„Poeziile publicate în cartea Apusuri și irisuri semnată de domnul Loucas Aristodemou sunt grupate în trei secțiuni: poezie socială, poezie de dragoste și poezie de criză. Deși este în limba greacă, volumul conține și câteva poezii traduse în limba română, care sunt însă relevante pentru cititor. Ori de câte ori am avut ocazia să stăm de vorbă, prin viu grai sau prin telefon/internet, n-au lipsit niciodată din conversațiile noastre subiectele cu tentă socială, Loucas fiind un împătimit cavaler al dreptății, pe care, însă, nu întotdeauna o găsim în societatea în care trăim. Fapt pentru care, eu cred că poezia socială prezentă în cartea lui este rodul zbaterii interioare a poetului protestând prin cuvinte potrivit alese împotriva anomaliilor de care ne lovim într-o societate departe de a fi corectă, curată și dreaptă. Și curățenia la care fac referire este, de fapt, respectul față de lege, față de Om, față de natură și față de comunitatea în care trăim. Loucas Aristodemou a fost timp de mai mul-
28 CRONICĂ
ți ani reprezentant al consumatorului într-o organizație non-guvernamentală, care are în centrul atenție sănătatea cetățeanului, a omului în general. De aceea, multitudinea de probleme și cazuistica cu care s-a confruntat de-a lungul timpului, iată că i-a folosit pe tărâm literar, inspirându-se din ceea ce a trăit, a simțit și a văzut. Și, oarecum similar, intuiesc că același lucru s-a întâmplat și în cazul poeziei de criză, o altă tematică regăsită în poezia lui Loucas. Și el scrie o poezie puternică, cu mesaj îmbrăcat subtil în strai de metafore, atingând și sufletul și conștiința cititorului. Dacă fac referire la poezia de dragoste, cuprinsă în a treia secțiune din volumul de față, din perspectiva mea, ea conține, indubitabil, acel miez puternic aromatizat cu trăirile poetului, din care guști și nu te mai saturi. Citești și mai vrei o felie, deslușind trăirea pătimașă a autorului și transpunându-te lecturând în „pielea” lui, descoperind acea latură a personalității sale pe care nu reușești s-o vezi la o simplă cunoaștere. Poezia de dragoste a lui Loucas este una de profunzime, afluxul de metafore și stări purtând cititorul pe aripile viselor poetului. Poezie onirică sau pură trăire redată cu sensibilitate și măiestrie de către autor?! Răspunsul se află în acel miez de care vorbeam anterior, degustat vers cu vers, cuvânt cu cuvânt și pătrunzându-i mesajul...”
(Fragment din recenzia Georgetei Minodora Resteman despre cartea „Apusuri și irisuri” de Loucas Aristodemou, România, iunie 2019) 1 (6) / 2021 KRYTON
