pentru automobile ¿i utilaje de construc¡ii, cât ¿i pentru tractoare, combine ¿i alte ma¿ini agricole. Dicor Land: Iriga¡ii pe orice teren cu Hipodrom Dicor Land a organizat, såptåmâna trecutå, o demonstra¡ie cu instala¡ia de irigat Hipodrom, foarte utilå în sole cu forme neregulate. Îmbinarea între echipamentele de irigat de tip pivot ¿i cele liniare permite irigarea atât în deplasare liniarå, cât ¿i prin pivotare. Hipodrom are o autonomie de pânå la 540 metri în deplasare liniarå. Mi¿cårile efectuate de echipamentul de irigat pot fi automatizate, prin programarea lor digitalå.

Operatorul are la îndemânå ¿i monitorul cu ecran tactil IntelliView IV, cu diametru de 26,4 cm. Prin atingerea unor simboluri simple ¿i prin setåri intuitive, de pe acest monitor se pot selecta o serie de comenzi, inclusiv lubri-

fierea unor angrenaje sau ac¡ionarea reductorului hidraulic pentru eliberarea elevatorului central de eventuale blocaje, scutindu-l pe operator så mai coboare din cabinå. În plus, speciali¿tii AgroConcept ne-au asigu-

rat cå, în condi¡ii de exploatare corespunzåtoare, CX5.90 are cel mai mic consum de carburant la combinele din clasa sa existente pe pia¡å.

Arpad DOBRE

IPSO Agriculturå: Piese de schimb la ofertå IPSO Agriculturå desfå¿oarå, pânå pe 15 iunie, o campanie prin care oferå o reducere de 20% la piesele de schimb pentru utilajele Kuhn ¿i Bednar. Reducerea se aplicå la pre¡urile de listå ale pieselor de utilaje Kuhn ¿i Bednar din categoriile: discuri, cu¡ite, bråzdare ¿i dål¡i.

Agri-Alian¡a: Tractor Kubota pentru tuns iarba Agri-Alian¡a are în portofoliul såu de tractoare Kubota ¿i micu¡ul model G231, pentru tuns gazonul. Tractorul are un motor de 23 CP, transmisie hidrostaticå, lå¡ime de lucru de 1,22 m, container de iarbå de 560 l. Ambreiajul PTO electromagnetic reduce pierderile hidraulice, în compara¡ie cu un ambreiaj hidraulic. Profitul Agricol 19/2023

Julia Chrono 916, lansat\ acum [i în România Dicor Land, distribuitor al mårcii Maschio Gaspardo, a prezentat recent, în premierå, semånåtoarea pentru plante prå¿itoare Julia Chrono 916. Printre atuurile re¡inute, se numårå viteza mare de lucru, påstrarea unei precizii de 99% la semånat, semånatul în teren pu¡in pregåtit ¿i fertilizarea simultanå.

rea-soarelui, cât ¿i soia sau mazåre”, a explicat Ionu¡ Podaru. Amintisem de faptul cå semånåtoarea poate fertiliza simultan cu semånatul. Acest lucru este posibil prin sistemul hidraulic care transportå granulele de fertilizant din buncår spre bråzdarul prin care acestea ajung în sol. Bråzdarul este urmat de un disc care deschide rigola ¿i pregåte¿te solul pentru semånat, dupå care vine sec¡ia propriuziså de semånat cu dublu disc. Aceasta este flancatå de douå ro¡i independente care påstreazå în permanen¡å adâncimea de semånat setatå fie manonu¡ Podaru, manager de produs ual, fie automat, prin monitorul digital din Dicor Land, ne-a oferit o serie de cabina tractorului care tracteazå detalii tehnice despre aceastå semånåtoarea. “Un aspect de noutate îl reprezintå semånåtoare nou intratå atât în portosec¡ia de semånat, înclinatå la 15 grade, foliul Maschio Gaspardo România, cât pentru ca såmân¡a så cadå exact pe cen¿i în oferta Dicor Land. Ceea ce atrage aten¡ia de la prima trul tubului de distribu¡ie, dupå care este vedere este mårimea. Privitå dupå preluatå de un flux de aer ¿i «împu¿catå» ata¿area în spatele tractorului, semånå- în sol. În acel moment intervine ¿i rola toarea are 16 sec¡ii de semånat (existå de pretasare, care fixeazå såmân¡a în ¿i varianta cu 24 de sec¡ii) ¿i un buncår sol, la adâncimea exactå, apoi vin rolele foarte mare, de 9.000 de litri. Are douå de tasare finalå.” Toatå aceastå descriere a fost fåcutå compartimente, unul de 7.000 de litri, de Ionu¡ Podaru cu “încetinitorul”, pentru pentru îngrå¿åminte, ¿i altul, de 2.000 a aråta, cadru cu cadru, modul de lucru de litri, pentru såmân¡å. “Julia Chrono 916 poate semåna efi- al acestei semånåtori, dar utilajul nu este cient, rapid ¿i precis atât porumb ¿i floa- deloc lent.

