n În acest context, coridorul 7 european, care este Dunărea, trebuie să figureze în agenda priorităţilor europene la același nivel și axa vest-est, dezvoltarea căii ferate fiind, de asemenea, esenţială pentru realizarea conexiunilor la port. n Din perspectiva noilor orientări la nivel european privind tranziţia verde și decarbonizarea, transformarea Dunării într-o cale navigabilă, ţinând seama de toate cerinţele în protecţia mediului, s-ar putea preta pentru accesarea de fonduri europene, tranziţia verde fiind atât o prioritate la nivel european, cât și în Dobrogea. n În domeniul agriculturii, cooperativele sunt viitorul și Franţa reprezintă un exemplu de bune practici. Pe lângă avantajele logistice și operaţionale, cooperativele beneficiază și de avantaje fiscale. n Atunci când ne referim la dezvoltarea industriei regionale, ne referim și la economie verde, și la dezvoltarea economiei circulare, la cercetare și la dezvoltare, în contextul noii strategii UE vizând neutralitatea climatică. În ceea ce privește diferitele sectoare industriale, dezvoltarea și atingerea neutralităţii climatice pot fi atinse doar prin cercetare, dezvoltare și investiţii în inovare tehnologică, fie că vorbim despre industria aeronautică, automotive, a materialelor de contrucţii sau chiar în CSR. n În ceea ce privește industria turismului, depășirea decalajelor în privinţa transportului public, a gestionării deșeurilor, a interconectării la nivelul tuturor infrastructurilor a orașelor de pe litoralul românesc etc. soluţia este o abordare integrată care să aibă în centru nevoile turiștilor atât în privinţa accesibilităţii la destinaţie, cât și în interiorul destinaţiei, de exemplu prin MD-uri la nivel local (Înfiinţarea rganizaţiei de Management al Destinaţiei). n Cooperarea economică bilaterală românofranceză are un impact european și regional important, fiind esenţială implicarea mediului de afaceri pentru a stimula parteneriatele public-private și dezvoltarea economică regională.
Franța și România sunt parteneri de lungă durată, cu puternice legături istorice și culturale, precum și cu o relație economică densă. Parteneriatul economic franco-român a fost actualizat la Paris în octombrie anul trecut, cu un accent pus pe aprofundarea cooperării bilaterale în sectoarele viitorului, cum ar fi infrastructura, energia, inovația și agricultura, pentru a promova creșterea și ocuparea forței de muncă. Acest parteneriat se caracterizează prin schimburi comerciale semnificative între cele două țări: Franța este al treilea client al României. (…) Criza a evidențiat, de asemenea, vulnerabilitățile modelului european și necesitatea ca Uniunea Europeană să finalizeze tranzițiile digitale și ecologice ale industriei sale și să-și consolideze reziliența. (…) Este esențial să facem acest lucru prin tehnologii cheie, cum ar fi hidrogenul cu emisii reduse de carbon, cloud, bateriile electrice și semiconductorii. Franța și România sunt parteneri în acest domeniu și lucrează în special la rolul energiei nucleare în decarbonizarea economiei. Această cooperare trebuie să continue. (…) Parteneriatul nostru de politică industrială europeană trebuie să continue, de asemenea, prin proiecte importante de interes european comun, PIIEC-urile cu hidrogen cu conținut scăzut de carbon, Cloud-ul, micro-electronică și sănătate. Agnès PANNIER-RUNACHER, Ministru delegat responsabil pentru industrie, Ministerul Economiei, Finanțelor și Relansării din Franța
ihai , reședintele , a subliniat deschiderea mediului de afaceri local de a participa, împreună cu companiile franceze, la proiecte internaţionale și de a valorifica experienţa lor atât în marile proiecte industriale din Constanţa, cât și în ţară: Pot să spun cu fermitate că partenerii francezi reprezintă un motor pentru economia românească. Dacă ar fi să mă refer la industria prelucrătoare, investitorii francezi se situează pe primul loc. . Forumul s-a încheiat cu intervenţia xcelenței Sale, m asadorul omâniei în ranța, uca iculescu: imeni nu avea bănuiala că în 2021 vom fi traversat o pandemie în care aproape patru milioane de oameni și-au pierdut viaţa, care ne-a pus la grea încercare sistemele de sănătate, ne-a afectat puternic economiile și societăţile și ne-a pus să reflectăm serios la ceea ce suntem, la ce vrem să fim, la fragilitatea noastră individuală și la forţa noastră atunci când suntem împreună. Această pandemie ne-a arătat că suntem puternici atunci când vrem să fim. (...) Din fericire, Europa a fost solidară. Solidaritatea noastră a arătat și încă își va arăta roadele, iar sănătatea va deveni din ce în ce mai mult și un subiect de preocupare europeană, nu numai naţională. (...) Solidaritatea a funcţionat din nou anul trecut când, la iniţiativa Franţei și a ermaniei, Comisia Europeană a propus cel mai mare plan de redresare economică lansat vreodată de Uniunea Europeană. Avem un plan de relansare și rezilienţă pentru că suntem împreună. u s-a făcut diferenţa între ţările bogate și ţările sărace (...) suntem toţi în aceeași barcă și vom putea participa împreună la reclădirea Europei după pandemie. Franţa, al treilea mare investitor francez din România, este prezentă cu 3 00 de companii, reunind peste 12 .000 de locuri de muncă directe. Companiile franceze regăsesc în România un factor de creștere pe o piaţă nesaturată, precum și un factor de competitivitate global, prin competenţe, proximitate culturală și geografică și ancorarea europeană puternică. În schimb, acestea aduc în ţară capital și no -ho , contribuind la extinderea economiei românești atât pe plan naţional, cât și internaţional. A (www.ccifer.ro) 3/2021
9
