90
ROBELO’S NEWS CR|CIUNUL ROMÂNESC
s\ îi nesocoteasc\ deciziile. A[adar, când Fecioara Maria îi cere g\zduire – dup\ cum se poveste[te în multe legende populare, expresii folclorice ale mitologiei române[ti – el îi r\spunde c\ nu are unde s\ o primeasc\. Înduplecat\ totu[i, de rug\min]ile Fecioarei, Cr\ciunoaia, so]ia lui Cr\ciun, o ad\poste[te în grajdul vitelor, ajutând-o s\-l nasc\ pe Fiul Sfânt. Sup\rat pe so]ie c\ i-a nesocotit cuvântul/decizia Cr\ciun o pedepse[te, t\indu-i mâinile. Speriat\, Cr\ciunoaia alearg\ la Fecioara Maria, îi poveste[te cele întâmplate, iar aceasta o lini[te[te punându-i mâinile la loc [i poleindu-i-le cu aur. Uimit\ de minunea s\vâr[it\, Cr\ciunoaia merge la so]ul ei, îi poveste[te ce s-a întâmplat, îi arat\ mâinile, iar Mo[ Cr\ciun î[i d\ seama c\ a gre[it. Astfel, el devine primul cre[tin, povestind tuturor miracolul petrecut în gospod\ria sa. Ca expresie a smereniei sale, duce în dar pruncului Iisus mere ro[ii.
Bun\ diminea]a la Mo[ Ajun Cei de deschid poarta s\rb\torilor de iarn\ sunt copiii, cei mai puri dintre exponen]ii comunit\]ii. În dup\-amiaza zilei de 24 decembrie, în multe sate [i ora[e din ]ar\ î[i fac apari]ia micii colind\tori cu Mo[ Ajunul, Bun\ diminea]a, Colindu[ul sau Pi]\r\ii. Începe una dintre cele mai vechi forme de vestire a Na[terii Mântuitorului Iisus. Dup\ îndelungi preg\tiri secrete [i nenum\rate repeti]ii, micii ur\tori, în grupuri de câte 3-6 sau 10-12 persoane, pornesc pe la neamuri [i vecini s\ anun]e începutul marii s\rb\tori. Îmbr\ca]i în haine groase, cu c\ciuli ]uguiate pe cap [i cu nelipsitele tr\istu]e pentru daruri, petrecute pe dup\ gât, copiii intr\ prin cur]ile oamenilor, se apropie de ferestre [i încep a striga din r\sputeri o urare simpl\ [i direct\: Bun\ diminea]a la Mo[ Ajun, / Ne da]i / Ori nu ne da]i?“ sau Bun\ diminea]a la Mo[ Ajun, / Da]i-ne un colac bun. În nordul Olteniei, în Banat [i sud vestul Transilvaniei micii ur\tori se numesc Pi]eri sau Pi]\r\i. Însemnul distinctiv al acestor copii este B\]ul de Pi]\r\u sau Colindea]a, o nuia de alun pe care mamele o preg\tesc special cu mult timp înainte. Colindea]a [i B\]ul de Pi]\r\u sunt frumos decorate cu spirale, zig-zaguri sau romburi realizate fie prin crestarea cojii de pe nuia, fie prin îndep\rtarea acesteia [i afumarea nuielei, dup\ ce a fost mai întâi înf\[urat\ cu o
sfoar\ r\sucit\. În Mehedin]i [i Apuseni, Colindea]a pare înflorit\, deoarece nuiaua este ingenios a[chiat\ în fâ[ii sub]iri care se r\sucesc la un cap\t, ca o inflorescen]\. Tot ca însemn ceremonial, în satele din Valea Jiului, Pi]\r\ii au Steag, o lancie de 3-4 metri lungime, în vârful c\reia sunt reunite într-o compozi]ie monumental\, deosebit de expresiv\, unadou\ basmale, fire de busuioc, ciucuri de lân\ policrom\, t\mâie, un ban de argint, ieder\ verde [i un clopo]el. Steagul este purtat de la o gospod\rie la alta, iar datorit\ în\l]imii sale este u[or reperat de gazde. Pi]\r\ii merg din cas\ în cas\, î[i scutur\ steagul, pentru a alunga r\ul/spiritele rele din gospod\riile oamenilor [i pentru a atrage norocul [i s\n\tatea întregii familii. Indiferent de zona etnografic\, obiceiul Pi]\r\ilor impune ca micii ur\tori s\ fie