Toate opera¡iunile amintite anterior sunt efectuate la o vitezå de lucru de peste 15 km/h, cu respectarea cu o precizie de 99% a adâncimii de semånat, a distan¡ei între boabe ¿i între rânduri, concomitent cu fertilizarea. Granula de îngrå¿åmânt este plasatå lateral fa¡å de såmân¡å, pentru a nu genera fitotoxicitate, iar planta så beneficieze rapid de substan¡ele administrate. În plus, se poate folosi cartarea agrochimicå anterioarå ¿i se poate seta aplicarea de fertilizant în mod selectiv doar cât ¿i unde este nevoie, ¿i se poate aplica ¿i controlul sec¡iunilor, manual sau automat, prin setare din monitorul digital din tractor. Op¡ional, Dicor Land oferå monitorul Touch 800 pentru controlul Isobus. Fermierii care lucreazå cu Julia Chrono 916 pot semåna culturile chiar ¿i în terenuri pu¡in pregåtite, minimum till. Pe terenurile plate sau cu pante line, necesarul de putere de la tractor pentru operarea eficientå a semånåtorii începe de la 300 CP. În condi¡ii de teren în pantå, necesarul de putere cre¿te, iar speciali¿tii Dicor Land pot oferi solu¡ii de dotare a semånåtorii cu un anumit numår de sec¡ii, adecvat puterii tractoarelor din fermele clien¡ilor.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 19/2023

MAGAZIN

Gurmanzii din poieni]a Castelului Regal de la S\vâr[in

Peste 40 de mici producåtori locali ¿i me¿te¿ugari din Arad, Timi¿, Bihor ¿i Hunedoara au participat la marele târg organizat în poieni¡a Castelului Regal de la Såvâr¿in.

vechi de bucate ¡åråne¿ti. Le ofereau vizitatorilor så le guste ¿i så se bucure cå era o zi de sårbåtoare. Târgul a oferit un tur ini¡iatic în lumea satului, trecând prin Hanul Târgove¡ilor, Târgul satului, Pia¡a satului, Drumul Artizanilor ¿i Uli¡a copiilor. Poieni¡a domeniului regal a fost un loc de întâlnire cu filme române¿ti, concerte sus¡inute de Mircea Baniciu, Nicu Alifantis, ansamvenimentul a atras mii de vi- bluri de muzicå popularå, dar ¿i clasicå, zitatori ¿i nu numai din Banat, o îmbinare eclecticå în måsurå så subci din toatå zona de vest, pânå linieze complexitatea culturalå. Separat, pentru noroco¿ii invita¡i la Cluj ¿i Mure¿. ¥n prima zi, a fost vizitat într-un tur VIP, au fost vizitate serele de ¿i de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, ¿i de Principele Radu. legume, modernizate, de unde în¡eleg Inten¡ia organizatorilor a fost så cå se aprovizioneazå familia regalå. La deschiderea oficialå a festivalului transforme vizita la Såvâr¿it într-un fel de cålåtorie într-un sat atemporal, ima- Suflet de România, pe 29 aprilie, de la ginar chiar, dacå vre¡i, cu tradi¡ii ¿i obi- ora 14, Majestatea Sa Margareta, Cusceiuri autentice sau împrumutate, dar todele Coroanei României, ¿i Principele desfå¿urate cu elegan¡å pe Aleea Steja- Radu au vizitat fiecare stand al celor 40 rilor Båtrâni ai Domeniului Regal. Cåci de producåtori locali ¿i me¿te¿ugari, au acolo, la Såvâr¿in, aleea e mai veche ca discutat cu ei ¿i le-au ascultat oferta de monarhia, copacii având peste 400 ani. produse autohtone. Principele Radu a sintetizat tot eveniAu venit acolo, så vândå sau så se lase descoperi¡i, micii producåtori locali, mentul în câteva fraze simple, de un bununii cu adevårat påstråtori ai unor re¡ete sim¡ de vechi aristocrat. 48

