OPINII
pe note? 30 de ani, ¿i finan¡area agriculturii. “Ace¿ti factori au fost evalua¡i eronat ¿i au consecin¡e grave asupra agriculturii noastre. Îi rog pe sudi¿ti så nu se supere pe mine, dar marile pungi de såråcie se suprapun pe zonele unde existå mari latifundii, de peste 2.000 de hectare, ¿i foarte mari, ale cåror produse iau calea exportului. Mul¡i responsabili politici ¿i administrativi sus¡in frecvent cå România este grânarul Europei, exact ce spunea Gheorghe Ionescu-ªi¿e¿ti în urmå cu o sutå de ani. Dar noi întrebåm altceva: de ce nu ar fi România morarul Europei, pitarul Europei?”
Agricultura româneascå regreseazå Autorul despicå firul de pår în patru ¿i explicå de ce a regresat produc¡ia agricolå din România. “Produc¡ia animalå a scåzut permanent, de la 38% în 1990 a ajuns la 19% dupå 2007 din totalul produc¡iei agricole a ¡årii.” Otiman comparå România cu Fran¡a, unde se pune un accent deosebit pe zootehnie, cu toate greutå¡ile inerente. România are o produc¡ie medie fluctuantå de cereale, de 4.286 kg la hectar, iar Fran¡a a ajuns la 6.770 în 20202021, unde se remarcå stabilitatea produc¡iei. În România, este extrem de fluctuantå ¿i suprafa¡a irigatå. În cea mai mare parte, exportåm produse primare la pre¡uri mici ¿i importåm produse procesate la pre¡uri mari. Agricultura României are o structurå mai degrabå asemånåtoare cu cea din ¡årile CSI. “De ce este atât de precarå produc¡ia agricolå din România?”, întreabå Profitul Agricol 44/2023
profesorul Otiman. Prima cauzå este finan¡area necompetitivå ¿i profund dezechilibratå a produc¡iei vegetale, animale ¿i alimentare. În 1991-1993, se alocau 62% din bani pentru cultura mare ¿i 38% pentru zootehnie. În 2020, se alocå 85% din fonduri pentru cultura mare ¿i doar 19% pentru zootehnie. Aceasta este tendin¡a care, din påcate, nici în Planul Na¡ional Strategic (PNS) nu se modificå esen¡ial. “PNS are 1.200 de pagini, dar nu se deosebe¿te de finan¡årile pe care le-am avut pânå acum. Produc¡ia alimentarå aproape cå lipse¿te. Se finan¡eazå aproape unilateral doar produc¡ia vegetalå. Altå cauzå a precaritå¡ii este structura agrarå a României”. Autorul a luat ca repere 1907 ¿i 2010. “Cum aratå evolu¡ia agriculturii franceze în peste 100 de ani? Exploata¡iile mari au doar 8,7% din efectivul de bovine. La oi numai 2,8%. Cel mai bine stau la porci ¿i påsåri.” În final, academicienii au adoptat o rezolu¡ie prin care trag un semnal de alarmå cåtre guvernan¡i så adopte o strategie realistå, elaboratå împreunå cu speciali¿tii pentru redresarea agriculturii noastre. Pe 18 decembrie, ei se întâlnesc din nou pentru a-l sårbåtori pe Påun Ion Otiman, care împline¿te venerabila vârstå de 90 de ani.
Pledoarie pentru subven¡ia cuplatå de produc¡ie O mare eroare a fost acordarea subven¡iilor pe hectar, iar nu pentru performan¡å. Guvernan¡ii nu urmåreau performan¡a, considerå profesorul Otiman. El a realizat un studiu comparativ între societatea lui Dimitrie Muscå din Curtici ¿i societatea din Insula Mare a Bråilei. Prima este perfect integratå ¿i î¿i vinde produsele finite prin cele 40 de magazine proprii, cealaltå exportå ce-
reale ¿i oleaginoase. “Ambele sunt foarte performante tehnic. Este înså o mare discrepan¡å între ele. Insula produce 8.400 kg de cereale la hectar, adicå mult, dar a doua produce 10.000 de euro pe hectar pentru cå are produc¡ie complexå, în care valoarea adåugatå este la ea acaså, nu pleacå în afarå.” ¥n schimb, observå Otiman, Dimitrie Muscå ob¡ine subven¡ii de trei ori mai mici decât Insula Mare a Bråilei, care are o suprafa¡å de trei ori mai mare. “Propunerea noastrå, pentru care insiståm, este så schimbåm sistemul de finan¡are în func¡ie de valoarea produc¡iei anuale.” Cu 1.200.000 de euro, Combinatul Curtici î¿i cumpårå în fiecare an 3-4 tractoare performante din aceastå echilibrare a subven¡iilor, la care se adaugå ¿i alte aspecte economice ¿i sociale benefice.
O amici¡ie de 30 de ani, Dimitrie Muscå ¿i Ion Otiman Venit anume de la Curtici, Dimitrie Muscå povestea cå ¿i-a dat examenul de stat cu profesorul Påun Ion Otiman. “Dupå 1990, s-a înscris la liberali ¿i am devenit du¿mani. M-a atacat în preså, la televiziuni cå am fåcut o construc¡ie ceau¿istå, comunistå, care nu stå în picioare. Nici eu nu am tåcut. Dar, în timp, a în¡eles ce am fåcut, iar acum a redactat un studiu comparativ între complexul din Curtici ¿i Insula Mare a Bråilei. Gupul nostru de firme lucreazå 7.600 de hectare. Academicianul Otiman este adeptul ideii cå subven¡ia trebuie datå dupå venitul la hectar, nu la suprafa¡å. Un fermier cu o produc¡ie de 4.000 kg la hectar are o cheltuialå, iar eu cu 7.000 de kilograme am cheltuieli mai mari. Familia mea este cea mai integratå din toatå ¡ara. 50% din cantitatea de cereale produse trece prin stomacul animalelor.”
Viorel PATRICHI 45