primi]i în cas\ [i l\sa]i s\ scormoneasc\ cu Bâtele/ Colinde]ele în jeratecul din sob\. În timp ce scormonesc, ei menesc în formule versificate, cu caracter augural, bel[ugul [i prosperitatea familiei. Exprimat\ în form\ imperativ\, urarea este uneori înso]it\ [i de unele gesturi simbolice. În Oltenia, copiii arunc\ în foc paie sau gunoaie de grajd ori risipesc, aruncând în sus, prin cas\, boabe de grâu, fasole [i porumb, în credin]a c\ bel[ugul [i rodnicia se vor manifesta la fel de bogat precum multitudinea c\rbunilor, a puzderiilor sau a gr\un]elor (analogie magic\). Darurile tradi]ionale pentru micii ur\tori sunt merele, nucile, alunele [i col\ceii/covrigii împleti]i dintr-o vi]\ sau dou\, din aluat dospit de pâine; banii apar în ultimele decenii ale secolului al XX-lea, ca [i dulciurile. Darurile primite de copii sunt menite s\ anticipeze recoltele pe care oamenii [i le doresc: cât mai îmbel[ugate în noul an. Covrigii sunt simbolul grâului, expresia rodniciei – dintr-un bob se na[te un spic – dar este [i trupul Domnului din Sfânta Împ\rt\[anie. Prin forma lor rotund\, al\turi de colacul de Cr\ciun, covrigii [i col\ceii amintesc de discul solar [i credin]ele precre[tine legate de adorarea Soarelui. Nucile întruchipeaz\, prin miezul lor, Crucea Domnului, iar merele ne amintesc, concomitent, de p\catul originar [i de frumuse]ea care poate învinge timpul – „m\rul r\mâne frumos pân\ la noua recolt\”. Într-un text b\n\]ean, dup\ ce sunt adresate gazdelor ur\rile cuvenite, Pi]erii enumer\
[i darurile ce li se cuvin. Celor care nu primesc ur\torii, ace[tia le adreseaz\ versuri în formul\ri pline de haz. Un alt colind frecvent întâlnit în satele [i ora[ele române[ti, prin care copiii anun]\ na[terea lui Iisus Hristos [i îndeamn\ gazdele s\ se preg\teasc\ de ziua Cr\ciunului este Sus boieri, nu mai dormi]i. Odat\ cu apari]ia întunericului, copiii se retrag pe la casele lor, rebegi]i de frig, dar ferici]i c\ str\dania le-a fost r\spl\tit\ cu daruri multe [i vorbe de alint.
Colindatul cetelor de feciori Aproape în toate satele locuite de români, din Maramure[ în Banat, din Muntenia în Dobrogea [i în toat\ Transilvania (mai pu]in în Moldova [i Oltenia), în seara de Ajun a Cr\ciunului începe Colindatul cetelor de feciori. Form\ plenar\ de exprimare a sensibilit\]ii [i creativit\]ii tradi]ionale române[ti, colindatul este cel mai a[teptat moment din via]a oric\rui român care tr\ie[te la sat, în târguri sau la ora[. Tradi]ia colindului este foarte puternic\ [i bine reprezentat\. Spre deosebire de alte etnii, colindatul la români este una dintre tradi]iile arhaice ce a r\mas activ\ [i este bine conservat\ pân\ în zilele noastre. Din anul 2013 Colindatul de ceat\ b\rb\teasc\ figureaz\ pe Lista reprezentativ\ a patrimoniului cultural imaterial UNESCO, ca bun de patrimoniu al umanit\]ii. Repertoriul de colinde este foarte mare, iar, din perspectiv\ literar\, folclori[tii le-au clasificat în mai multe categorii. Exist\ colinde difereren]iate pe ocupa]ii: de agricultor, de pescar, de vân\tor etc. Apoi sunt colinde cosmogonice, dedicate genezei, care vorbesc despre Soare [i Na[terea Lumii. Apoi sunt colinde pentru fetele de m\ritat [i feciorii de în-