“În câ¡iva mii de metri påtra¡i, se aflå toatå suflarea româneascå! Suntem privilegia¡i så fim împreunå, aici, în aceastå zi minunatå, în poieni¡a de la Parcul Castelului de la Såvâr¿in. Avem aici toatå România, så spunem, a¿a cum ¿i-ar fi dorit ¿i Regina Ana ¿i Regele Mihai.” Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, considerå cå toate aceste evenimente public - producåtori autentici trebuie dezvoltate ¿i promovate. “Este visul nostru de când am venit la Såvâr¿in, pe Domeniul Regal, în urmå cu 22 de ani. Atunci a fost foarte greu ¿i am întâmpinat foarte multe greutå¡i. Existå atâta energie ¿i frumuse¡e în satul românesc ¿i în comunitatea din Såvâr¿in, de aceea trebuie så fim uni¡i ¿i så ac¡ionåm împreunå, fiindcå numai a¿a suntem mai puternici ¿i putem avea succes mai mult. Acesta e mesajul nostru. Am reu¿it så formåm o echipå puternicå ¿i plinå de vitalitate pentru a sprijini comunitå¡ile, producåtorii locali ¿i satul românesc!”

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 19/2023

PAGINA DE HOBBY Leurda v=n\torului

Pentru noi, vânåtorii, leurda este o plantå pe care subcon¿tientul o asociazå cu pasajul de primåvarå al sitarilor ¿i cu perioada de rotit a gotcanilor, douå sårbåtori cinegetice respectate cu sfin¡enie, fie, aståzi, ¿i platonic. Pânå nu demult, deschideam sezonul la sitari pe culoarul lor de migra¡ie ce traverseazå dealurile prahovene, cu våioage ¿i rovine jilave, parcå anume pregåtite pentru escalele de refacere ale påsårilor cu ciocul lung. În cele douå-trei reprize de aprigå luptå cu desi¿urile la vederea cårora pânå ¿i câinii scotocitori pregetau, ritualul nostru cuprindea, la întoarcerea spre caså, ¿i un ceas de plåcutå odihnå activå pe un clin de pådure îmbråcat verde-crud cu frunze de leurdå, neînflorite încå, fragede, numai bune de cules. Acolo ne fåceam plinul pentru o såptåmânå de adevåratå curå de salate revigorante, dupå o re¡etå patentatå de mine într-un moment de inexplicabilå imagina¡ie gastronomicå. Odatå cu toatå vegeta¡ia, leurda se supune ritmului de dezvoltare pe scarå altitudinalå, astfel cå, dupå o lunå, o gåseam proaspåtå în molidi¿, pe când urcam în båtåile coco¿ilor-de-munte, prilej pentru un nou cules, al doilea ¿i ultimul al anului. La ¿es, era deja amintire… Aceastå buruianå miraculoaså, sorå Profitul Agricol 19/2023

