96
WE RECOMMEND ATELIERUL DE M|{TI
acum 40 de ani. Moda e cum te por]i. Ce, masca e la mod\? Eu o fac s\ fie la mod\! M\ str\duiesc s\ p\strez obiceiurile pe care le-am primit de la mo[ul meu. Eu nu condamn pe nimeni, fiecare face ce vrea cu partea lui de via]\, dar cei care au plecat peste grani]\ au pierdut identitatea lor de neam. {i, asta m\ doare. Casa mea a avut [i moar\, prin casa mea trecea Iza, dar am desfiin]at moara. Am vrut s\ nu am necazuri cu vreun prunc, s\ fie prins printre mecanismele morii. Satul nu mai are oameni. Mai demult dasc\lul era un om cu o „linie” deosebit\ la care copiii se uitau ca la soare. Acuma copiii se uit\ c\ dasc\lul lor este rupt în… s-o întors lumea cu susul în jos! Pruncii nu mai ascult\ de dasc\li, nu mai ascult\ de p\rin]i. Eu am toat\ considera]ia pentru oamenii [coli]i care au ce s\ transmit\, dar acum dasc\lii nu mai sunt personalit\]i, sunt „perso-nulit\]i”. Sunt slab preg\ti]i [i slab pl\ti]i [i, mul]i dintre ei, nu au ce c\uta în d\sc\lime. Manualele se fac pe [p\guial\ [i pe cumetrie, Ministerul Înv\]\mântului e [i mai [i… programa sfideaz\ ridicolul. De biseric\ se râde. Nu-i de povestit! Petre }u]ea spunea, referindu-se la biseric\, c\ nu ai de pierdut nimic dac\ crezi [i nu exist\, dar pierzi totul dac\ exist\ [i nu crezi (n.r. este vorba de pariul lui Pascal)! Atunci e[ti un om care vine de nic\ieri [i se îndreapt\ spre nic\ieri. Grupurile mari de interese diriguie, iar noi, \[tia mici, suntem muta]i de colo-colo ca ni[te pioni pe o tabl\ de [ah! Am scos din [coli disciplina lucrul manual, care era foarte important\ în dezvoltarea abilit\]ilor [i a diferitelor deprinderi ale copiilor, am scos, aproape, [i sportul, [i am înc\rcat programa cu foarte multe lucruri inutile. Aptitudinile [i creativitatea nu sunt stimulate în [colile române[ti. Sunt foarte mul]i oportuni[ti care s-au b\gat în fa]\, ca, de altfel, [i în politic\, [i promoveaz\ [coala prostiei! Dac\ s-ar organiza în [coli olimpiade pentru prostie, noi, romånii, le-am câ[tiga pe toate! Exist\ [i oameni care se lupt\ pentru prunci. La ini]iativa unei f\tuci care a fost la mine [i a filmat, M\riuca Verde[, care a terminat pe bune un doctorat în etnografie [i fol-
Atelierul de m\[ti, Vasile {u[ca, foto: © Nick Holhos
clor – s-a înfiin]at [coala me[terului popular. Eu am lucrat câ]iva ani referent cultural în S\cel [i am organizat o trup\ de teatru, am pus în scen\, acum 30 de ani, piesa „La o piatr\ de hotar”, de I. D Sårbu, am organizat trupe de dans… de abia a[teptam s\ m\ întâlnesc cu pruncii. Acum, dasc\lii nu [tiu cum s\ o [tearg\ mai repede acas\. Pe vremea lui „plumbuitu’” se f\cea mai mult\ educa]ie ca acum. Nu m\ gåndeam c\, dup\ 30 de ani, istoria îl va r\zbuna. {coala romåneasc\ a ajuns într-o fund\tur\. În proiectul e[uat Dracula Parc veneau la mine turi[ti din str\in\tate care m\ întrebau ce leg\tur\ are masca mea cu Dracula? Într-adev\r, masca mea cu coarne e masc\
wooden slats and mixed with horse manure and compost. This is how my workshop where I make my masks was built. I plastered with my own hands and two friends of mine helped me paint it. The walls have kept their color with the same intensity from forty years ago. In the Romanian villages there are no people anymore. The teacher used to be a distinguished figure, to whom the children looked up. Nowadays they see the teacher as a loser. The world has gone upside down! Children don’t listen to their teachers, they don’t listen to their parents anymore… I have the utmost regard for the educated people who have something to say, but nowadays teachers are not personalities any-