cu usturoiul ¿i ceapa, are virtu¡i terapeutice încå neidentificate întru totul. Numele de familie ¿tiin¡ific (Allium) se recunoa¿te atât în denumirea popularå româneascå a usturoiului (ai), cât ¿i în cea a leurdei (aiu¡). Celei din urmå i se mai spune ¿i usturoiul-ursului, fåcând, probabil, parte din meniul acestuia la ie¿irea din bârlog, dupå lungul ¿i istovitorul post al iernii; îl întremeazå, îl fortificå. Poate cå nu întâmplåtor, taxonomia botanicå i-a rezervat leurdei numele de specie (ursinum) derivat din cel al impozantului mamifer. Pe drumul forestier Timotei se urcå pânå în zona Ilemsca, cu poiene luminoase, presårate cu fânare vechi ¿i gospodårii hu¡ule, multe påråsite. Undeva, în pådurea båtrânå devenitå rezerva¡ie, printre cioate mâncate de putregai ¿i trunchiuri doborâte, din bunceag råsare o micå oazå de leurdå. Am cules ici ¿i acolo cât am socotit de trebuin¡å, iar cumpåtarea ne-a fost råsplåtitå la coborâre prin câteva buchete de påstråvi-defag (Pleurotus) crescu¡i pe columnele a doi arbori resemna¡i, pe cale så se alåture semenilor pråvåli¡i de timp. Acaså, nu am avut nevoie decât de alte câteva ingrediente simple, pentru a pune în valoare darurile obcinilor încå neintrate bine în primåvarå. Ca destin-

dere la cuhnie, efortul sui¿ului a fost råsplåtit din plin, cu douå preparate culinare în tandem: Pârjoale din påstråvi-de-fag cu leurdå Se curå¡å, se opåresc, se strecoarå ¿i se dau prin ma¿ina de tocat cu sitå mare un kilogram de Pleurotus, o jumåtate de kilogram de frunze de leurdå ¿i doi cartofi de calibru mediu. Se adaugå patru ouå de gåinå, un praf de fåinå de grâu, un cåu¿ de palmå de cimbri¿or uscat, piper ¿i sare dupå gust. Se amestecå bine compozi¡ia pânå devine omogenå ¿i se laså o orå så se maturizeze la rece într-un vas acoperit, dupå care se formeazå, pe rând, pârjoalele ¿i se pråjesc în ulei, la foc potrivit, pânå la rumenire. Se consumå cu piure de cartofi sau de topinambur, alåturi de o binecuvântatå Salatå de leurdå Se spalå frunzele proaspete de aiu¡, se scurg ¿i se taie in corpore, transversal, în lå¡ime de un centimetru. Dupå inspira¡ie, se adaugå câteva ro¿ii zemoase tåiate felii, telemea datå pe råzåtoarea mare (dupå gust, astfel încât så suplineascå ¿i sarea necesarå) ¿i treipatru ouå fierte, ¿i ele rase, dar fin. Zeama unei jumåtå¡i de låmâie ¿i uleiul dau gust ¿i asigurå coeziunea componentelor, dând salatei aspect cremos. Aceasta poate func¡iona ¿i de-sineståtåtor, alåturi de o pâine coaptå în ¡est, rumenå în obraji, caz în care î¿i laså în urmå competitorii, fie ei ¿i antrena¡i pe gråtar, cum mi s-a întâmplat dupå o cinstitå vânåtoare de sitari, la Plopeni, când râvna companionilor deda¡i la o laborioaså frigere a cårnurilor a e¿uat în fa¡a încåpåtorului meu castron de salatå. Fire¿te, de leurdå. A nu se uita vinul: sec ori, cel mult, demisec; dacå e så må întreba¡i, a¿ opta pentru un Sauvignon Blanc de Iezerul-Cahulului.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 22-23 mai La Drajna va avea loc evenimentul dedicat culturilor de toamnå Ziua Por¡ilor Deschise, Saaten-Union România 2023. 23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi.

Alaiul costumelor populare la Margina Alaiul costumelor populare, ateliere de fåcut opinci ¿i mâncare savuroaså tradi¡ionalå pregåtitå de tanti Emilia Popa sunt câteva dintre experien¡ele care au avut loc, în 13 mai, la Margina, satul în care s-a nåscut scriitorul Banatului, Iosif Titel.

25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. 16 iunie FAPPR - Mândru cå sunt fermier ¿i Corteva Agriscience organizeazå a III-a edi¡ie Ziua Grâului Bårågan, la Iazu, Ialomi¡a. Se vor prezenta ultimele inova¡ii privind genetica ¿i noile tehnologii adaptate pentru culturile de grâu ¿i orz.

De asemenea, s-a ¡inut ¿i un superspectacol de dansuri populare ¿i muzicå folcloricå din Banat prezentat de Ansamblul Junii Timi¿ului, oferind ocazia particpan¡ilor de a admira detaliile portului popular bånå¡ean ¿i coloritul såu rafinat. Sårbåtoritå în cea de-a doua duminicå a lunii mai, Ziua Na¡ionalå a Portului Tradi¡ional din România a fost instituitå prin Legea 102/2015 cu scopul de a promova portul popular românesc ¿i de a eviden¡ia valorile inestimabile pe care le reprezintå costumele tradi¡ionale specifice fiecårei zone. Alåturi de limbå, obiceiuri ¿i tradi¡ii, costumul popular reprezintå un blazon, o marcå a identitå¡ii etnice ce exprimå vizual pove¿tile unui neam, ale unei comunitå¡i sau chiar ale unei familii.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) E de plâns ce-i în cåpå¡âna sa – A citit din „Iliada”; 2) Ca un heruvim – Ales dupå ure9 10 che; 3) Plecat så schimbe uleiul – Distins în fa¡a frontului; 4) Trai... în stradå! – Haine de domn; 5) A fi cuprins de ame¡ealå – E un tip de zahår; 6) A zgâria urechea – Mul¡umirea francezului; 7) Luatul la ochi; 8) Au cålcâiele aprinse; 9) Prinse rulând cu motocicleta – Colac în saramurå; 10) Imediata apropiere.

CAREUL AGRICOL 18 - 23 iunie La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja. 31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului! 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale. 50

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Merge cu nasul în påmânt – Gravat la mi8 jloc! 2) O gogoa¿å bine crescutå; 3) Remar9 ca¡i în vechea gardå – Nu prea e de¿tept; 10 4) Aratå superioritatea – Negri în cerul gurii; 5) Om cu dare de mânå – Umblå pe douå Solu¡ia careului din Nr. 18/2023 ORIZONTAL: UMEZEALA - N; LOGOREE - HE; cåråri; 6) Mare mizerie; 7) Salcâmul din sat – UNA - ORACOL. COLTI - COTE; CIUNT - MAG; ¡ine locul la o cafea; 8) Albå la umeri; 9) Cam TL - RAIDURI; AURI - VANAT; R - ISPITITI; målåie¡ – Eviden¡iat prin integritate; 10) Cele ARATURA - OM; FELICITARI. u¿or de atins. Profitul Agricol 19/2023

Profitul Agricol nr 19, din 2023

Articles inside

Alaiul costumelor populare la Margina

Leurda v=n\torului

Gurmanzii din poieni]a Castelului Regal de la S\vâr[in

Julia Chrono 916, lansat\ acum [i în România

chiar [i în pant\

New Holland CX recolteaz\

Horsch Maestro pentru sem\nat precis în orice sol

Amazone - o istorie de 140 de ani

MA{INI & UTILAJE Fermierii americani î[i pot repara singuri utilajele John Deere

Arnaud Charmetant, un pionier al agriculturii conservative pe suprafe]e foarte mari

Bani pentru registrele genealogice

O ferm\ de reproduc]ie a suinelor f\r\ cu[ti

Minciun\ sau adev\r> pre]ul laptelui s-a redus?

:mbog\]irea grâului cu zinc, sub lupa celor de la Lovrin

Tehnologii mai ieftine, produc]ii mai mari

Nout\]ile din portofoliul de semin]e

Agrii preg\te[te oferta de toamn\

PT303 - Un aliat în câmp

Ziua Por]ilor Deschise Saaten

Andermatt Biocontrol lanseaz\ insecticidul biologic NeemAzal-T/S

Azo-Speed Amino Întreb\ri [i r\spunsuri despre surplus de calitate la grâu [i porumb

VEGETALE Apa cea de toate zilele

UE> condi]ii bune pentru grâu

Grâul> perspective mondiale

Pre]uri [i Pie]e

Dimitrie Musc\ î[i dore[te un nou mare protest

Procesatorii români import\ mai pu]in lapte

Marocul [i Iordania cer oi din România

Cât\ ecologie vom putea duce?

Evolu]ia pie]ei c\rnii din prisma sacrific\rilor

100 de milioane de lei pentru vaci

S|PT|MÂNII Ce facem dup\ 5 iunie? se întreab\ statele din Est

De ce cred cå Regulamentul SUR va fi blocat